S. C. Le cygne noir S. R. L



Yüklə 85.13 Kb.
tarix28.10.2017
ölçüsü85.13 Kb.

S.C. Le cygne noir S.R.L.





PLAN DE AFACERI

S.C. Le cygne noir S.R.L.

Restaurant

INTRODUCERE

S.C. Le cygne noir SRL. este o firmă a cărei principală afacere este în sectorul terţiar (servicii), respectiv un restaurant. Acesta se doreşte a fi deschis în oraşul Iaşi şi va oferi servicii de o calitate deosebită de cele ale restaurantelor concurente. La atmosfera restaurantului, unul din punctele de atracţie, va concura designul interior distingându-se prin mobilerul deosebit şi modul de decorare.

Meniul propus va fi variat, incluzând toate preparatele oferite de restaurantele direct concurente.

Preţurile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distinge meniul vor fi “specialităţile casei”, în general, specifice bucătăriei franceze. Ele vor conţine ingrediente naturale şi de cea mai bună calitate.

Clienţii cu disponibilitate de a cheltui vor constitui piaţa ţintă şi vor oferi o imagine de prestigiu restaurantului.

O altă caracteristică proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evidenţiindu-se prin comportament, ţinută şi “etichetă”.

Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive despre afacerea firmei, concretizându-se în câştigarea unei clientele fidele, dacă nu frecvente, dispusă să cheltuiască pentru a-şi oferi un serviciu diferenţiat.

Frecventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul şi personalul său va da clienţilor săi certitudinea unui serviciu deosebit.



CAP.1 AFACEREA

    1. FIRMA

S.C. Le cygne noir S.R.L se doreste a fi o firmă care prin serviciile pe care le va oferi să schimbe imaginea despre restaurantele din Iaţi, prin apariţia unuia “mai altfel” decât celelalte. Principalul scop al afacerii este de a reusi atragerea unei clientele fidele, şi mai ales deosebite, chiar dacă aceasta necesită timp si investiţii ridicate.

Străinii, funcţionarul “cu dare de mână”, micii sau marii proprietari, întreprinzătorii de succes, intelectualii sau oamenii de cultură, toţi acestia trebuie să formeze în mare clientela restaurantului Le cygne noir. Acest restaurant ar trebui să fie un restaurant select prin el însusi, select prin ceea ce oferă, prin atmosfera sa, prin clienţii săi.



1.2 CAPITALUL SOCIAL

Capitalul necesar iniţierii afacerii este evaluat la 453.000.000 lei(cheltuieli de lansare, costul utilajelor, a echipamentelor, a mobilierului şi mijlocului de transport şi cheltuielile previzionate a fi facute în prima lună de desfăşurare a activităţii).



1.3 FORMA JURIDICĂ

Forma juridică- SRL- a fost considerată cea mai potrivită din urmatoarele motive:

-răspundere limitată a asociaţilor;

-capitalul social al firmei este distinct de cel al asociaţilor;

-formulare simple la constituire;

-capital social redus.

Dezavantajul principal prezentat de o astfel de formă juridică: obiect limitat de activitate nu constituie un impediment pentru scopul propus.

1.4 ACTIVITATE VIZATĂ ŞI PRODUSUL-SERVICIU OFERIT

Activitatea vizată prin constituirea societăţii este în sectorul terţiar respectiv servicii, concretizat în deschiderea unui restaurant cu specific francez si nu numai. Produsele oferite, asa cum s-a precizat, vor avea în general specific francez fără a fi însă exclusiv. Se vor avea în vedere si alte preparate de bucătărie selectă, deosebită prin calitate, aromă şi savoare.



CAP.II: ACTIVITATEA

2.1 AMPLASARE

Restaurantul prin care se vor oferi serviciile, numit Le cygne noir , va fi pe cât posibil amplasat în zona centrală a oraşului Iaşi.

Calitatea, modul de prezentare al preparatelor, serviciul şi amabilitatea personalului şi nu

în ultimul rând amplasarea vor fi atuurile acestui restaurant.



2.2 PERSPECTIVE

Ca perspective se va încerca, în principalele orase ale Ţării (Constanţa, Bucuresti, Brasov,Timişoara), dezvoltarea unui lanţ de restaurante. Ele vor avea aceeaşi faţadă exterioară, aceeaşi firmă (nume, tip de scris, culoare) şi decoraţiuni interioare.

În ceea ce priveşte meniul oferit va fi identic în toate orasele, fără diferenţe notabile. Se va evita oferirea de specialităţi culinare care nu există în planul de producţie al vreunui restaurant echivalent aflat în alt oras. Într-un cuvânt, meniul va fi acelasi pentru întreg lanţul de restaurante tinând cont de gusturile consumatorilor din fiecare oraş şi încercând o cât mai bună satisfacere a cerinţelor generale indiferent de zona de provenienţă.

Dezvoltarea unui lanţ de restaurante este o politică necesară pentru atingerea unor scopuri pe termen mediu si lung( formarea unei clientele fidele, selecte, mărirea profitului societăţii). Prin această strategie se evită fluctuaţiile în nivelul general al vânzărilor societăţii, aplatizând nivelurile minime şi maxime generate de perioadele estivale.

Concretizând, în cazul unui restaurant ampasat în orasul Iasi maximul încasărilor se va înregistra în trimestrul I(luna martie), II(luna iunie) sI V(luna octombrie) al anului; în schimb maximul profiturilor înregistrate într-un restaurant din Constanţa se va observa în trimestrul III(lunile iulie-august). Această stare de lucruri se explică prin fluctuaţia

populaţiei, respectiv o deplasare a consumatorilor în perioada estivală din orasul Iasi către litoralul românesc, inclusiv Constanţa. Analizând în continuare restaurantele aflate în orasele Timişoara, Braşov, Bucureşti vor înregistra cele mai înalte rate ale profiturilor pe întreaga perioadă a anului, fără fluctuaţii semnificative, datorită ampasării în zonele vestice si sudice, cele mai dinamice din punct de vedere al dezvoltării economice.

Pe plan local nu se văd posibilităţi de extindere şi nici nu se va urmări acest lucru. În Iasi firma va deţine un singur restaurant pentru a asigura exclusivitatea şi unicitatea serviciului. Un alt motiv pentru această opţiune îl constituie mărimea relativ mică a segmentului de piaţă căruia i se adresează oferta. Se vor încerca doar îmbunătăţirea pe cât posibil a serviciilor, a meniurilor, dotarea cu noi utilaje, echipamente noi (anexe pentru bar) dacă toate aceste investiţii duc la cresterea productivităţii muncii, scăderea consumurilor energetice şi prezintă un nivel ridicat de fiabilitate având ca rezultat sporirea profiturilor.

Pe termen mediu se poate aplica o strategie de integrare în amonte; aceasta prin achiziţionarea de terenuri arabile în afara oraşului Iaşi şi realizarea unor micro ferme cu profil legumicol (pentru cultivarea de verdeţuri şi legume) şi zootehnic (pentru creşterea de păsări). Principala raţiune pentru promovarea unei astfel de strategii o reprezintă creşterea profitabilităţii şi urmărirea îmbunătăţirii calităţii produsului final prin asigurarea necesarului de materii prime în condiţii optime de timp.



2.3 DISTANŢA FAŢĂ DE CLIENŢI ŞI FURNIZORI

Distanţa şi amplasamentul faţă de clienţi nu sunt considerate impedimente şi nu constituie piedici în găsirea locului unde este restaurantul. Oricum, segmentul de piaţă vizat de afacere se rezumă în principal la clienţii care locuiesc în orasul Iasi. Principalii furnizori ai restaurantului se găsesc în imediata apropiere, respectiv în oraşul Iaşi şi la periferiile oraşului..Aprovizionările se vor face cu propriul mijloc de transport pentru a obţine economii de timp şi resurse financiare. Gestiunea stocurilor şi controlul acestora se va realiza de către proprietar(i) în colaborare cu managerul firmei.

Se va asigura, pe cât posibil, o aprovizionare optimă cu materii prime şi diminuarea stocurilor la un nivel ce implică cheltuieli minime de întreţinere şi inventariere fără a afecta negativ desfăsurarea normală a activităţii. Pentru aceasta se va folosi procedeul: JUST IN TIME: sosirea stocurilor se face la momentul potrivit si în cantităţile strict necesare. Introducerea acestui sistem se va aplica chiar de la începutul activităţii pentru a nu fi necesare schimbări majore în optica personalului, dar mai ales a furnizorilor.

Un alt motiv de aplicare a metodei JUST IN TIME este dat de natura stocurilor formate în mare parte din produse perisabile care au un termen de garanţie limitat la 3-7 zile pentru cărnuri si semipreparatele din carne, si maxim 24 ore pentru legume si fructe. Pentru unele produse(fructe exotice, condimente) stocurile pot fi mai mari. Şi în cazul băuturilor alcoolice scumpe(românesti si străine) se pot face stocuri mai ridicate, aceasta pentru a evita fenomenul des întâlnit de crestere a preţurilor acestor produse în preajma sărbătorilor legale si religioase.



2.4 SPAŢII, ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE

Suprafeţele de depozitare propuse de circa 3 m2 (spaţiu frigorific) şi 7.5 m2 (spatiu la temperatura constantă de 20°) sunt considerate a fi suficiente pentru desfăşurarea normală a activităţii restaurantului.

Procesul de deservire va avea loc pe o suprafaţă de 122.5 m2, va conţine 15 mese şi maximum 40 de locuri cei trei ospătari şi un barman reusind, în cazul în care localul este ocupat 100% să-si îndeplinească îndatoririle în mod eficient.

Procesul de producţie va avea loc pe o suprafaţă de 36 m2, bucătăria fiind dotată cu următoarele utilaje: cuptor clasic, cuptor cu microunde, roboţi de bucătărie, spălător vase, mese de lucru, rastele, dozatoare si masină de îngheţată

Servirea şi procesul de producţie va fi realizat de un număr diferit de angajaţi în funcţie de orarul zilnic şi zilele de sărbători.

Aprovizionarea va fi previzionată şi se va realiza în funcţie de fluctuaţiile şi difereţierile anuale ce apar în preferinţele consumatorilor. În trimestrul I sI IV primează meniurile ce au în componenţă materii prime consistente. Începând cu trimestrul II preparatele vor avea la bază ingrediente proaspete, usoare. Sub aspect valoric al preţului meniurile ieftine vor fi cel mai mult cerute în lunile iulie, august(minim al încasărilor) si ianuarie.

Motivele sunt diverse:

• în perioada caldă segmentul de piaţă căruia i se adresează restaurantul Le cygne noir se va

micşora prin plecarea consumatorilor în alte zone ale ţării pentru petrecerea

concediilor.

• Luna ianuarie înregistrează o diminuare a vânzărilor datorită micsorării

disponibilităţilor bănesti acestea fiind destinate, în mare parte, cheltuielilor ocazionate

de sărbătorile de iarnă.

CAP. III: PIAŢA ŞI STRATEGIA DE MARKETING

3.1 CLIENŢI

Clienţii vizaţi de afacere au vârsta de peste 18 ani, o pondere ridicată deţinând-o cei cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani. Şi cei de 20-30 ani formează o parte importanată, dar mai ales pe termen lung acestia făcând parte dintr-un segment de consumatori în formare, care în viitor pot deveni fideli.

Consumatorii vizaţi de afacere se deosebesc prin comportament si ocupaţie (oameni de afaceri, intelectuali, funcţionari). Calitatea acestor clienţi potenţiali este dată de posibilităţile lor financiare si de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-si oferi un serviciu de bună calitate.

Motivaţiile cumpărării serviciului-produs oferit de restaurantul Le cygne noir ar putea fi următoarele:

• Petrecerea unei seri plăcute în compania persoanei/persoanelor care îi însoţesc;

• Servirea unei mese bune într-o atmosferă liniştită;

• Discuţii/întâlniri între oameni de afaceri;

• Oferirea unei seri romantice persoanei iubite.



3.2 PRODUSUL AFACERII

Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentaţie publică, acesta satisfăcând nu doar necesităţi vitale dar si morale.

Punctele de atracţie care pot influenţa decizia potenţialilor clienţi în vederea cumpărarii serviciului sunt: calitatea deosebită a preparatelor, comportamentul plăcut si amabil al personalului, curăţenia, lumina si designul interior, atmosfera aparte.

Specialităţile culinare si băuturile oferite se individualizează prin calitate simod de prezentare. Asocierea serviciului oferit cu decoraţiile interioare, atmosfera şi profesionalismul personalului constituie un portofoliu de avantaje în raport cu restaurantele deja existente în orasul Iasi.



3.3 SEGMENTUL DE PIAŢĂ

Segmentul de piaţă vizat este situat cu preponderenţă în orasul Iasi. Mărimea acestui segment pe care afacerea urmează a se concentra este estimat la 15% din populaţia totală a orasului (400.000 locuitori) fiind de circa 60.000 de clienţi potenţiali.

Tendinţele pieţei ţintă este de crestere usoară. Se previzionează ca în următorii 2-3 ani să cunoască ritmuri de crestere rapidă fiind influenţată de situaţia economică a zonei şi a României.

Volumul total al desfacerilor pe piaţa municipiului Iasi este de aproximativ 1.7 mld. lei pe an, considerând exclusiv restaurantele cu un anumit specific ce au un nivel mai ridicat al serviciilor.

Pe lângă previziunile optimiste în privinţa dezvoltării pieţei ţintă si numărul consumatorilor considerat destul de confortabil pentru a avea certitudinea că există o piaţă de desfacere asigurată, un alt motiv pentru deschiderea unui astfel de restaurant îl constituie numărul si mărimea competitorilor.

3.4 CONCURENŢA

Concurenţii principali potenţiali îi reprezintă restaurantele cu specific franţuzesc, grecesc, chinezesc şi arab. Faptul că ele deja există (deci sunt cunoscute), şi-au format o oarecare reputaţie (destul de bună în lipsă de altceva), au o clientelă oarecum fidelă, sunt câteva din avantajele concurenţiale pe care aceste afaceri le prezintă.

Cu toate acestea, lipsa unui segment de piaţă propriu stabil ca si nivelul calitativ al serviciului care a scăzut odată cu trecerea timpului, formează puncte slabe ce pot fi, şi trebuie, atacate printr-o bună strategie de marketing.

Afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Chiar dacă nu va fi un concurent direct, restaurantul MacDonald acaparează o parte a clienţilor, datorită faptului că are un nume de marcă foarte cunoscut, preţuri relativ rezonabile în raport cu calitatea produselor, noutatea absolută în orasul Iasi a serviciului de o factură aparte.

Totusi atragerea acestor clienţi nu va reprezenta pentru afacerea firmei “o lovitură”.de exemplu în perioda decembrie-ianuarie, clientela restaurantului Le cygne noir fiind preconizată a fi formată numai din acei consumatori cu mari resurse financiare, nu se va orienta spre un local cu caracter specific, diferit, ce nu corespunde gusturilor si obisnuinţelor culinare.

Partea de piaţă “furată” de MacDonald este constituită din tineri (maxim 30 de ani) şi studenţi cu o putere de cumpărare mai ridicată decât media. Această “pierdere”, practic nu este observabilă, aceasta fiind estompată de ritmul de crestere firesc de la începutul anului.

Efectul pozitiv al existenţei afacerii MacDonald va fi întărirea concurenţei, si cum concurenţa stimulează competiţia, cei care vor avea cel mai mult de câştigat sunt clienţii, a căror satisfacţie finală este urmărită în fapt. Consider că existenţa unui restaurant cu un serviciu si o calitate foarte ridicată (Le cygne noir) şi un puternic concurent cum este MacDonald, va duce în fapt, la “împărţirea” consumatorilor ieşeni între aceste două afaceri. Asa cum am mai arătat, segmentul de piaţă al lui MacDonald şi Le cygne noir nu coincide în întregime dar se adresează celor cu o putere financiară mai ridicată şi care au gusturi şi exigenţe mai mari privind produsele şi serviciile cumpărate.

Pentru a încheia această analiză consider că existenţa acestui restaurant de mai bine de un an în orasul Iasi a “educat” clientela mai tânără a orasului, care odată cu trecerea timpului si maturizarea ei se va îndrepta spre un restaurant ce corespunde imaginii sale despre sine, prestigiului, poziţiei sale financiare şi sociale.



3.5 STRATEGIA DE MARKETING

Ţinând cont de câteva din aspectele implicate de acest tip de afacere: produs-serviciu de înaltă calitate, câstiguri reduse în primul an de activitate si de alţi factori care pot influenţa negativ mersul afacerii (inflaţie, rata dobânzii) este deci obligatorie analiza atentă si conceperea unei foarte eficiente strategii de marketing si de promovare a serviciului oferit. Politica firmei în domeniul marketingului si reclamei va pune accent pe unicitatea serviciului prestat. Echipa manageriala (proprietari si administrator) trebuie să conceapă o strategie de marketing care să conţină metode si elemente specifice fiecărei etape din viaţa restaurantului. Astfel, în chiar ziua deschiderii localului vor fi invitate personalităţi publice ale orasului Iaşi, oameni de cultură, oameni de afaceri de succes care se bucură de o bună reputaţie. Reclama în această perioadă va fi bine orientată, ţintind segmentul de piaţă urmarit (vezi capitolul (Clienţi).

Acest lucru se va realiza prin intermediul:

• Cărţilor de vizită trimise pe adresa societăţilor comerciale, a firmelor, sau instituţiilor publice, culturale şi de învăţământ;

• Difuzării de brosuri în cazul sosirii unor delegaţii străine sau desfăsurării unor conferinţe sau comunicări stiinţifice în orasul Iaşi;

• Un mediu de comunicare îm masă, radioul va fi o altă cale de a face reclamă; însă acest procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente;

• Înainte de lansarea afacerii, pentru a informa potenţialii clienţi de intenţia de a se dechide un nou restaurant cu un anumit specific si diferenţiat prin calitate;

• În perioada caldă a anului (lunile iunie, iulie, august), reclama va fi mai intensă, mai incisivă ca de obicei, iar prin mesaj va fi adresabilă unui segment mai larg de consumatori.

Motivul îl constituie evoluţia cererii anuale din orasul Iaşi (vezi capitolul Perspective) şi atragerea unui număr cât mai mare de consumatori.

Data inaugurării localului va fi si ea atent aleasă. Este recomandabilă perioada propice unor astfel de acţiuni si în care volumul cheltuielilor populatiei pentru bunuri de larg consum sau de lungă durată este cea ridicată. Aceasta corespunde primului trimestru al anului, respectiv sfârsitul lunii februarie si începutul lunii martie. Datorită acumulării în această perioadă a unor sărbători tradiţionale(Mărţisor, 8 Martie), inaugurarea restaurantului Le cygne noir ar putea fi recepţionată de către consumatori drept un “cadou” cu ocazia acestor evenimente iar noutatea ofertei ar putea fi un motiv de a vizita localul.

În ceea ce priveste mesajul si conţinutul reclamei: indiferent dacă aceasta se face prin postă, difuzare de brosuri sau radio ea se va axa pe ideea oferirii unui serviciu deosebit.

Ideea centrală pe care mesajul trebuie să o transmită este aceea a existenţei unui restaurant select prin el însusi, ce se evidenţiază mai ales prin atmosferă, aspect interior (mobilier, lumină), calitatea personalului (comportament, tact). Textul mesajului va remarca varietatea meniului, originalitatea si calitatea acestuia. Se vor evita specificaţii de preţ, folosindu-se aluzii fine, subtile cu privire la nemulţumirea generală că există puţine restaurante de calitate la un preţ rezonabil.

Oricum, preţul specialităţilor culinare va fi în funcţie de preţurile preparatelor echivalente oferite de concurenţă; în acest caz preţul va fi asemanător. Diferenţierile de preţ vor apare la “specialităţile casei”, acestea prevăzând un preţ mai ridicat ce trebuie să demonsreze calitatea deosebită a produselor ce oferă siguranţa unui serviciu recepţionat ca unic.

CAP IV.ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL

4.1 ORGANIZAREA

Strategia organizaţională vizată va trebui să menţină organizaţia activă, dinamică si cu un nivel ridicat al forţei competiţionale Această strategie va avea ca obiectiv dezvoltarea produsului său, respectiv îmbunătăţirea serviciului sau şi a meniurilor. O altă strategie va consta în pătrunderea în domenii de afaceri furnizoare, realizându-se o integrare în amonte (vezi subcapitolul Perspective). Se va încerca în acelaşi timp o strategie de diferenţiere a produsului serviciu, pentru a putea fi perceput ca unic, cel puţin în zona municipiului Iaşi.

Strategia de diferenţiere permite, prin oferirea unui produs de o calitate net superioară, posibilitatea de a practica preţuri mai mari, realizând profituri mai ridicate si o mai largă flexibilitate cu furnizorii.

Conducerea firmei va fi asigurată de un manager angajat care va administra firma şi care va prezenta periodic un raport de activitate şi care va fi selectat în special după trăsăturile sale “umane”:

• asumarea responsabilităţii;

• puterea ridicată de muncă;

• plăcerea de a lucra în domeniu;

• pricepere organizatorică;

• originalitate în gândire;

• sinceritate şi loialitate;

• spirit inovator.

Pentru acest post este cea mai potrivită o persoană cu o vârstă cuprinsă între 25-30 de ani, dinamică, capabilă să asimileze rapid cunostinţele si să înveţe din greseli; să aibă un caracter deschis, prezenţă de spirit si să prezinte, de ce nu, o înfăşisare plăcută.Profesional nu este absolut necesar să fie absolvent(ă) al unei scoli, al unor cursuri de specialitate sau a unei instituţii cu caracter economic, dar este recomandabil.

Ca importanţă, al doilea după administrator va fi bucătarul-sef al restaurantului. Experienţa va fi caracteristica sa principală, care va cântări în luarea hotărârii de a fi angajat. Acesta va trebui să fie absolvent al unor unor cursuri de specialitate şi să facă dovada priceperii sale în arta culinară.

Postul de economist, al treilea în piramida ierarhică, va fi ocupat de o persoană cu experienţă, absolvent de Stiinţe Economice.

Restul posturilor nu necesită personal cu o pregătire înaltă, bucătarii şi chelnerii trebuind să fie, totusi absolvenţi ai unui liceu de profil sau ai unor cursuri de specialitate.

4.2 PROCESUL DE PRODUCŢIE - DESERVIRE

Procesul de producţie va fi variabil în timp si va folosi în realizarea produsului final diferite materii prime.În principiu acestea vor fi de origine animală si vegetală, excepţie făcând băuturile alcoolice ce nu necesită un timp de producţie, ci doar de desfacere. Ca timp, procesul de producţie va dura 15 min.(salate de legume si fructe) şi o 1 h si 45 min. (fripturile). Procesul de producţie va necesita diferite utilaje si se va realiza într-o încăpere de circa 36 m2.

Procesul de desrvire cu preparatele culinare va avea loc într-o sală cu suprafaţa de 122.5 m2; va avea 15 mese şi maxim 40 de locuri. Barul va avea 7m. lungime şi poate deservi simultan nouă clienţi. Cei trei ospătari şi un barman vor reusi în condiţiile în care restaurantul este ocupat 100% să-si îndeplinească responsabilităţile cu eficienţă.

4.3 PERSONALUL

Afacerea necesită 18 angajaţi din care 3 nepermanenţi. Ca pregătire aceştia vor avea cunostinţe de economie, contabilitate, specifice fiecărui post. În afară de iniţiatorii afacerii, economist (contabil autorizat sau expert), bucătar-sef (absolvent al unei scoli sau cursuri de specialitate), restul angajaţilor nu necesită pregătire specială; soferul va avea carnet de sofer profesionist.

Personalul necesar va fi identificat şi recrutat de la agenţiile de recrutare-plasare a forţei de muncă, sau prin intermediul anunţurilor de mică publicitate. În cazul ajutorilor de bucătar şi a ospătarilor, ei vor fi identificaţi dintre absolvenţii cei mai bine pregătiţi ai liceelor Economice 1, 2 şi 3 din Iaşi.

Este necesar a se evidenţia că adminisratorul si economistul vor fi primii angajaţi. Împreună cu acestia iniţiatorii afacerii vor urma a recruta bucătarul-sef şi ospătarul-sef. În continuare administratorul, bucătarul şi ospătarul-sef vor recurge la selecţionarea candidaţilor pentru celelalte posturi: bucătari, chelneri, barmani, garderobieră.

Testarea solicitanţilor se va face cu scopul măsurării abilităţii şi cunostinţelor acestora prin demonstrarea practică a capacităţii îndeplinirii sarcinilor. Pe lângă testul de performanţă, candidaţii vor tebui să îndeplinească si condiţii de comportare, tact, ţinută si înfăţisare fizică. Candidaţii vor fi supusi unor examinări medicale amănunţite pentru a se verifica daca sunt apţi pentru munca solicitată şi pentru a se asigura protecţia celorlalţi angajaţi, a clienţilor şi a produselor realizate în cadrul restaurantului.

Instruirea personalului admis, dacă este necesară, va fi efectuată de fiecare dintre responsabilii de “secţie”, respectiv bucătarul-sef şi ospătarul-sef.

Îndatoririle si responsabilităţile fiecăruia dintre angajaţi vor fi prevăzute în fişa postului astfel:

-administrator:

• execută aprovizionarea;

• primeste şi recepţionează mărfurile;

• pune la punct cu bucătarul-sef planul-meniu;

• iniţiază introducerea unor sortimente noi;

• execută prezenţa şi efectuează instructajul profesional;

• verifică ţinuta zilnică şi vestimentaţia;

• controlează zilnic aparatele de casă, obiectele de inventar;

• întreţine discuţii cu consumatorii, recomandă unele preparate;

• solicită părerea acestora asupra calităţii preparatelor;

• serveste personal în unele cazuri consumatorii.

-bucătar-sef

• îndrumă, supraveghează si controlează întreaga activitate profesională;

• organizează activitatea de producţie culinară în baza planului de producţie culinară;

• răspunde de calitatea si cantităţile preparate;

• supraveghează modul în care se montează preparatele în vesela de servire;

• verifică personalul din secţia de producţie;

• livrează preparatele culinare.

-ospătar-sef

• organizează si răspunde de întreaga activitate din procesul de servire;

• verifică prezenţa si ţinuta personalului;

• verifică starea de curăţenie şi de igienă a salonului de servire;

• verifică si întocmeste meniul cu administratorul si bucătarul-sef;

• primeste consumatorii la intrarea în sală si îi conduce la masă;

• primeste comanda si serveste consumatorii mai importanţi;

• supravegheză modul în care ospătarii si barmanul îsi execută serviciul;

• efectuează demonstraţii de pregătire, prezentare şi servire a diferitelor specialităţi culinare;

• rezolvă operativ sesizările clienţilor;

• instruieste personalul

-ospătar

• execută activitatea de pregătire a salonului de deservire;

• verifică starea de curăţenie a salonului;

• execută aranjarea meselor;

• serveste consumatorii.

-barman:

• efectuează operaţiile de servire a clienţilor cu băuturi specifice secţiei;

• verifică stocul zilnic şi valoric al gestiunii;

• se aprovizionează cu toate sortimentele de băuturi;

• se dotează cu toate tipurile de pahare.

Politica de salarizare va avea la bază o analiză a factorilor ce influenţează nivelul salariilor: cererea si oferta de muncă, legislaţia (valoarea minimă a salariului), fluctuaţia costului vieţii, posibilităţile de plată ale firmei, salarii acordate de concurenţă.

Pentru a-şi forma o imagine pozitivă şi a-si păstra prestigiul, firma va adopta o politică de salarii ridicate, peste nivelul mediu de salarizare. Fondul de salarii nu va fluctua în funcţie de profitul obţinut şi se va garanta un salariu de bază, corectat în funcţie de inflaţie, de costul vieţii, salariu corectat indiferent de veniturile firmei. Planul de salarizare va prevedea şi adăugarea unor prime, stimulente, plăţi suplimentare.



Pe lângă nivelul salariului motivarea personalului se va realiza şi prin garantarea loculul de muncă (contracte de 5 ani) şi în viitor, plăcerea de a lucra într-un restaurant de marcă.

4.4 MENIUL

Meniurile frantuzesti întotdeauna au avut în spate o poveste, asa cum francezii stiu cel mai bine sa o faca, prin urmare, bucatarul-sef, creatorul retetelor pe care le vor servi clienţii la noi va propune un periplu mistic prin istoria moderna şi contemporana a gusturilor, astfel încat orice degustare a mancarurilor noastre sa fie o excursie în timp şi spatiu cultural gastronomic, atât franţuzesc, cat şi românesc.

La restaurantul francez Le cygne noir întotdeauna preparatele, vinurile şi bauturile în general, vor fi mai mult decat o mancare sau aliment. Vor fi excursia spre tine nsuti, vor fi momentul de evadare din cotidian, pe care ti-l faci cadou in ziua respectiva, tocmai pentru ca detin acele elemente de curiozitate gastronomica asamblate astfel incat, pentru cateva momente sa uiti de ce este in jur.

Impreuna cu ambianta, serviciile şi, evident, muzica sau evenimentele culturale, totul este un intreg, gandit cu maxima minutiozitate.

LES ENTREES

Crème de lentilles blondes au foie gras de canard landais / Lentilsoup.....

35 lei

Crème de potiron / Pumkinsoup.................................................................

30 lei

Tomate mozzarela di buffala......................................................................

35 lei

Terrine de brochet maison, sauce verte / Cold pike pate...........................

45 lei

Assiette de crudités / small mixed raw vegetables.....................................

20 lei

Grande assiette de crudités / large mixed raw vegetables..........................

25 lei

Salade de Mesclun à l'huile d'olive / Green salad......................................

20 lei

Filets de hareng (pomme à l’huile) / Pickled herring.................................

25 lei

12 Véritables gros escargots de Bourgogne / Snails..................................

70 lei

Salade de saumon fumé / Smoked salmon with green salad......................

50 lei

Oeuf mayonnaise / egg with mayonaisse...................................................

15 lei

Confit de foie de Porc / Pork pate..............................................................

20 lei

Museau vinaigrette / Pork brawn...............................................................

15 lei

Foie gras de canard landais maison (Extra) / Duck liver...........................

60 lei

Céleri rémoulade / Celeriac salad...............................................................

15 lei

Salade de crabe et céleri, mayo, curry et piment d'Espelette/ Crab salad..

30 lei

LES PLATS

Boeuf Bourguignon, macaronis / Beef.......................................................

50 lei

Blanquette de veau à l’ancienne, riz/ Veal.................................................

65 lei

Saucisson lyonnais / Sausage with onions.................................................

55 lei

Suprême de poulet velouté de morilles, purée / Chicken...........................

65 lei

Pintade fermière des landes aux choux et aux lardons / Guinea fowl........

55 lei

Confit de canard landais / Pieces of duck preserved in its own fat............

60 lei

Langue de boeuf, sauce piquante / Beef tongue, spicy sauce....................

50 lei

Escalope de saumon au basilic, épinards / Salmon with basilic.................

45 lei

Carpaccio de bœuf (huile d’olive et grande padano).................................

50 lei

Le gros Steack Tartare, fait minute / Tartare Steak....................................

40 lei

Noix de Saint Jacques Françaises fraîches / French scallops.....................

45 lei

Supplément Purée ou Frites........................................................................

85 lei

Joues de porc au curry de Madras, purée / Pork withcurry........................

10 lei

LES GRILLADES

Côte de boeuf extra rôtie (2 pers.), Beurre Marchand de vin ....................

150 lei

La belle Entrecote extra, Beurre Marchand de vin.....................................

90 lei

Pavé de Veau Grand Cru, crème de morilles / Veal, with morel cream....

90 lei

Pavé sauce au poivre / Rumpsteak with pepper sauce...............................

65 lei

Château (Filet) poêlé, Beurre Marchand de vin.........................................

100 lei

Entrecôte épaisse (2 pers.) Beurre Marchand de vin..................................

140 lei

Faux filet paré poêlé (2 pers.), Beurre Marchand de vin............................

130 lei

Steack, frites/ Steak with french fries.........................................................

45 lei

Andouillette du Père Duval / Aromatic sausage made from tripe.............

60 lei

LES DESSERTS




Tarte tatin / Tatin pie..................................................................................

30 lei

Tarte au chocolat / Chocolate pie...............................................................

22 lei

Tarte aux pommes / Apple pie...................................................................

20 lei

Tarte au citron / Lemon pie........................................................................

20 lei

Fondant au chocolat / Chocolate glaze with custard..................................

22 lei

Gâteau de riz / Rice pudding......................................................................

28 lei

Bavarois au cassis / Blackcurrant pudding.................................................

20 lei

Baba au rhum / Rhum baba........................................................................

15 lei

Crème caramel / Caramel custard..............................................................

25 lei

Mousse au chocolat / Chocolate mousse....................................................

25 lei

Glace 2 boules au choix / Ice-cream (2 flavours).......................................

25 lei

Glace 3 boules au choix / Ice-cream (3 flavours).......................................

27 lei

Sorbet 2 boules au choix / Sherbet (2 flavours).........................................

20 lei

Sorbet 3 boules au choix / Sherbet (3 flavours).........................................

30 lei

Pêche Melba / Peach Melba.......................................................................

27 lei

Chocolat Liégeois / Chocolate sundae.......................................................

25 lei

Caramel Liégeois / Caramel sundae...........................................................

25 lei

Supplément Crème fraîche ou Chantilly....................................................

8 lei

Fromage / Cheese.......................................................................................

10 lei

ORGANIGRAMA



CAP.V: INFORMATII FINANCIARE

Valoarea totală a afacerii este estimată la 600 000 000 lei, aceşti bani acoperind în totalitate cheltuielile presupuse de lansarea afacerii, rezervele, costurile cu eventualele remodelări ale spaţiilor pentru desfăsurarea activităţii.

Veniturile lunare sunt comparabile cu cele ale celorlalte afaceri din acest domeniu. În următorii ani veniturile realizate de pe urma acestor activităţi vor acoperi în totalitate cheltuielile generate de lansarea afacerii, la sfârsitul celui de-al II-lea an de activitate estimându-se realizarea unor profituri reale.

Profitul estimat pe primul an se ridică la circa 178 940 262 lei (în cazul în care nu se contractează nici un credit).

Lansarea afacerii va costa aproximativ 600 000 000 lei. Investiţiile mari în mijloacele fixe, 279 000 000 lei, se explică prin faptul că acestea sunt achiziţionate noi şi sunt de bună calitate.

Decorările şi remodelările spaţiului necesită 150 000 000 lei, fapt justificat prin preţul ridicat al materialelor folosite şi costul mare al unor astfel de lucrări (calitate).

Cheltuielile ocazionate de reclamă şi relaţii cu publicul (6 000 000 lei) sunt motivate de reclama directă şi inaugurarea restaurantului.

Evidenţa contabilă va fi asigurată de o persoană cu experienţă în domeniu şi care trebuiesă fie obligatoriu contabil autorizat sau expert contabil.

Conform calculelor punctul critic a fost evaluat la 64 786 801 lei. Analizând cererea publicului pentru servicii de calitate si poziţia favorabilă a afacerii dată de noutatea ofertei sale se consideră ca punctul critic este posibil de atins doar în situaţii de criză deosebit de dure. Aceste dificultăţi ar putea să fie generate de situaţii nefavorabile ale economiei naţionale, schimbări bruste ale sistemului politic (defavorabil iniţiativei particulare, o exagerată politică fiscală), dar si nepricepere organizatorică şi concurenţă neloială. Considerând aceste situaţii ca limită, realizatorii acestui plan au certitudinea că, nici măcar accidental (august), afacerea nu va activa în pierdere.

CAP. VI: ESTIMAREA RISCULUI

Asa cum am arătat în Cap. V (Informaţii financiare), asupra desfăsurării normale a afacerii pot interveni factori de destabilizare, influenţând negativ mărimea încasărilor şi chiar imaginea firmei. Pe parcursul anului se anticipă fluctuaţii ale cererii, date de numărul variabil de consumatori.

Asa cum am arătat în subcapitolul “Perspective” ponderea principală o vor deţine clienţii cu disponibilităţi bănesti ridicate. “Migrarea acestei clientele în perioada caldă a anului, pentru a-si petrece concediile şi diminuarea activităţii economice, va reprezenta “o pierdere” temporară pentru afacere si realizarea unor profituri mai mici.

Inflaţia ar influenţa afacerea, dar nu reprezintă un factor prea important, datorită segmentului căruia i se adresează oferta acestui restaurant. Inflaţia va avea o influenţa destul de redusă asupra profitului (cresterea costurilor de producţie) şi nu şi asupra numărului de clienţi.

Actualmente sistemul politic din România, concretizat prin reglementările sale guvernamentale şi legislative, nu este un factor de risc. Dimpotrivă, anticiparea unor măsuri favorabile, cum ar fi facilităţile acordate întreprinzătorilor mici si mijlocii sunt factori pozitivi care ar putea ajuta din plin la desfăsurarea normală si la dezvoltarea rapidă a afacerii.

Pe lângă toate acestea se va încerca, permanent, o îmbunătăţire a activităţii de management, ridicarea profesionalismului personalului si executarea, la intervale regulate, a instructajului de protecţia muncii.



O altă grupă de riscuri, cum sunt: incendii, inundaţii se vor evita prin asigurarea mijloacelor fixe şi a utilajelor din cadrul firmei.




Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə