INVESTIŢII DIN BUGET LOCAL - titlul. 71
Cap. 51.02.71 Autoritati publice
- mansardare sediu primarie -58.134 lei
TOTAL CAP.51 58.134 lei CAP.67.02.71 – CULTURĂ,RELIGIE ŞI RECREERE
- Amenajare spatii verzi si de agrement Oras Sarmasu - 554.465 lei
TOTAL CAP.67 554.465 lei
CAP.70.02.71-LOCUINŢE,SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ - Extindere reţea de apă potabilă - 108.946 lei - Avize reac pug - 43.840 lei TOTAL CAP.70 152.786 LEI
CAP .74.02.71 PROTECTIA MEDIULUI
- retele de canalizare si racordari -1.072.454 lei
TOTAL CAP.74 1.072.454 LEI CAP.84.02.71- TRANSPORTURI
-masini,echipamente si mijloace transport -6.889 lei
-mobilier,aparatura bibioteca, alte active corporale -21.410 lei
-modernizare strazi din or.Sarmasu -177.555 lei
-constructii -414.401 lei
-alte active fixe -375.524 lei
TOTAL CAP. 84 995.779 LEI
CAP. 87.02.71 – ALTE ACTIUNI ECONOMICE
- studii si proiecte -16.000 lei
TOTAL CAP. 87 16.000 LEI
TOTAL INVESTIŢII BUGET LOCAL 2.849.618 lei
III. PROGRAME SI PROIECTE DE FINANTARE
Fondurile nerambursabile sau finanţările nerambursabile există în România de aproape două decenii, însă odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, adică începând cu ianuarie 2007, ele au devenit mult mai cunoscute românilor, aceştia devenind din ce în ce mai interesaţi de aceste fonduri. Acest lucru este şi normal deoarece ele reprezintă o oportunitate pentru persoanele cu spirit întreprinzător să dezvolte o afacere de succes în majoritatea domeniilor: economic, social, cultural sau administraţie locală.
Un fond nerambursabil reprezintă o sumă de bani alocată pentru diverse obiective însă care nu trebuie restituită. Fondurile nerambursabile - sunt fonduri europene publice; acestea reprezintă o formă de finanţare nerambursabilă acordată de către Uniunea Europeană în scopul eliminării sau diminuării diferenţelor economice între anumite domenii sau regiuni de dezvoltare ale statelor membre UE. Fondurile europene nerambursabile sunt oferite în ideea de a realiza şi menţine o coeziune socio-economică.
Ţara noastră a beneficiat de fonduri nerambursabile atât înainte de aderarea la UE cât şi după aderarea la UE. Înainte de aderare fondurile se numeau fonduri de pre-aderare, iar cele de după aderare fonduri structurale şi de coeziune sau fonduri post-aderare.
În lucrarea de faţă ne vom opri asupra fondurilor nerambursabile alocate pentru a desfăşura activităţii destinate protecţiei mediului.
Până la aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile de pre-aderare de care ţara noastră a beneficiat au fost PHARE, SAPARD şi ISPA, fiecare dintre acestea finanţând activităţi legate de protecţia mediului. Programul PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei) creat iniţial în 1989 pentru a asista Polonia şi Ungaria, asistând ulterior opt state membre: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia, precum şi Bulgaria şi România într-o perioadă de restructurare economică şi schimbare politică masivă, avea printre obiectivele sale promovarea convergenţei cu legislaţia vastei legislaţii a Uniunii Europene (acquis comunitar), inclusiv în domeniul protecţiei mediului.
În 1999 au fost create programele SAPARD şi ISPA, care au preluat dezvoltarea rurală şi a agriculturii (SAPARD) şi proiectele de infrastructură în domeniile de mediu şi transporturi (ISPA). Agenţia SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Developement) România a implementat Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR), finanţând activităţi de informare dar şi de infrastructură în vederea desfăşurării unei agriculturii ecologice.
Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul dintre cele trei instrumente de finanţare nerambursabilă care au sprijinit ţările candidate în pregătirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeană, finanţând în perioada 2000-2006 proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi de mediu, având printre obiectivele sale generale sprijinirea România în vederea alinierii standardelor sale de mediu la cele ale Uniunii Europene, precum şi familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate de Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.
Fondurile post-aderare poartă denumirea de fonduri structurale şi de coeziune sau de instrumente structurale. Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineşte regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. În termeni financiari, aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere în bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene. Acestea cuprind:
• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, care susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie;
• Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, fond care contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.
• Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene, prin care se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puţin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană. Fondurile structurale sunt nerambursabile (asemenea fondurilor SAPARD sau PHARE) şi acoperă doar o parte din finanţarea unui proiect, restul fiind contribuţie proprie.
Practic, Fondurile Structurale contribuie la realizarea a 3 mari obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene:
1. Convergenţa sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni este un obiectiv finanţat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune. Astfel statele pot solicita finanţare pentru acele regiuni care au PIB/locuitor sub 75% din media europeană.
2. Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă reprezintă cel de-al doilea obiectiv finanţat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune. Statele au astfel posibilitatea de a solicita finanţare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă.
3. Cooperarea teritorială europeană reprezintă obiectivul finanţat cu numai 5% din totalul bugetului destinat fondurilor structurale şi de coeziune. Astfel este promovată o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile Uniunii Europene.
În acest mod, pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformată pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg, obiective ce vizau în principal o economie competitivă bazată pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă şi ocuparea forţei de muncă. În urma acestei reforme politica de coeziune va avea la dispoziţie trei instrumente: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European. Cele trei instrumente vor fi folosite, ca şi până acum, pentru a ajuta la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică între diversele regiuni ale Uniunii Europene punându-se accentul pe cunoaştere şi inovare, pe crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune, pe cooperarea între regiuni şi pe transformarea acestora în locuri atractive pentru a investi şi a munci.
Astfel, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care finanţează în principal infrastructura, investiţiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii. Deşi a păstrat denumirea, a suferit o serie de reorientări strategice faţă de perioada 2000-2006. Practic Fondul European pentru Dezvoltare Regionala finanteaza actiuni din 14 domenii principale:
- Cercetare şi dezvoltare tehnologică;
- Informatizarea societăţii;
- Transport;
- Energie;
- Protecţia mediului;
- Turism;
- Cultură;
- Regenerare urbană şi rurală;
- Sprijin pentru companii şi antreprenori;
- Investiţii în infrastructura socială, inclusiv cea de sănătate şi de educaţie.
Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a şomerilor şi a grupurilor defavorizate, prin finanţarea activităţilor de formare profesională şi asistenţă în procesul de recrutare. Fondul Social European şi-a păstrat atât denumirea cât şi obiectivele din perioada 2000-2006. Pe scurt el va finaţa proiecte din 4 arii principale:
- Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor;
- Îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii;
- Întărirea incluziunii sociale (combaterea discriminării şi facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate);
- Promovarea parteneriatului pentru reforma in domeniile ocuparii fortei de munca si incluziunii sociale.
Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinantează nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu, reţele de transport transeuropene şi domenii de dezvoltare durabilă ce aduc beneficii inclusive protecţiei mediului (eficienţă energetică şi energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban şi transport public ecologic).
Pentru perioada 2007-2013, România este eligibila pentru toate cele trei fonduri structurale de care dispune Uniunea Europeana pentru implementarea politicii de coeziune. În afară de aceste fonduri, România mai beneficiaza şi de instrumentele financiare destinate agriculturii, dezvoltarii rurale şi pescuitului. Aceste fonduri nu mai sunt incluse în politica de coeziune (ca până în 2007), ci au fost înglobate în politica agricolă şi în politica privind pescuitul. Aceste fonduri, deşi nu sunt instrumente structurale, în mare, functioneaza dupa aceleasi principii ca si cele din urma. Astfel, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), este destinat, aşa cum sugerează şi numele, acţiunilor vizând agricultura şi dezvoltarea rurală.
Cel de-al doilea instrument, Fondul European pentru Pescuit (FEP) a înlocuit instrumentul structural destinat restructurării sectorului piscicol din Europa – IFOP (Instrumentul Financiar de Orientare Piscicola) şi a fost înglobat în politica europeană pentru pescuit şi afaceri maritime.
Astfel Fondurile Structurale nu constituie o sursă unică de finanţare în cadrul bugetului Uniunii Europene, ci fiecare fond acoperă zona sa tematică particulară. Deasemenea Fondurile Structurale nu finanţează proiecte individuale separate. Pentru ca un proiect să beneficieze de finanţare din Fondurile Structurale trebuie să fie obligatoriu în conformitate cu cerinţele specificate în regulamentele europene privind aceste fonduri şi cu cerinţele din cadrul programului operaţional în cadrul căruia a fost lansată cererea de propuneri de proiecte.
Programele operaţionale sunt, deci, documente strategice elaborate de România, în calitate de stat membru şi aprobate de către Comisia Europeană. Ele cuprind seturi de priorităţi multianuale care pot fi cofinanţate din Instrumentele Structurale, din fondurile Băncii Europene de Investiţii, precum şi din alte fonduri. Programele Operaţionale sunt de două tipuri: regionale şi sectoriale. Programul complement este documentul care detaliază modul în care se implementează strategia şi priorităţile unui Program Operaţional şi conţine prezentarea detaliată a fiecărei axe prioritare, pe domenii de intervenţie şi operaţiuni, indicatori de monitorizare a obiectivelor specifice, planul financiar, criteriile indicative de selectare a proiectelor, etc.
Atât stabilirea unei filosofii, cât şi identificarea problemelor şi cauzelor, formularea obiectivelor, stabilirea priorităţilor, stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune se materializează în realizarea unei strategii locale de aplicare a principiilor dezvoltării durabile.
După efectuarea acestor paşi, se are în vedere trecerea la elaborarea şi întocmirea listei proiectelor prioritare care vor soluţiona în mare parte problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente în oraşul nostru.
Dostları ilə paylaş: |
