Răzvan alexandru petre

VI. LUMEA IDEILOR sau a PRINCIPIILOR

Pentru a trece din Lumea Terestră în Lumea Dorințelor, trebuie să te dedublezi sau să mori. Aceasta înseamnă, pe scurt, a-ți părăsi forma cu care aveai acces la fenomenele materiale.

Fiind mai puțin material, nu înseamnă totuși că dublul folosit în Invizibil ar avea mai puțină substanță specifică lumii subtile. Acest corp al dorinței – forma umană compusă din substanța sferei a doua – e capabil de a vibra conform acordurilor acelei lumi. Elementele din care este alcătuit sunt superioare celulelor fizice; ele se modifică sub influența voinței și se adaptează la diviziunile, densitățile, vibrațiile Planului al doilea; oferă Conștiinței acces imediat la posibilitățile stării astrale.

Am ajuns acum la sfera a treia sau Lumea Ideilor. Când vrem să intrăm în Lumea Ideilor, trebuie să părăsim corpul dorinței. Această despărțire este o a doua moarte.

Să nu credeți că această moarte ar fi doar o metaforă, o probabilitate, o ipoteză. Este la fel de reală, de sigură, de adevărată precum moartea terestră. Sufletul simte o senzație de pierdere, de abandon, de lipsă a atracțiilor cu care se obișnuise. Vom vedea mai târziu rezultatele experienței.

Lumea Ideilor conține Principiile care acționează în celelalte sfere. Pentru a putea trăi aici, Ființa umană trebuie să fi înțeles ideile de Ordine și Armonie necesare în toate lucrurile. Cu cât Conștiința se simte mai mulțumită și poate trăi doar cu gândurile din acest mediu, cu atât corpul mental are o vitalitate mai mare.

Timpul pe care Ființa umană îl va petrece în această a treia sferă va fi deci proporțional cu energia pe care a acumulat-o gândind intens la idei elevate de folos general, voind a cunoaște Principiile directoare ale Evoluției.

Această a treia sferă este copia celorlalte. În substanța sa se găsesc diviziunile sferei noastre, în aceeași ordine; în organizarea sa cosmică, calitățile corespondente. Aici, o repet, avem Faptele, Legile și Principiile.

În partea inferioară, Faptele corespund Lumii Materiale. În regiunea mijlocie, Legile corespund Lumii Dorinței. În partea superioară sunt Principiile Ordinii și Organizării cosmice.

Reflectând puțin, oricine poate folosi ceea ce am spus despre lumea precedentă pentru a-și reprezenta caracteristicile acesteia.

În gradele inferioare găsim Ființe care au atins pe Pământ un anumit echilibru al raționamentului și au înțeles necesitatea unui Ideal. Nivelul de moralitate al acestui Ideal, elevarea, iubirea superioară cu care este înconjurat îi definesc și posibilitățile. Îi întâlnim aici pe cei atașați de o formă de organizare socială, religioasă sau științifică. Aici își împlinesc complet toate speranțele.

În regiunile mijlocii selecția este mai strânsă. Doar artiștii veritabili care au iubit perfecțiunea în sine, idealiștii concepțiilor nobile bine ordonate, echilibrate, filozofii moraliști care au pătruns misterele unei metafizici raționale, doar ei pot avea acces aici. Numai substanța de rafinament mai înalt le poate oferi Armonia necesară concepțiilor lor.

În ce privește regiunile superioare, ele sunt aproape inabordabile. Nu pentru că ar fi apărate de un cerber atotputernic. Din contră, dacă există în Invizibil părți mai accesibile, cred că sunt regiunile superioare ale acestei lumi. Pentru că este suficient să te umpli cu o iubire superioară, o iubire dezinteresată, o iubire pură, ca să atingi cele mai înalte posibilități. Dificultatea rezidă în schimbarea de mentalitate, în noul gen de viață care se impune. Într-adevăr, o caracteristică destul de curioasă a acestei părți a celei de-a treia sfere este diferența de presiune. Cea de aici este atât de redusă, încât aspectul exterior al lucrurilor nu mai poate fi remarcat. Dacă dorințele noastre nu se pot satisface fără un aspect exterior, nu vom putea intra și nici fi conștienți de posibilitățile din această regiune fără formă.

Aspectul general al acestei Lumi este în întregime luminos. Pe măsură ce intrăm în dimensiunile mai înalte, se simte progresiv o senzație de calm, de religiozitate. Contemplarea atmosferei devine atât de intensă, încât nici nu mai îndrăznim să gândim. Există aici o asemenea sensibilitate vie, o desfătare atât de intensă, că nu mai îndrăznim să avansăm. Și totuși, vă asigur că nu există nimic care ne-ar putea opri. Dar simțim în această atmosferă translucidă vibrații vii atât de intime încât, contrar nouă înșine, ezităm. Nu se vede nimic și totuși suntem invadați de un mare respect. Deși nu apar diferențe în vizibilitatea atmosferică, gândul devine mai profund, mai meditativ. Într-o nouă dimensiune, simțim că este clipa solemnă. Am putea crede că atomii înșiși sunt impregnați de o imensă compasiune, o imensă iubire!

Dacă nu am renunțat suficient la atracția formelor și intrăm aici cu forța, vom simți o așa de mare tulburare, că vom fi obligați să coborâm într-o dimensiune mai accesibilă. Vom avea impresia că explodăm. Și că e imposibil să avansăm dacă nu facem eforturile necesare pentru a ne dezbăra personalitatea de emoțiile egocentrice care ne blochează.

Menționez rapiditatea aproape instantanee a deplasării, unirea facultăților în una și aceeași Dragoste pentru Principiul de organizare cosmică.

Viața în această parte superioară a celei de-a treia lumi reprezintă deci esența gândurilor, sentimentelor și dorințelor din celelalte două: sentimente pure, cunoașterea Principiilor Ordinii și Armoniei, conștiința unuia și aceluiași Bine spre care tind toate formele de energie, discernământ intelectual al principiilor Evoluției.

Din moment ce nu există forme exterioare – cu ajutorul cărora majoritatea oamenilor judecă și stabilesc calitățile lucrurilor și ființelor – am putea crede, din prejudecată, că viața ar fi plictisitoare și greu de suportat aici.

O dată pentru totdeauna, să distrugem astfel de păreri șubrede și învechite despre un paradis contemplativ! Vă spun că, pe măsură ce evoluăm spre Principiul Energiei Cosmice, activitatea noastră devine mai intensă. Și putem enunța cu toată certitudinea acest principiu fundamental al dezvoltării umane: activitatea facultăților este direct proporțională cu Evoluția Conștiinței, cu înțelegerea Principiilor Vieții. Ea este invers proporțională cu vulgaritatea gândurilor, dorințelor și sentimentelor noastre. Limitând energia de acțiune într-una din Lumi, Timpul și Spațiul ne limitează facultățile.

Dincolo de cele trei sfere în care Conștiința umană își face ucenicia, se află realizarea perfectă a Unității Multiplicitate în eternul Prezent. Conștiința este sinonimă acolo cu activitatea, cu gândirea. Este un Centru de energie capabil să mențină Lumea.