Selectarea amplasamentului – nu este cazul
Justificati selectarea amplasamentului propus (pentru instalatii noi)
13. LIMITELE DE EMISIE
13.1. Inventarul emisiilor şi compararea cu valorile limită de emisie stabilite/admise
13.1.1. Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT-urilor.
I. Emisii din procesele tehnologice
Instalaţia/
sursa de
emisie
|
Punct de
emisie
|
`Debit gaze
(mc/h)
|
Poluant
emis
|
Valori limită de
Emisie cf. AIM
2/2013
(mg/Nm3)
|
Termen de conformare
|
Valori limită de
emisie cf. BAT
(mg/Nm3)
|
Instalaţia de Amoniac*
● sistem
de generare abur
● Reformare primară;
●Ardere în supraîncăzitor
|
Coş(2 buc.)
H =30 m;
D = 2,46
|
115.197
|
NOX
SOX
CO
pulberi
|
230
35
100
5
|
-
-
-
|
NOx: 90 – 230
|
Coş ( 1 buc)
H=26 m;
D = 3,45 m
|
330.981
|
NOX
SO2
CO
pulberi
|
230
35
100
5
|
-
-
-
|
NOx:
90 – 230 mg/Nm3
|
Instalaţia Uree granulată
●Scruber spălare NH3
●Turn
granulare
|
Coş (2 buc)
H=30 m;
D = 0,68 m
|
993,6
|
NH3
|
30
|
|
NH3: 30 mg/Nm3
|
Coş (6 buc)
H=50 m;
D = 1,7 m
|
900.000
|
NH3
pulberi
|
30
50
|
|
Pulberi:
55 mg/Nm3
NH3: 30 mg/Nm3
|
Instalaţia de Acid azotic
|
Coş ( duză)
H= 105 m;
Dvârf = 1,4 m
|
81.000
|
NOX
N2O
|
2150
-
|
31.12.2014
|
NOx expr. ca NO2:
5 – 90 ppmv (184,5mg/Nm3)
N2O:
20 – 300 ppmv (588 mg/Nm3) pt. instalatii existente
20 – 100 ppmv (196 mg/Nm3) pt. instalatii noi
|
Instalaţia AN/ CAN
granulare
|
Coş dispersie
H= 34 +20 m;
Dvârf = 1,6 m
|
80.000
|
NH3
pulberi
|
30
50
|
|
pulberi: 50 mg/Nm3
NH3:50 mg/Nm3
|
*VLE pentru instalaţia Amoniac (2 surse) sunt stabilite pentru condiţii standard de referinţă, T=2730K, p=101,3kPa, gaze uscate, în condiţii normale de funcţionare a instalaţiilor de ardere a combustibililor.
II. Emisii de la cazanele utilizate pentru producerea de abur.
Instalaţia/
sursa de
emisie
|
Punct de
emisie
|
Debit gaze
(mc/h)
|
Poluant
emis
|
Valori limită de
Emisie cf. AIM 15/2007,rev.2008
(mg/Nm3)
|
Termen de conformare
|
Valori limită de
emisie cf. BAT
(mg/Nm3)
|
Cazan TGV10000/12*
|
Coş ( 1 buc)
H=50 m;
D = 1,7 m
|
|
NOX
SO2
CO
pulberi
|
350
35
100
5
|
-
-
-
|
-
|
Cazan Mingazzini*
|
Coş ( 1 buc)
H=50 m;
D = 1,7 m
|
|
NOX
SO2
CO
pulberi
|
350
35
100
5
|
|
-
|
Centrală de cogenerare**
|
3 coş dispersie gaze de ardere
Combustibil: gaze naturale
|
|
NOX
|
-
|
-
-
-
|
50
-
|
* VLE exprimate în mg/Nmc, la un conţinut de O2 de 3% în gazele de ardere.
** VLE exprimate în mg/Nmc, la un conţinut de O2 de 15% în gazele de ardere.
13.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei
Sursa de energie
|
Emisii anuale de CO2 în mediu ( tone)
|
Electricitate din reţeua publică
|
-
|
Electricitate din altă sursă*
|
-
|
Abur adus din afara amplasamentului /apă fierbinte
|
-
|
Gaz metan
|
-
|
Total emisii CO2 în atmosferă 2012
|
346.704 t CO2
|
♦ specificaţi mai jos sursa şi factorul pentru emisiile de dioxid de carbon.
CO2 emis în atmosferă provine din arderea combustibililor în cazanele de producere a aburului, în instalaţia
de Amoniac, la faza de reformare primară, la cazanele din cadrul Centralei termice şi după punerea în funcţiune, în instalaţia de cogenerare.
Factorul de emisie este calculate conform Autorizaţiei GES.
|
13.2. Emisii în cursuri de apă de suprafaţă (după preepurare proprie)
Evacuare în canalul UHE
Substanţa
|
Punct de
emisie
|
Limita de emisie cf. HG 352/05
(mg/l)
|
Nivel de emisie cf. AGA 275/2014(mg/l)
|
Termen de conformare
|
Nivel de emisie cf.
BAT(mg/l)
|
pH
|
Canal
UHE
|
6,5 -8,5 unit.pH
|
6,5 -8,5 unit.pH
|
-
|
|
Materii în suspensie
|
35
|
60
|
-
|
|
NH4+
|
2
|
15
|
31.12.2014
|
<10
|
NO3-
|
25
|
37
|
|
|
NO2-
|
1
|
2
|
|
|
Cloruri
|
500
|
500
|
|
|
CBO5
|
25
|
25
|
|
|
CCOCr
|
70
|
125
|
|
|
Substanţe extractibile
|
20
|
20
|
|
|
Reziduu fix
|
2000
|
2000
|
|
|
Uree
|
-
|
15,4
|
|
<5
|
Semestrial se efectueaza determinări privind indicatorii de calitate sulfaţi, cupru, şi substanţelor prioritar periculoase conform HG 351/2005 (nichel, zinc şi molibden), dar aceste substanţe nu sunt specifice activităţii desfăşurate pe amplasament.
14. IMPACT
14.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului
Luand in considerare faptul ca au fost deja realizate fie un studiu de evaluare a impactului asupra mediului fie un bilant de mediu, nivelul de detaliere din solicitare trebuie sa corespunda nivelului de risc asupra mediului exercitat de emisiile rezultate din activitati. Instalatiile care evacueaza emisii in receptori importanti sau sensibili sau emit substante a caror natura si cantitate ar putea afecta receptorii din mediu pot necesita o evaluare mai detaliata a efectelor potentiale. In cazul in care instalatiile evacueaza doar un nivel scazut de emisii si nu exista receptori afectati sau sensibili, aceste zone pot sa nu necesite o astfel de evaluare detaliata.
Operatorii trebuie sa aiba dovezi care sustin evaluarea impactului exercitat de activitatile lor asupra mediului si acestea sa fie componente ale documentatiei de solicitare. Indrumarul privind evaluarea BAT prezinta o metodologie pentru efectuarea acestei evaluari, care ofera recomandari suplimentare privind natura informatiilor si nivelul de detaliere necesar. De asemenea, ofera o metoda de stabilire a importantei impactului unei evacuari asupra mediului receptor.
14.2.Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de monitorizare
Trebuie anexate harti si planuri ale amplasamentului la scara corespunzatoare pentru a indica in mod vizibil localizarile receptorilor, sursele si punctele de monitorizare in care au fost facute masuratori pentru substantele evacuate sau pentru impactul substantelor evacuate din instalatii. Extinderea zonei considerate poate fi la nivel local, national sau international, in functie de marimea si natura instalatiei si de natura evacuarilor.
In special, urmatorii receptori importanti si sensibili trebuie luati in considerare ca parte a evaluarii:
-
Habitate care intra sub incidenta Directivei Habitate, transpusa in legislatia nationala prin Legea 462/2001, aflate la o distanta de pana la 20 km de instalatie sau pana la 20 km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50MWth
-
Arii naturale protejate aflate la o distanta de pana la 20 km de instalatie
-
Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalatie
-
Comunitati (de ex. scoli, spitale sau proprietati invecinate)
-
Zone de patrimoniu cultural
-
Soluri sensibile
-
Cursuri de apa sensibile (inclusiv ape subterane)
-
Zone sensibile din atmosfera (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosfera, calitatea aerului in zona in care SCM este amenintat)
Informatiile despre identificarea receptorilor importanti si sensibili trebuie rezumate in tabelul de mai jos (extindeti tabelul daca este nevoie)2
14.2.1.Identificarea receptorilor importanţi şi sensibili
Harta de referin-ta pentru recep-tor
|
Tip de receptor care poate fi afectat de emisiile din instalatie
|
Lista evacuarilor din instalatie care pot avea un efect asupra receptorului si parcursul lor.
|
Localizarea informatiei de suport privind impactul evacuarilor (de ex. rezultatele evaluarii BAT, rezultatele modelarii detaliate, contributia altor surse – anexate acestei solicitari)
|
Plan de
amplasament
|
Populaţia din localităţile învecinate
(zonele locuite sunt situate la distante mari de societate)
|
- emisii în atmosferă de amoniac, oxizi de azot, pulberi de uree , azotat de amoniu, nitrocalcar, gaze reziduale din procesele de ardere
|
Modelarea matematica a dispersiei poluantilor emisi in aer de SC GA PRO CO CHEMICALS SA Săvineşti in anul 2012 a fost realizata in situatia:
– emisie de poluanti la nivelul valorii maxime determinate in anul 2012, toate procesele tehnologice functioneaza simultan la nivel maxim de emisie in aer, date meteo orare (temperatura, nebulozitate, viteza si directie vant), inregistrate de statia meteorological Piatra Neamt, in luna ianuarie 2013.
Modelarea matematica a dispersiei CO in aer
- Concentratia maxima obtinuta pentru CO de 30,5 µg/m3 (de 328 ori mai mica decat valoarea limita stabilita prin Legea 104/2011) pentru un timp de mediere de 8 ore este atinsa in exteriorul incintei unitatii la o distanta de aproximativ 6,6 Km in directia SV, in zona nelocuita.
Modelarea matematica a dispersiei NH3 in aer
- Concentratia maxima obtinuta de 22,08 µg/m3 (de 13,6 ori mai mica decat concentratia maxima admisa stabilita prin STAS 12574/1987), pentru o perioada de mediere de 30 minute este atinsa in exteriorul incintei unitatii la aprox. 8,2 Km de limita incintei in directia VSV;
In cazul perioadei de mediere de 24 ore concentratia maxima de poluant este de 3,16 µg/m3 (de 31,8 ori mai mica decat concentratia maxima admisa stabilita prin STAS 12574/1987), este atinsa in exteriorul incintei unitatii la aprox. 9,6 Km de limita incintei in directia VNV;
Modelarea matematica a dispersiei NO2 in aer
- Concentratia maxima obtinuta de 104,3 µg/m3 (de 1,9 ori mai mica decat valoarea limita stabilita prin Legea 104/2011) pentru un timp de mediere de 1 ora este atinsa in exteriorul incintei unitatii la o distanta de aproximativ 8,9 km pe directia V, in zona nelocuita.
Modelarea matematica a dispersiei pulberilor in aer
- Concentratia maxima de 4,73 µg/m3 (de 105,7 ori mai mica decat concentratia maxima admisa stabilita prin STAS 12574/1987) pentru un timp de mediere de 30 min, este atinsa in exteriorul incintei unitatii la aprox. 8,3 Km de limita incintei in directia V; Pentru timpul de mediere de 24 ore concentratia maxima de 0,68 µg/m3, de 174 ori mai mica decat concentratia maxima admisa este atinsa in exteriorul incintei la o distanta de aprox. 9,4 km in directia VNV.
Putem concluziona ca in baza modelarii matematice a dispersiei poluantilor emisi in aer de instalatiile SC GA PRO CO CHEMICALS SA Săvineşti, in conditiile prezentate, impactul local este nesemnificativ din punct de vedere al poluarii aerului inconjurator.
Trebuie tinut cont ca valorile concentratiilor de poluanti care au fost luate in calcul la modelarea matematica a dispersiei, au fost maximele inregistrate in anul 2012 (determinari efectuate de SC GA PRO CO CHEMICALS SA Săvineşti si SC EnECO Consulting SRL), iar datele meteo introduse in calcul au fost din luna ianuarie 2013.
Datele meteo pentru luna ianuarie 2013, au fost obtinute de la Agentia Nationala de Metereologie si sunt valorile inregistrate de Statia Meto Piatra Neamt.
Modelarea matematica a dispersiei utilizand datele meteo din luna ianuarie, a fost aleasa deoarece in data de 02.01.2013, ca urmare a unei emisii accidentale de amoniac, s-au inregistrat in municipiul Piatra Neamt si localitatile Savinesti si Roznov depasiri ale CMA conf. STAS 12574/87. Emisia accidentala de amoniac s-a datorat unei neetanseitati la capacul coloanei de sinteză la linia 2 a instalației de uree granulată. Datele de auto-monitorizare a calității aerului în perimetrul uzinal și periuzinal efectuate de laboratorul de toxicologie – mediu al S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A., pentru probe momentane nu au evidențiat insa depășiri ale CMA la indicatorul de calitate amoniac.
Cel mai probabil, incidentul a fost provocat in conditii meteo care au condus la o dispersie nefavorabila a gazelor cu amoniac, pe fondul unei concentratii de amoniac evacuate accidental din instalatie.
|
|
Solurile din vecinatate- folosinta sensibila (agricola)
|
- emisii în atmosferă de amoniac, gaze reziduale din procesele de ardere, oxizi de azot, pulberi de uree , azotat de amoniu, nitrocalcar
|
În urma analizei datelor de monitorizare a calitatii solului in cele doua profile de sol situate in zona instalatiilor de amoniac si uree granulata, se poate concluziona ca nu au fost inregistrat cresteri ale incarcarii solului cu amoniu si azotati in aceste zone, valorile determinate in perioada 2009-2012 situandu-se sub valorilele inregistrate in 2006.
Desi in 2012 s-au inregistrat valorile scazute pentru indicatorul de calitate pH in ambele profile pe cele 2 adancimi analizate, cel mai probabil ca urmare a emisiilor de noxe gazoase in anumite conditii meteorologice favorabile generarii de ploi acide, fenomenul se manifesta temporar, solul revenind la aciditatea initiala.
Impactul emisiilor de noxe gazoase asupra solului din zona de influienţă a societăţii GA PRO CO CHEMICALS poate fi estimat ca moderat
|
|
Apa subterană
|
Poluarea acviferului freatic cu compuşi cu azot ca urmare a:
- migrarii poluanţilor din sol prin antrenarea acestora de apele meteorice
-deteriorarii suprafeţelor de protecţie aferente depozitelor de materiale lichide, rampelor de încărcare-descărcare
-depozitarii necontrolate a deseurilor.
-deteriorarilor din reţelele de canalizare.
|
Freaticul existent în perimetrul Platformei Industriale Savinesti si Platformei S.C. AZOCHIM S.A.,
unde-si desfasoara in prezent activitatea S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A., a suferit în timp un proces de poluare cu compusi anorganici cu azot si compusi organici.
Indicatorii de calitate pentru apa subterana, reprezentativi pentru tehnologiile de producere a compusilor anorganici cu azot si îngrasamintelor azotoase, ce pot fi asociati activitatilor desfasurate în trecut de AZOCHIM si în prezent de S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. sunt: amoniul, azotatii si azotitii. Incarcarea organica nu reprezinta un indicator specific activitatilor desfasurate de S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A.
In cadrul platformei S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. exista 5 foraje de control a calitatii panzei freatice. Forajul de control localizat la limita sud – estica a platformei (FH2), in aval de de Platforma industriala Savinesti, evidentiaza un nivel de poluare rezultat din cumularea aporturilor societatilor din amonte (forajul FH1), inclusiv a societatii analizate. Aportul de poluare remarcat in special pentru indicatorii de calitate amoniu si azotati in forajul din aval, comparativ cu cel din amonte se datoreaza activitatilor desfasurate atat in trecut cat si in prezent pe amplasamentul S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A..
Evolutia în timp a indicatorilor de calitate analizati pentru cele 5 foraje pune în evidenta o tendinta de scadere a nivelului de contaminare cu compusi anorganici cu azot si compusi organici, mentinandu-se totusi o poluare semnificativa.
Ca urmare a masurilor luate de SC GA PRO CO CHEMICALS SA Săvineşti :
-spaţii de depozitare amenajate corespunzător pentru materii prime, materiale, produse finite şi deşeuri (ex: s-a mărit capacitatea de depozitarea a depozitului de azotat de amoniu însăcuit cu 400 t, prin construcţia unui spaţiu acoperit, pe o suprafaţă betonată, în imediata apropiere a depozitului, pentru evitarea depozitării mărfii pe platforma betonată neacoperită)
-urmarirea cu stricteţe a instrucţiunilor de lucru şi a procedurilor specifice
-refacerea canalelor betonate de colectare a scurgerilor accidentale din zona depozitului de amoniac din cadrul secţiei prelucrătoare.
-construirea de başe de protecţie betonate pentu colectarea eventualelor scurgeri accidentale la rezervorul de apă amoniacală şi pompele de transvazare de la rezervorul de UREAN 32.
-realizarea lucrărilor de refacere a canalizărilor din zona aferentă instalaţiilor de amoniac şi uree granulată ( între C260 – C304).
Se poate estima ca impactul activitatilor derulate asupra acviferului freatic din zona de amplasament a societatii este moderat
|
|
Canalul UHE/
Râul Bistriţa
|
-evacuari de ape uzate cu incarcare preponderenta cu compusi de azot
|
Tinand cont ca desi
● Apele uzate generate pe amplasament sunt evacuate în emisar, după ce au fost preepurate în instalatiile locale (bazin de neutralizare din instalaţia Demineralizare, instalaţia desorbţie – hidroliză de la Uree granulata, instalaţiile de stripare a ionului amoniu aferent instalatiei AN/CAN si amoniac),
conform datelor de monitorizare 2013-2014, nu s-au remarcat depasiri ale indicatorilor de calitate urmariti, cu exceptia irizatiilor permanente datorate scaparilor de substante petroliere in apele uzate evacuate de societate.
In cursul anului 2012 s-au constatat depasiri accidentale (momentane) ale concentratiilor admise pentru indicatorul de calitate amoniu.
In prezent nu exista date relevante pentru evaluarea impactului deversarilor de ape uzate asupra canalului UHE si a raului Bistrita.
Prin conţinutul de poluanţi specifici pe care îl au ( compuşi anorganici pe bază de azot – amoniu, azotaţi, azotiţi , uree ) deversarea apelor uzate in receptorul canal UHE ar putea conduce la apariţia fenomenelor de eutrofizare, care ar afecta flora şi fauna specifică din canal si implicit râul Bistriţa.
Recomandari:
-o atentie marita privind sursele accidentale de poluare a apelor uzate, stocarea si directionarea acestora intr-o statie de preepurare;
-realizarea proiectului de executie a Statiei de epurare a apelor uzate pentru incadrarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate prin C1 – D4 (trim. IV 2015)
|
14.3.Identificarea efectelor evacuărilor din instalaţie asupra mediului.
Operatorii/Titularii de activitate trebuie sa faca dovada ca o evaluare satisfacatoare a efectelor potentiale ale evacuarilor din activitatile autorizate a fost realizata si impactul este acceptabil. Acest lucru poate fi facut prin utilizarea metodologiei de evaluare a BAT si a altor informatii suplimentare pentru a prezenta efectele asupra mediului exercitate de emisiile rezultate din activitati. Rezultatul evaluarii trebuie inclus in solicitare si rezumat in tabelul 14.3.1 de mai jos
5>10>
Dostları ilə paylaş: |