Sincronizarea ciclurilor de afaceri (“simetria şocurilor“)
Menţinerea unor mari decalaje
PIB/locuitor** Salariul mediu Rata şomajului Rata inflaţiei
$ lunar (EUR)*** (%) (medie anuală, %)
România 35,8 358,2 5,1**** 6,6
Polonia 51,1 818,2 14,0 1,3
Ungaria 63,5 944,3 7,5 4,0
Cehia 76,1 954,0 8,9 2,1
Grecia 84,9 ... ... 3,3
Portugalia 69,8 1.556,9 7,4 3,0
Spania 98,0 2.134,7 8,6 3,6
UE-25 100,0 3.140,0 7,9 2,2*
Diferenţialul PIB/locuitor se diminuează îndeosebi în perioada dinaintea adoptării monedei comune. Astfel, ţările ECE8 aveau un nivel mediu al PIB/locuitor de 41 la sută din media UE în 1993, dar de 48 la sută în 2002
Diferenţialul PIB/locuitor se diminuează îndeosebi în perioada dinaintea adoptării monedei comune. Astfel, ţările ECE8 aveau un nivel mediu al PIB/locuitor de 41 la sută din media UE în 1993, dar de 48 la sută în 2002
Gradul de deschidere al economiei (McKinnon, 1963)
Însuşi statutul de membru al unei uniuni monetare determină creşterea gradului de deschidere a economiei: (importuri + exporturi)/PIB, cu 1026 procente deschiderea economiei creşte, la rândul său, dinamica PIB
Pentru UE, este vorba în primul rând de sincronizarea cu ciclul de afaceri al Germaniei
Pentru SUA, au trebuit circa 150 de ani de la înfiinţare până au devenit o “Zonă Monetară Optimă”, datorită asimetriilor statale (Rockoff, 2001).
Structura economiei
Concluzii (1)
România a intrat în Europa cu nivel de dezvoltare economică puţin peste o treime din media europeană şi cu circa 30% din populaţie angajată în agricultura de subzistenţă
Două milioane de români au emigrat în vechea Europă în căutarea unui venit mai mare, în timp ce în ţară există 6 milioane de pensionari şi doar 4,5 milioane de angajaţi
Aşteptările că intrarea în Europa va vindeca miraculos toate tarele înapoierii istorice şi ale ingineriei sociale impuse cu forţa în perioada comunistă sunt încă neîmplinite
De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească.
De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească
De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească
Aşteptarea prea îndelungată în afara zonei monedei comune (Euroland) nu garantează un rezultat optim, deoarece o mare parte din procesele de corelare sunt endogene (depind de apartenenţa la moneda comună)
Pentru România, având în vedere importantele disparităţi existente în privinţa PIB/locuitor, a productivităţii, a preţurilor relative şi a structurii economiei, o perioadă de 7 ani (2007 2013) înainte de adoptarea monedei euro pare a fi optimă
România: abordarea trecerii la euro (1)
Perioada premergătoare intrării în ERM II
Consolidarea inflaţiei scăzute
Formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor de dobândă
Stabilitatea relativă a cursului leului pe piaţă (în condiţii de convertibilitate deplină) în jurul nivelului de echilibru pe termen lung
Obiectivul fundamental al politicii monetare este reducerea inflaţiei, în condiţiile menţinerii unui proces de creştere economică consistentă
Pentru 2007, ţinta de inflaţie este stabilită la 4% (dec./dec.), cu o marjă de toleranţă de un punct procentual într-o direcţie sau alta
Pentru 2008, ţinta centrală este stabilită la 3,8 % (dec./dec.), cu aceiaşi marjă de toleranţă
Pe termen mediu, ţintele de inflaţie vor fi stabilite având în vedere necesitatea menţinerii procesului de dezinflaţie pe o traiectorie care să fie conformă cu criteriile de convergenţă.
Atingerea acestor obiective este pe deplin realizabilă, cu condiţia continuării aplicării setului de politici economice urmate în ultimii ani, care, după cum am arătat, au condus la o reducere substanţială a inflaţiei
Atingerea acestor obiective este pe deplin realizabilă, cu condiţia continuării aplicării setului de politici economice urmate în ultimii ani, care, după cum am arătat, au condus la o reducere substanţială a inflaţiei
Trebuie totuşi spus că un ritm al dezinflaţiei mult prea rapid, necorelat cu ritmul de ajustare a economiei reale, ar fi nesustenabil pe termen mediu şi ar favoriza instalarea unei politici de tip stop and go. De asemenea, ritmul dezinflaţiei trebuie să ţină seama de diferenţialul de inflaţie faţă de zona euro, provocat de „ efectul Balassa-Samuelson”
În fine, mai trebuie adăugat că, după liberalizarea contului de capital, între obiectivele intermediare ale politicii monetare există un anumit conflict, care subminează capacitatea BNR de a-şi aplica politica deflaţionistă. Astfel, creşterea ratei dobânzii în scopul limitării inflaţiei determină creşterea intrărilor de capital, ceea ce exercită presiuni puternice asupra cursului de schimb.
Principalele caracteristici ale politicii monetare
Regimul de curs valutar existent în România este flotare controlată (“Managed floating”), cu o flexibilitate sporită din noiembrie 2004
Leul s-a repreciat constant, în termeni reali, faţă de euro
Alte implicaţii ale aderării la UE
Convergenţa legală
Independenţa băncii centrale
Întărirea capacităţii sale de supraveghere prudenţială a sectorului bancar
Alinierea legislaţiei privind activitatea bancară (pasaportul bancar unic european, Acodul Basel II etc.)
Modernizarea sistemului de plăţi
Modernizarea sistemului de plăţi
Armonizarea statisticii monetare
Concluzii (2)
Principala sfidare a intrării României în UE este realizarea convergenţei reale
În ceea ce priveşte convergenţa nominală, principala problemă este consolidarea dezinflaţiei
În planul specific al politicii monetare, principalele consecinţe ale aderării la U.E.M. sunt următoarele:
În planul specific al politicii monetare, principalele consecinţe ale aderării la U.E.M. sunt următoarele:
-1) Alinierea politicii monetare la cea a zonei euro, pentru a evita şocurile produse de schimbările bruşte ale orientării politicii monetare
- 2) Continuarea eforturilor pentru reducerea inflaţiei într-un ritm realist; este necesară aplicarea în continuare a “ţintirii directe a inflaţiei” (inflation targeting), şi anume atât în perioada de până la intrarea în SME II, cât şi în faza participării la acesta
- 3) Politica valutară trebuie să permită ajustarea cursului real al leului; în perioada de până la intrarea în SME II, este necesară găsirea nivelului de echilibru al cursului de schimb, care să fie apoi utilizat în calitate de curs pivot
Finalizarea adoptării acquis-ului comunitar în următoarele două domenii:
Finalizarea adoptării acquis-ului comunitar în următoarele două domenii:
a) activitatea bancară şi procedurile de supraveghere
b) ameliorarea cadrului instituţional, în sensul întăririi independenţei băncii centrale şi a asigurării compatibilităţii statutului său cu cu funcţionarea „Sistemului European de Bănci Centrale”
Dezvoltarea sistemului bancar şi a ansamblului sistemului financiar, pentru a creşte raţionalitatea alocării resurselor şi a asigura politicii monetare canale adecvate de transmisie
Dezvoltarea sistemului bancar şi a ansamblului sistemului financiar, pentru a creşte raţionalitatea alocării resurselor şi a asigura politicii monetare canale adecvate de transmisie
Modernizarea sistemului de plăţi şi conectarea acestuia la sistemul european T.A.R.G.E.T.