România tribunalul ilfov raportul privind activitatea desfăŞurată
Yüklə 2,32 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Tribunalul Ilfov are repartizat pe judecător efectiv un număr total de dosare de 1201,5
- ANEXA I – Date statistice
- Instanţa Stoc Dosare intrate în cursul anului
- Total general 2017 14.762 50.163
CAPITOLUL IV CONCLUZII La Tribunalul Ilfov apreciem că activitatea în cursul anului 2017, deşi s-a desfăşurat în parametri relativ normali, eforturile depuse de întreg personalul tribunalului nu au fost suficiente, motiv pentru care activitatea instanţei, din punct de vedere statistic, s-a încadrat, în ansamblu ei, în urma evaluării celor cinci indicatori, la calificativul SATISFĂCĂTOR. Cauzele principale, sunt aceleaşi ca şi în anii precedenţi, respectiv:
Apreciem că principala cauza care a determinat neocuparea posturilor este volumul de activitate, specificul şi complexitatea cauzelor, spaţiul în care tribunalul funcţionează – factori care, probabil, au determinat magistraţii care îndeplineau condiţiile necesare pentru promovare să nu opteze pentru acest tribunal.
Toţi aceşti factori au plasat Tribunalul Ilfov, în perioada 2014 – 2017, ca fiind tribunalul cu cea mai mare încărcătură pe judecător din ţară, ceea ce a presupus depunerea unui efort considerabil şi de lungă durată, de către întreg personalul instanţei - judecători şi grefieri - pentru a se putea face faţă tuturor atribuţiilor, atât cu privire la de activitatea propriu-zisă de judecată, cât şi de activitatea administrativă specifică, efort care, acumulat în timp, a determinat supra-solicitarea personalului. Astfel, după cum se poate observa din analiza datelor statistice, în cursul anului 2017, numărul cauzelor nou intrate la Tribunalul Ilfov a înregistrat o creştere a numărului cauzelor nou intrate în raportat de anul precedent, cu 897 cauze fiind înregistrate un număr de 11.977 cauze, faţă de anul 2016, când au fost înregistrate 11.080 cauze nou intrate. În materie penală, numărul cauzelor nou-intrate a crescut cu 406 dosare, iar în materie civilă numărul cauzelor a crescut cu 491 dosare. Procentual, constatăm că în materie penală avem o creştere de 21 %, iar în materie civilă o creştere de 5 %. Pe stadii procesuale, în anul 2017 cea mai mare creştere a înregistrat-o dosarele cu stadiul procesual apel – cu o creştere a numărului de dosare nou intrate de 276 cauze, urmat de dosarele cu stadiul procesual fond, cu o creştere a numărului de dosare nou intrate de 307 cauze. Retrospectiv, se poate observa că activitatea Tribunalului Ilfov este în continuă creştere. Astfel, în perioada 2014 - 2017, Tribunalul Ilfov a fost instanţa cu cea mai mare încărcătură pe judecător, cu mult peste media naţională. Potrivit datelor comunicate de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru anul 2017, volumul de activitate la total dosare/judecător schemă este de 657,1 cauze, iar la dosare rulate/judecător schemă este de 1009,4 cauze, faţă de media înregistrată la nivel naţional de 451,2 total dosare/judecător schemă, respectiv 615,8 dosare rulate/judecător schemă. În ceea ce priveşte volumul de activitate determinat în funcţie de judecători care şi-au desfăşurat activitatea efectiv, se constată că Tribunalul Ilfov are repartizat pe judecător efectiv un număr total de dosare de 1201,5, iar un magistrat din cadrul acestui tribunal a rulat un număr de 1845,7 dosare, faţă de media la nivel naţional de 549,2 total dosare/judecător efectiv, respectiv 749,5 dosare rulate/judecător efectiv, aproape triplu faţă de media înregistrată la nivel naţional. Cu toate acestea trebuie avut în vedere că indicatorii de eficienţă prevăzuţi la capitolul I sunt influenţaţi şi de factori ce nu pot fi gestionaţi, în totalitate, de conducerea administrativ – judiciară a tribunalului. În acest sens, se are în vedere că necompletarea schemei de magistraţi şi un număr insuficient de grefieri, poate determina ca aceşti indicatori să rămână şi în perioada următoare la acelaşi grad de eficienţă.
Cu aceeaşi situaţia se confruntă şi categoria personalului auxiliar mult subdimensionată, raportat la volumul de activitate. În acest sens, se constată că un număr de 19 grefieri au rulat nu număr de 31.034 dosare, în medie, 1.633 dosare/grefier. Menţionăm că în acest număr nu sunt evidenţiate decât cauzele care au avut termene de judecată, însă nu trebuie să neglijăm activitatea desfăşurată de către grefier în procedura prealabilă, respectiv în procedura camerei preliminare, care presupune de asemenea, un efort considerabil. Nu în ultimul rând, trebuie să remarcăm că un număr de 13 grefieri ce şi-au desfăşurat activitate la compartimentele Arhivă şi Registratură au gestionat un număr de 18787 cauze.
La Judecătoria Buftea, Din datele statistice efectuate anual de Consiliul Superior al Magistraturii reiese faptul că Judecătoria Buftea în anul 2017 a fost una dintre instanţele cu o încărcătură de dosare alocate fiecărui judecător cu mult peste media naţională. Este de remarcat faptul că şi în aceste condiţii operativitatea înregistrată la nivelul instanţei la sfârşitul anului 2017 a fost de 108, 6% conform datelor furnizate de aplicaţia STATIS, această împrejurare fiind datorată în principal eforturilor susţinute ale magistraţilor şi a personalului auxiliar. Specificul aparte al acestei judecătorii constă în faptul că funcţionează în judeţul Ilfov, judeţ ce a cunoscut o creştere economică importantă şi constantă în ultimii ani, cu consecinţe semnificative asupra numărului de litigii şi complexităţii obiectului acestora. S-a constatat un grad de dificultate sporit al unor obiecte de drept civil precum: fond funciar, revendicări, grăniţuiri, ieşiri din indiviziune, reconstituire drept de proprietate, dar şi creşterea numărului de dosare în materie de litigii între profesionişti, fiind cunoscut faptul că tot mai multe societăţi comerciale şi-au stabilit sediul social în judeţul Ilfov. În ceea ce priveşte resursele umane din cadrul judecătoriei Buftea, schema de personal cuprinde în prezent un număr de 29 judecători, dintre care 22 posturi ocupate efectiv. Sub aspectul ocupării acestor posturi, Judecătoria Buftea s-a confruntat însă, în mod constant, cu o fluctuaţie de personal, inclusiv pe parcursul anului 2017, situaţia cunoscând o îmbunătăţire considerabilă către finalul anului. Trebuie învederat faptul că, deşi în ultima perioadă situaţia personalului instanţei a cunoscut o uşoară îmbunătăţire, acest lucru nu este suficient pentru ca această instanţă să se apropie de media naţională de dosare per judecător şi să funcţioneze în condiţii de normalitate. Referitor la judecarea cauzelor în termen rezonabil au fost constatate îmbunătăţiri semnificative faţă de anii anteriori. În ceea ce priveşte motivarea dosarelor soluţionate, în cadrul Judecătoriei Buftea au fost constatate deficienţe pentru care au fost identificate atât cauze obiective, cât şi cauze subiective care duc la întărzierea redactării hotărârilor judecătoreşti. Cu toate acestea, odată cu trecerea timpului şi dezvoltarea economică a Judeţului Ilfov, numărul de cauze înregistrate pe rolul Judecătoriei Buftea a crescut de la an la an, iar investiţiile în logistica instanţei au fost insuficiente, cele două săli de judecată fiind insuficiente şi neîncăpătoare pentru numărul de justiţiabili care participă la o şedinţă de judecată, nu există o cameră de consiliu amenajată pentru desfăşurarea activităţii judiciare, nu există o bibliotecă, nu există la nivelul instanţei cărucioare cu care să fie deplasate dosarele, acestea fiind transportate de grefieri de la parter la etaj creându-se astfel premisele bolilor profesionale, în arhive lucrul se desfăşoară în condiţii improprii, sediul nu a mai fost renovat de la momentul punerii în funcţiune, birourile judecătorilor sunt renovate din fonduri proprii ale acestora, toaletele sunt comune, învechite şi adesea nefuncţionale. Îmbunătăţiri la nivelul condiţiilor materiale ale instanţei au apărut după înfiinţarea Tribunalului Ilfov însă scopul de la care nu ar trebui să se abată instituţiile şi factorii de decizie, este construirea unui nou sediu al Tribunalului Ilfov şi al Judecătoriei Buftea. O altă vulnerabilitate identificată la nivelul Judecătoriei Buftea constă în spaţiul necorespunzător activităţii de judecată, actualul sediu al instanţei fiind, pe de o parte, folosit împreună cu Tribunalului Ilfov şi, pe de altă parte, necorespunzând cerinţelor specifice unei instanţe, actuala clădire fiind concepută şi edificată cu o cu totul altă destinaţie. Prin urmare, apreciem că desfăşurarea activităţii în birouri în care lucrează câte 4-5 judecători, respectiv 4-5 grefieri, cu doar două săli de judecată alocate Secţiei civile şi o singură sală de judecată alocată Secţiei penale, aceasta din urmă folosită împreună cu Tribunalul Ilfov nu este de natură decât să creeze o stare de disconfort, de tensiune, toate acestea având influenţă negativă asupra calităţii actului de justiţie, în general, concretizată în lipsa unor condiţii adecvate de spaţiu şi linişte pentru studiul dosarelor, redactarea hotărârilor judecătoreşti, a încheierilor şi a celorlalte lucrări specifice activităţii noastre. Deşi se presupune că activitatea instanţei este informatizată, o bună parte dintre lucrări se efectuează, în continuare, fără ajutorul sistemului de evidenţă informatizată: cel mai relevant exemplu este activitatea de păstrare a registrelor în format electronic şi cea de statistică ce trebuie în continuare realizată manual. De asemenea, conexiunea la internet este de foarte multe ori atât de slabă, încât nu poate fi utilizată de personalul instanţei în vederea desfăşurării activităţilor de serviciu. Referitor la calitatea actului de justiţie un factor important de influenţă ar putea fi unificarea practicii judecătoreşti la nivelul instanţei, ca şi la nivelul Tribunalului şi Curţii de Apel. Din păcate şedinţele sau seminariile organizate pe această temă sunt insuficiente numeric, iar lipsa timpului liber la nivelul tuturor acestor instanţe contribuie la această stare de fapt. Efectul aşteptat de la procesul de unificare a practicii judiciare este şi acela de reducere semnificativă a cererilor adresate de părţi în anumite cauze, întrucât s-ar ajunge la o anume previzibilitate a hotărârilor care determină evitarea, de către părţi, a unor procese adesea costisitoare, dacă s-ar putea preconiza pierderea acestora. Ceea ce ar trebui să primeze ar fi încercarea constantă, cu rezultate concrete, de a schimba ideea de justiţie cu caracter aleatoriu pe care foarte mulţi dintre justiţiabili o au la acest moment. În ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, există situaţii în care personalul auxiliar nu îşi efectuează lucrările în termenele prevăzute de regulamente, cum, în egală măsură, există şi situaţii în care judecătorii nu redactează în termen hotărârile judecătoreşti pronunţate. Aceasta se datorează, în principal volumului mare de activitate. Dacă în cazul judecătorilor, aceasta este o chestiune care atrage răspunderea disciplinară, chestiune de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce priveşte activitatea grefierilor de şedinţă, aceasta ar trebui verificată şi cenzurată nu doar de către preşedinte ori vicepreşedinte, dar şi, cu precădere, de către preşedintele completului de judecată, acesta fiind cel mai în măsură a comensura corect gravitatea abaterilor, precum şi frecvenţa acestora. Sub aspectul pregătirii profesionale continue a judecătorilor şi personalului auxiliar de la nivelul Judecătoriei Buftea, conducerea instanţei îşi propune pentru anul 2018 o colaborare mai strânsă cu Tribunalul Ilfov şi Curtea de Apel Bucureşti, în vederea participării la seminarii şi întâlniri profesionale comune la nivel descentralizat, acest deziderat fiind însă condiţionat şi de relaxarea şedinţelor de judecată pentru ca titularii de complete să poată aloca timpul necesar unei astfel de activităţi. În plus, aceste întâlniri sunt imperios necesare pentru unificarea practicii judiciare la nivelul Curţii de Apel Bucureşti. Din cumularea tuturor aspectelor mai sus detaliate rezultă că eforturile colective la nivelul instanţei au urmărit menţinerea unui raport echilibrat între activitatea de judecată şi termenul de soluţionare a cauzelor, asigurarea unei transparenţe decizionale atât la nivel intern cât şi extern, asigurarea integrităţii şi independenţei judecătorilor, menţinerea bunelor practici în privinţa relaţiilor cu mass-media şi cu celelalte instituţii şi organisme cu care a interacţionat instanţa. Identificarea responsabilităţilor în gestiunea calităţii actului de justiţie presupune analiza dispoziţiilor legale privind organizarea activităţii judiciare şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniul gestionării actului de justiţie. Caracterul specific al criteriilor de performanţă presupune stabilirea ţelurilor pe care le are sistemul judiciar în ansamblu, dar şi a obiectivelor pe care fiecare instanţă în particular trebuie să le atingă, astfel încât să nu se producă o risipă de timp şi energie în activitatea desfăşurată de fiecare colectiv. Stabilirea obiectivelor de atins este necesară şi pentru a identifica problemele ce pot fi întâmpinate pe parcurs şi modul în care acestea se pot rezolva. În ceea ce priveşte problema comunicării în cadrul instanţei, considerăm că, deşi multe dintre decizii sunt luate individual, în spatele acestora ar trebui să se afle suma opiniilor personalului instanţei, în scopul alegerii soluţiei optime pentru problema a cărei rezolvare este căutată. Totodată, consideram că ponderea deciziilor ce urmează a fi luate în cadrul instanţei ar trebui să reclame o consultare şi ulterior o asumare a întregului colectiv, în acest fel fiind asigurată o transparenţă totală a procesului decizional. Stabilirea standardelor de calitate implică atât prognoza pe termen mediu şi lung, dar şi stabilirea unor ţeluri realiste şi realizabile, în cazul unei instanţe acestea presupunând colaborarea întregului colectiv în scopul stabilirii obiectivelor ce trebuie atinse, precum şi o gestionare eficientă a resurselor existente, din partea factorilor de decizie la nivelul instanţei respective. Referitor la evaluarea personalului din cadrul Judecătoriei Cornetu din datele statistice efectuate anual de Consiliul Superior al Magistraturii reiese faptul că Judecătoria Cornetu în anul 2017 a fost una dintre instanţele cu o încărcătură de dosare alocate fiecărui judecător cu mult peste media naţională. Este de remarcat faptul că şi în aceste condiţii operativitatea înregistrată la nivelul instanţei la sfârşitul anului 2017 a fost de 98, 0% conform datelor furnizate de aplicaţia STATIS, această împrejurare fiind datorată în principal eforturilor susţinute ale magistraţilor şi a personalului auxiliar. Specificul aparte al acestei judecătorii constă în faptul că funcţionează în judeţul Ilfov, judeţ ce a cunoscut o creştere economică importantă şi constantă în ultimii ani, cu consecinţe semnificative asupra numărului de litigii şi complexităţii obiectului acestora. S-a constatat un grad de dificultate sporit al unor obiecte de drept civil precum: contestaţii la executare, fond funciar, revendicări, grăniţuiri, ieşiri din indiviziune, reconstituire drept de proprietate, dar şi creşterea numărului de dosare în materie de litigii între profesionişti, fiind cunoscut faptul că tot mai multe societăţi comerciale şi-au stabilit sediul social în judeţul Ilfov. În ceea ce priveşte resursele umane din cadrul judecătoriei Cornetu, schema de personal cuprinde în prezent un număr de 16 judecători, dintre care 12 posturi ocupate efectiv. Sub aspectul ocupării acestor posturi, Judecătoria Cornetu s-a confruntat însă, în mod constant, cu o fluctuaţie de personal, inclusiv pe parcursul anului 2017. În ceea ce priveşte motivarea dosarelor soluţionate, în cadrul Judecătoriei Cornetu au fost constatate deficienţe pentru care au fost identificate atât cauze obiective, cât şi cauze subiective care duc la întârzierea în redactarea hotărârilor judecătoreşti. Deşi se presupune că activitatea instanţei este informatizată, o bună parte dintre lucrări se efectuează, în continuare, fără ajutorul sistemului de evidenţă informatizată: cel mai relevant exemplu este activitatea de păstrare a registrelor în format electronic şi cea de statistică ce trebuie în continuare realizată manual. De asemenea, conexiunea la internet este de foarte multe ori atât de slabă, încât nu poate fi utilizată de personalul instanţei în vederea desfăşurării activităţilor de serviciu. Referitor la calitatea actului de justiţie un factor important de influenţă ar putea fi unificarea practicii judecătoreşti la nivelul instanţei, ca şi la nivelul Tribunalului Ilfov şi al Curţii de Apel Bucureşti. Efectul aşteptat de la procesul de unificare a practicii judiciare este şi acela de reducere semnificativă a cererilor adresate de părţi în anumite cauze, întrucât s-ar ajunge la o anume previzibilitate a hotărârilor care determină evitarea, de către părţi, a unor procese adesea costisitoare, dacă s-ar putea preconiza pierderea acestora. Ceea ce ar trebui să primeze ar fi încercarea constantă, cu rezultate concrete, de a schimba ideea de justiţie cu caracter aleatoriu pe care foarte mulţi dintre justiţiabili o au la acest moment. În ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, există situaţii în care personalul auxiliar nu îşi efectuează lucrările în termenele prevăzute de regulamente, cum, în egală măsură, există şi situaţii în care judecătorii nu redactează în termen hotărârile judecătoreşti pronunţate. Aceasta se datorează, în principal volumului mare de activitate. Sub aspectul pregătirii profesionale continue a judecătorilor şi personalului auxiliar de la nivelul Judecătoriei Cornetu, conducerea instanţei îşi propune pentru anul 2018 o colaborare mai strânsă cu Tribunalul Ilfov şi Curtea de Apel Bucureşti, în vederea participării la seminarii şi întâlniri profesionale comune la nivel descentralizat, acest deziderat fiind însă condiţionat şi de relaxarea şedinţelor de judecată pentru ca titularii de complete să poată aloca timpul necesar unei astfel de activităţi. În plus, aceste întâlniri sunt imperios necesare pentru unificarea practicii judiciare la nivelul Curţii de Apel Bucureşti. Din cumularea tuturor aspectelor mai sus detaliate rezultă că eforturile colective la nivelul instanţei au urmărit menţinerea unui raport echilibrat între activitatea de judecată şi termenul de soluţionare a cauzelor, asigurarea unei transparenţe decizionale atât la nivel intern cât şi extern, asigurarea integrităţii şi independenţei judecătorilor, menţinerea bunelor practici în privinţa relaţiilor cu mass-media şi cu celelalte instituţii şi organisme cu care a interacţionat instanţa. Identificarea responsabilităţilor în gestiunea calităţii actului de justiţie presupune analiza dispoziţiilor legale privind organizarea activităţii judiciare şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniul gestionării actului de justiţie. Consideram că, în anul 2017, Tribunalul Ilfov si Judecătoriile arondate, prin eforturile conjugate ale tuturor judecătorilor şi personalului auxiliar, având sprijinul important al Consiliului Superior al Magistraturii si al Curţii de Apel Bucureşti au funcţionat ca instanţe eficiente, fiind apreciate de către toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie.
Volumul de activitate al Tribunalului Ilfov şi instanţelor arondate în anul 2017:
Yüklə 2,32 Mb. Dostları ilə paylaş:
|