Războiul gunoaielor continuă

22 august 2007

Atac

Războiul gunoaielor continuă

Din cauza războiului dintre primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, şi REBU, aproximativ 800 de salariaţi ai societăţii de salubrizare riscă să rămână fără slujbă. Potrivit preşedintelui Sindicatului „Solidaritatea“ din firma REBU, Adrian State, mai mult de jumătate din tot personalul societăţii va rămâne fără un loc de muncă dacă REBU nu va mai face curăţenie în sectorul 1. Cu toate că societatea se mai ocupă şi de curăţenia stradală şi amenăjări în sectoarele 4 şi 5, la sectorul 1 avea cel mai mult de lucru. Liderul sindical consideră că singurii care au de suferit sunt oamenii care câştigă un ban cinstit şi susţine că scandalul are la origine conflictul politic generat de faptul că cele două persoane implicate fac parte din partide diferite (Andrei Chiliman - PNL şi Mircea Raicu - PD). Nemulţumiţi de faptul că decizia primarului Andrei Chiliman de a rezilia contractul de salubrizare cu firma REBU îi va lăsa fără slujbe, angajaţii companiei au organizat un protest în faţa punctului de lucru din sectorul 1, în noaptea de luni spre marţi. De asemenea, liderii sindicali din cadrul societăţii de salubrizare au anunţat că, începând de mâine, aproximativ 250 de angajaţi ai REBU vor picheta Primăria Sectorului 1, între orele 8.00 şi 11.00. Reprezentantul Sindicatului „Solidaritatea“ din firma REBU, Adrian State, a declarat că, în cursul zilei de azi, va obţine de la Primăria Capitalei aprobarea pentru pichetarea primăriei, pe o perioadă de două săptămâni.

În replică, primarul Andrei Chiliman, consideră că nemulţumirea acestora trebuie să se îndrepte către conducerea companiei, care a asigurat un management defectuos al firmei. Mai mult, Chiliman susţine că lucrătorii de la REBU, care vor rămâne fără slujbă, se pot adresa Administraţei Domeniului Public (ADP) din sectorul 1, pentru a se angaja în această instituţie în care există locuri de muncă vacante.

Contactat de reporterii ATAC, şeful serviciului de resurse umane din cadrul ADP sector 1, a declarat că într-adevăr „avem aproximativ 80 de locuri libere de drumari, horticultori şi floricultoripeisajiş ti, pe care nu avem solicitări de angajare pentru că e muncă în aer liber, iar salariile sunt destul de mici, ajungând la circa 500 - 600 de lei cu orele suplimentare“. Ceea ce înseamnă, după un calcul foarte simplu, de 10 ori mai puţine locuri de muncă disponibile, faţă de numărul lucrătorilor care vor fi disponibilizaţi. Porivit liderului de sindicat, salariul mediu al unui muncitor de la REBU este de aproximativ 500 de lei, la care se adaugă un procent de 40%, care reprezintă sporurile şi plata orelor suplimentare.

În timp ce conducerea REBU şi primarul sectorului 1 se „războiesc“ în mass-media şi în instanţe, în prag de caniculă, gunoaiele zac în grămezi pe străzile sectorului 1. Medicii atrag atenţia că depozitarea acestor gunoaie menajere în cantităţi mari în locurile publice riscă să se transforme în focare de infecţie pentru populaţie. Pot să apară boli transmisibile, începând cu cele diareice şi până la hepatitele virale, sau boli cu transmitere prin animale sau insecte.

Şi Garda de Mediu s-a autosesizat în acest caz. Comisarii de mediu au mers ieri pe teren pentru a cerceta dacă, într-adevăr, angajaţii REBU au răsturnat coşurile de gunoi pe străzi, aşa cum susţine primarul Andrei Chiliman. Potrivit purtătorului de cuvânt al Gărzii de Mediu, Dan Fiţa, dacă se va dovedi că aşa s-a întâmplat, „societatea de salubrizare riscă o amendă de până la un miliard de lei vechi“. Din cauza reziduurilor menajere lăsate pe străzi, „pentru că primăria este cea care răspunde de curăţenia din sector, şi Primăria Sectorului 1 riscă o amendă de până la 500 de milioane de lei vechi“, ne-a declarat Dan Fiţa.

Până la soluţionarea conflictului, Primarul Capitalei, Adriean Videanu, consideră că Primarul sectorului 1 „a luat o decizie administrativă iresponsabilă care pune în pericol sănătatea populaţiei“. Videanu a afirmat că, începând de azi, REBU va ridica gunoaiele din sectorul 1. „Voi da ordin ca REBU să intre şi să facă curăţenie. Nu-mi pot permite să atentez la sănătatea cetăţenilor“, susţine edilul Capitalei. Mai mult decât atât, Adriean Videanu a amendat aseară Primăria Sectorului 1 cu suma de 110.000 de lei, pentru periclitarea sănătăţii cetăţenilor. De asemenea, societatea de salubrizare Romprest, care a încheiat un contract cu Primăria Sectorului 1 pentru curăţenie, a fost amendată cu 100.000 de lei, din cauza faptului că nu are autorizaţia primarului general pentru a-şi desfăşura activitatea în Bucureşti.

Mii de şcoli, fără autorizaţie sanitară

Deşi începerea noului an şcolar se apropie vertiginos, peste 35% dintre unităţile de învăţământ la nivelul întregii ţări îşi vor începe activitatea fără autorizaţii igienico-sanitare de funcţionare. În timp ce autorităţile se laudă cu infuzia de fonduri pentru reabilitarea şcolilor, mii de elevi vor fi nevoiţi să înveţe în condiţii mai mult decât precare.

În vreme ce ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, visează să introducă reţele de Internet în toate şcolile sau camere de supraveghere, astfel încât părinţii să îşi monitorizeze copiii, mii de şcoli aproape că stau să cadă. Situaţia dezastruoasă în care se găseşte o bună parte a şcolilor din România se perpetuează de la an la an, în ciuda investiţiilor masive pentru infrastructură.

La fel ca în anii trecuţi, sute de elevi vor fi nevoiţi să îndure aceleaşi condiţii precare: fie nu au unde să se spele pe mâini la şcoală, din cauză că lipseşte apa curentă, fie merg la toalete insalubre improvizate în curtea şcolii din pricina faptului că nu există instalaţii sanitare şi canalizare, fie că îşi vor face lecţiile în frig. Sau, pur şi simplu nu au unde să meargă la şcoală pentru că pereţii stau să cadă ori şcolile au fost retrocedate în natură foştilor proprietari. „Dacă luăm în considerare datele pe care le avem până în acest moment, aproximativ 35% dintre şcoli nu au autorizaţii sanitare de funcţionare, din cauza lipsei canalizării, a apei curente sau din cauza construcţiilor foarte vechi“, ne-au declarat reprezentanţ ii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT). „Inspectorii au început controalele în unităţile şcolare, însă o situaţie clară a condiţiilor igienicosanitare şi a autorizaţiilor de funcţionare pentru şcolile şi liceele din toată ţara o vom avea cel mai devreme la sfârşitul lunii august“, ne-a declarat Cristian Alexandrescu, inspector general al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

Pentru starea actuală a unităţilor şcolare şi pentru întârzierea reparaţiilor, MECT dă vina pe autorităţile locale, plângându-se de lipsa de iniţiativă a acestora. Reprezentanţii MECT susţin că, spre deosebire de anii precendenţi, când problema era lipsa banilor, anul acesta Guvernul şi Ministerul Educaţiei au alocat pentru infrastructura şcolară sume substanţiale, de peste 1.500 de milioane de lei, primăriilor şi consiliilor locale. Reparaţiile şcolilor sunt blocate din cauza faptului că în multe localităţi, autorităţile locale au întârziat procedurile pentru demararea lucrărilor, sau nu au folosit deloc aceşti bani, susţin reprezentanţ ii ministerului.

Potrivit biroului de presă al MECT, „banii care nu au fost folosiţi pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii curente şi capitale şi investiţii din şcoli, vor fi retraşi de minister şi redistribuiţi către şcolile unde au fost utilizaţi şi unde mai este nevoie“.

În timp ce Ministerul Educaţiei acuză consiliile locale de neutilizare a banilor, primarii susţin că noul sistem de alocare a fondurilor pentru reabilitarea şcolilor le dă bătăi de cap. Aceştia spun că nu au putut folosi fondurile din cauza faptului că hotărârea de guvern prin care au fost alocaţi banii pentru şcoli a fost adoptată foarte târziu, iar banii nu au sosit în teritoriu. De asemenea, documentaţia care trebuie să treacă prin MECT şi prin inspectoratele şcolare judeţene a făcut ca întârzierea să se prelungească. De aceea, o parte dintre directorii unităţilor de învăţământ a fost nevoită să se descurce cu fonduri proprii.

În timp ce Ministerul şi autorităţile locale dau vina unii pe alţii, elevii şi profesorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul şcolilor sunt cei care suportă repercusiunile. Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) spun că nu sunt de acord cu retragerea şi redistribuirea fondurilor alocate de la bugetul de stat care nu au fost folosite pentru lucrările de reparaţii din şcoli, pentru că neimplicarea autorităţilor administraţiei publice locale în demararea acestor acţiuni sau lipsa de interes a inspectoratelor şcolare nu trebuie să se repercuteze asupra unităţilor de învăţă- mânt şi a elevilor.

De aceea, FSLI solicită ministerului Educaţiei să se implice activ pentru ca fondurile alocate să fie utilizate conform destinaţiei stabilite prin hotărâri de Guvern şi şcolile să fie renovate până la începerea anului şcolar şi nu să caute soluţii pentru retragerea sau redistribuirea acestora. De asemenea, ei cer sancţionarea celor vinovaţi de crearea acestei situaţii.

Dacă unele judeţe stau ceva mai bine la capitolul reparaţii, sunt şi câteva în care situaţia este jalnică. De exemplu, în judeţul Vaslui peste jumătate dintre unităţile de învăţământ nu sunt autorizate sanitar pentru noul an şcolar din cauza condiţiilor necorespunzătoare în care îşi desfăşoară activitatea. Din cele 859 de grădiniţe, şcoli şi licee care funcţionează pe teritoriul judeţului, doar 324 deţin avizul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Vaslui emis în cursul anului trecut şi a cărei valabilitate expiră la sfârşitul acestei luni. Inspectorii locali susţin că nici în viitor nu există premize de a se îmbunătăţi, pentru că şcolile şi grădiniţele se vor încadra în normele impuse de autorităţile sanitare abia când se vor demola toate unităţile vechi şi locul lor vor fi luate de altele noi. „Până atunci, mulţi elevi vor mai învăţa încă în săli de clasă cu lut pe jos sau vor fi nevoiţi să vină cu sticluţa de apă de acasă“, a declarat Gheorghe Cârjă, inspectorul general al ISJ Vaslui. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în judeţul Bacău, unde dintre cele 579 unităţi de învăţământ, 317 şcoli şi gradiniţe nu îndeplinesc condiţiile pentru autorizare, majoritatea fiind din mediul rural. Dintre acestea, 62 de şcoli nu dispun de apă potabilă, 88 sunt în stare de degradare, 76 au grupuri sanitare improprii. În judeţul Olt starea şcolilor este şi mai rea, peste 60% din acestea nu deţin autorizaţii sanitare de funcţionare, potrivit directorului adjunct al Autorităţii de Sănătate Publică Olt, Marinela Madan. Reprezentanţii MECT spun că situaţii similare sunt întâlnite şi în judeţele Tulcea, Mehedinţi, Neamţ, Giurgiu sau Teleorman.

În vreme ce în provincie se întâlnesc frecvent aceste situaţii, la majoritatea unităţilor şcolare din Bucureşti se fac lucrări de consolidare, hidroizolare şi de înlocuire a mobilierului sanitar din grupurile sanitare. Spre exemplu, în sectorul 2 din Capitală, care are cea mai mare reţea de învăţământ din Bucureşti, „peste 96% din unităţile de învăţământ au autorizaţii de funcţionare, iar până la 15 septembrie, absolut toate unităţile din sector vor îndeplini condiţiile de func- ţionare“, potrivit inspectorului şef al ISMB, Mihaela Ciho. Conform primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, până la începerea anului şcolar, se va încheia şi procesul de reabilitare a sistemului de încălzire la toate unităţile şcolare, iar începând cu 1 septembrie se vor face noi înscrieri pentru aproximativ 260 de preşcolari, pentru că au fost suplimentate locurile la grădiniţe, prin construirea unor corpuri noi de clădire.

500 de corturi pentru caniculă

Din cauza temperaturilor caniculare care se vor înregistra în Bucureşti şi în alte 25 de judeţe, în următoarele două zile, autorităţile locale vor înfiinţa peste 500 de puncte de prim-ajutor. Acestea vor fi dotate cu stocuri de apă potabilă şi personal medical specializat. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a recomandat populaţiei să nu se expună la soare în intervalul orar 11.00- 17.00, şi a anunţat redeschiderea liniei de telefon gratuită pentru informaţii privind autoprotecţia în caz de caniculă.