Saac V. Urlaţi

Sarn. (sern). Localitate în Anglia (Marea Britanie), lângă oraşul Shrewsbury.

Särna. (serna). Localitate în VSV Suediei, pe râul Österdal, aproape de graniţa cu Norvegia.

Sãrnate. (sarnate). Localitate în V Letoniei, pe ţărmul Mării Balticel NE de oraşul Pãvilosta.

Sarnath. Sit arheologic în N Indiei, la 6 km de Benares. Loc de pelerinaj pentru budişti.

Sarnen. (zarnen). 1. Oraş aflat în Elveţia centrală, fiind centrul administrativ al cantonului Obwalden, aflat la E de oraşul Berna. Are peste 9 000 loc. Are importanţă turistică. 2. Lac (7,7 kmp) în centrul Elveţiei, la SV de lacul Vierwaldstätt. Pe malul N se află oraşul omonim.

Sarner Aa. (zarner aa). Râu (9,4 km) în Viena (Austria).

Sarnia. (sernie). Localitate în S Canadei, la SV de oraşul Toronto.

Sarno. 1. Râu în Italia, la S de muntele Vezuviu. Se varsă în Marea Tireniană. 2. Localitate în VSV Italiei peninsulare, la ESE de oraşul Napoli, pe râul cu acelaşi nume.

Sarnów. (sarnof). Localitate în Silezia Superioară (Polonia), lângă oraşul Katowice.

Sarnowa. (sarnova). Localitate în SV Poloniei, la SE de oraşul Leszno.

Sarobi. (sarobii). Localitate aşezată în NE Afganistanului, la E de oraşul Kabul.

Sárok. (şaroc). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la graniţa cu Croaţia, la SE de localitatea Villány şi la SV de oraşul Mohács.

Saroma. Lac (lagună) în N insulei Hokkaido (Japonia).

Saronic, Golful. v. Egina (1).

Saronno. Localitate în NNV Italiei, la NV de oraşul Milano şi la SV de oraşul Como.

Saros. 1. Golf al Mării Egee, situat la V de peninsula Gelibolu (Turcia europeană). 2. Insule turce situate în golful cu acelaşi nume.

Sárosd. (şaroşd). Localitate în Ungaria (Fejér), între oraşele Székesfehérvár (la NV) şi Dunaújváros (la SE).

Sáros-ér. (şaroş i er). Râu canalizat în Ungaria, în judeţele Jász-Nagykun-Szolnok şi, respectiv Hajdú-Bihar, la localitatea Nagyiván.

Sárospatak. (şaroş potoc). Oraş în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bodrog, la SV de oraşul Sátoraljaúljhely.

Sárpilis. (şarpiliş). Localitate în Ungariei (Tolna), la SE de oraşul Szekszárd.

Šar Planina (Munţii Šar). (şar planina). Lanţ muntos în NV Macedoniei, alcătuit din şisturi cristaline, dolomit şi calcar, extins pe direcţie NE-SV, pe 160 km, la N de valea superioară a râului Vardar, la graniţa cu Albania şi Muntenegru. Include şi masivele Korab, Bistra, Jablanica şi Galicica. Urcă la 2 764 m (vf. Golem-Korab). Relieful este fragmentat având şi lacuri glaciare. Turism dezvoltat, cu sporturi de iarnă (staţiunea Popova Šapka).

Sarpsborg. Localitate în SE Norvegiei, la graniţa cu Suedia, la SE de oraşul Oslo.

Sarralbe. (saralb). Localitate în NE Franţei, pe râul Saar, la SE de oraşul Metz.

Sarrar. Localitate în NE Arabiei Saudite, la SV de oraşul Kahafa.

Sarre. v. Saar.

Sarrebourg. (sarbur). Localitate în NE Franţei, pe râul Saar, la NV de oraşul Strasbourg.

Sarreguemines. (sarghemin). Localitate în NNE Franţiei, la graniţa cu Germania, la NV de oraşul Strasbourg.

Sárrét. (şar riet). Regiune de câmpie situată între lacurile Balaton (la SV) şi Velence (la NE), respectiv între râurile Séd (la V şi S) şi Gaja (la NE).

Sárréti-csatorna. (şar rietii ciotorno). Canal situat în E Ungariei, între canalul Hortobágy-Berettyó (la V) şi Keleti-főcsatorna (la E).

Sárrétudvari. (şar riet udvorii). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), la SE de oraşul Karcag.

Sarre-Union. (sar unio). Localitate în NE Franţei, pe râul Saare, la NV de oraşul Strasbourg.

Sarria. Localitate în NV Spaniei, la SE de oraşul Lugo.

Sarriá. Cartier al oraşului Barcelona (Spania).

Sarroch. (saroci). Localitate în S insulei Sardinia (Italia), la SV de oraşul Cagliari. Este centru de prelucrare a petrolului.

Sarród. (şarrod). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la NV de oraşul Kapuvár.

Sars-Poteries. (sar poterii). Localitate în NE Franţei, la SE de oraşul Valenciennes, la graniţa cu Belgia.

Sarstedt. (zarştet). Localitate în Germania, la SE de oraşul Hannover.

Sarstein. (zarştain). Vârf (1 975 m) aflat în Austria, la NE de lacul Hallstatt.

Sárszentágota. (şar sent agoto). Localitate în Ungaria (Fejér), la N de localitatea Sárbogárd.

Sárszentlörinc. (şar sent leorinţ). Localitate în Ungaria (Tolna), pe Sió, la V de Paks.

Sárszentmihály. (şar sent mihai). Localitate în Ungaria (Fejér), aşezată la SV de oraşul Székesfehérvár.

Sart. (zart). Localitate în E Belgiei, la SE de oraşul Verviers.

Sartang. Râu în E Siberiei (Rusia), afluent al râului Jana (Iana).

Sartene (Sartène). (sarten). Localitate în VSV insulei Corsica (Franţa).

Sarthe. (sart). 1. Râu (285 km; 13 200 kmp) în NV Franţei, cu izvoarele în colinele Perche. Este afluent (împreună cu Mayenne) al râului Maine. Este navigabil aval de oraşul Le Mans. 2. Departament în NV Franţei, cu centrul la Le Mans.

Sartrouville. (sartruvil). Cartier al Parisului (Franţa).

Sarud. (şorud). Localitate situată în Ungaria (Heves), la V de oraşul Tiszafüred.

Sarufutsu. (sarufuţu). Localitate aflată în N insulei Hokkaido (Japonia), pe ţărmul Mării Ohotsk (Oceanul Pacific), la SE de oraşul Wakkanai.

Săruleşti. 1. Comună în jud. Buzău, în Subcarpaţii Buzăului, la poalele S ale dealului Bisoca, la confluenţa râurilor Pecineaga-Slănic. Are peste 1 500 loc.s practică pomicultura. Satele componente sunt: Săruleşti, Cărătnău de Jos, Cărătnău de Sus, Goicelu, Sările-Cătun, Valea Largă-Săruleşti, Valea Stânei. 2. Comună în jud. Călăraşi, în Câmpia Bărăganului, pe râul Mostiştea. Are peste 3 000 loc. Se practică piscicultura în iazuri şi heleşteie. Satele componente sunt: Săruleşti (reşedinţa), Măgureni, Polceşti, Sănduliţa, Săruleşti-Gară, Săruleştii de Jos, Sătucu, Solacolu.

Sarur. Localitate în N Omanului, la SV de capitala Masqat.

Sárvár. (şarvar). Oraş în V Ungariei (Vas), pe râul Rába, la E de oraşul Szombathely.

Sárviz. (şarviz). Canal în centrul Ungariei, ce ajunge în râul Sió.

Sarzyna. Localitate în SE Poloniei, pe râul San, la SE de oraşul Rudnik.

Sasaram. Oraş în NNE Indiei, pe râul Son, la SE de oraşul Vanarasi.

Sasca Montană. Comună în jud. Caraş-Severin, la poalele SV ale munţilor Anina şi NE ale munţilor Locvei, pe râul Nera. Are aproape 1 700 loc. Se exploatează sulfuri metalice şi se practică pomicultura. Pe teritoriul comunei se găsesc rezervaţiile Cheile Nerei-Beuşniţa (valea Nera) şi Cheile Şuşarei, ambele incluse Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. Satele Sasca Montană (1777) şi Slatina-Nera (sec. XVIII) deţin biserici vechi. Satele componente sunt: Sasca Montană, Bogodinţi, Potoc, Sasca Română, Slatina-Nera.

Saschiz. Comună în jud. Mureş, în SE podişului Târnavelor, la confluenţa pârâului Saschiz cu pârâul Flosa. Are aproape 2 100 loc. Constituie centru de ceramică populară. Pe dealul de lângă Saschiz se găsesc ruinele unei cetăţi ţărăneşti (sec. XIV). La Saschiz se află o biserică fortificată (1493-1496). În satul Cloaşterf se află o cetate cu o biserică (1521-1524). Satele componente: Saschiz (atestat 1419), Cloaşterf (atestat 1267), Mihai Viteazu.

Săsciori. Comună în jud. Albal baza N a munţilor Şureanu, pe râul Sebeş. Are aproape 6 000 de loc. Aici se află o hidrocentrală din 1987 cu puterea instalată de 42 MW şi tot aici se află rezervaţia naturală Oul Arşiţei. Renumită prin ceramica roşie nesmălţuită la Săsciori şi Loman, icoane pe sticlă la Săsciori, Laz şi Loman. La Căpâlna au fost descoperite vestigiile unei cetăţi dacice (sec. II î.e.n.-anul 106 e.n.). La Săsciori şi la Laz se găsesc ruinele unei cetăţi medievale (sec. XIII). La Sebeşel se află un monument închinat eroilor din cele două războaie mondiale. Satele componente: Săsciori (atestat 1309), Căpâlna, Dumbrava, Laz (atestat 1357), Loman, Pleşi, Răchita, Sebeşel, Tonea.

Sascut. Comună în jud. Bacău, pe Siret şi pe pâraiele Conţeşti şi Valea Pănceşti, la poalele SE ale culmii Pietricica. Are circa 10 400 loc. La Bereşti se află o hidrocentrală (43,5 MW). La Sascut există o fabrică de zahăr. Până în 1968 comuna se numea Sascut-Târg. Satele Sascut (ante 1809), Conţeşti (1838-1841) şi Bereşti (1859) deţin biserici de zid. Satele componente: Sascut, Bereşti, Conţeşti, Pănceşti, Sascut-Sat, Schineni, Valea Nacului.

Sásd. (şaşd). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.

Sasebo. Oraş situat în NV insulei Kyushu (Japonia), port la Marea Chinei de Est, la N de oraşul Nagasaki, cu aproape 250 000 loc. Are şantiere navale şi este centru industrial.

Sasel. (zazel). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).

Sashalom. (şoşholom). Cartier al oraşului Budapesta (Ungaria).

Sas-hegy. (şoş hegi). 1. Vârf (121 m) în Ungaria, la SE de oraşul Budapesta. 2. Vârf (259 m) în apropierea Budapestei (Ungaria).

Sasi. (sasii). Oraş în E Chinei, pe fluviul Chang Jiang, la VSV de oraşul Vuhan.

Saşi. Denumirea generică a populaţiei germane originară din Flandra, din părţile Rinului şi Mosellei şi din Saxonia, colonizată în Transilvania în secolele XII-XIII. Au fost aşezaţi pe Târnave, în părţile Sibiului, ale Braşovului şi ale Bistriţei. Au contribuit la dezvoltarea economică a regiunilor unde s-au stabilit.

Sasik (Kunduk). Lac de tip lagună aflat în NV Mării Negre, pe teritoriul Ucrainei, la N de Delta Dunării. Aici se varsă râul Kogîbul.

Sasîkkol. Lac în E Kazahstanului, la graniţa cu China, la E de lacul Balhaş.

Sáska. (şaşco). Localitate situată în Ungariei (Veszprém), la N de Balaton şi la NE de oraşul Tapolca.

Saskatchewan. (sescheciuen). 1. Râu în partea central-sudică a Canadei, în lungime de 1 939 km şi suprafaţa bazinală 383 000 kmp. Se formează prin unirea râurilor Saskatchewan de Sud (1 392 km) şi Saskatchewan de Nord (1 287 km) şi se varsă în lacul Cedar. Este navigabil pe 1 450 km. Îngheaţă în lunile de iarnă. Pe ramura de sud s-a construit barajul Gardiner rezultând un lac de acumulare de 4 mld. mc. 2. Provinciei situată în partea central-sudică a Canadei, cu suprafaţa de 651 100 kmp, circa 1 milion de locuitori şi cu centrul la Regina. A fost creată în anul 1905.

Saskatoon. (seschetun). Oraş în S Canadei (Saskatchewan), situat în prerie, pe râul Saskatchewan de Sud, cu circa 200 000 loc. Este centru agricol şi industrial. A fost fundat în anul 1833 şi a ajuns oraş în 1903.

Sasolburg. (sesolbarg). Localitate situată în Republica Africa de Sud, la S de oraşul Johannesburg.

Sas-patak. (şoş potoc). Râu aflat în NNE Ungariei, la graniţa cu Slovacia, afluent al râului Bódva.

Sassa. Localitate în centrul peninsulei Italia, la V de oraşul L’Aquila.

Sassandra. 1. Râu (650 km) în V statului Cotê de’Ivoire, cu vărsare în Oceanul Atlantic. 2. Oraş situat pe râul cu acelaşi nume, situat în SV statului Cotê de’Ivoire. Este port la gurile râului menţionat.

Sassari. (sasarii). Oraş în NV insulei Sardinia (Italia), cu circa 120 000 loc. Este centru minier, industrial şi agricol. A fost întemeiat în secolul al X-lea.

Sassenheim. (sasenhaim). Localitate în V Olandei, la SV de oraşul Amsterdam.

Sassnitz. (zasniţ). Oraş în insula Rügen (Germania), port la Marea Baltică, cu peste 13 000 loc. Este legat prin feribot cu oraşul suedez Trelleborg.

Sasso Marconi. (saso marconii). Localitate în NNE Italiei peninsulare, la NV de oraşul Bologna şi la SE de oraşul Modena.

Sassuolo. Localitate în N Italiei peninsulare, pe râul Secchia, la SV de oraşul Modena.

Šaštin. (şaştin). Localitate în SV Slovaciei, la N de oraşul Bratislava.

Sastre. Localitate în NNE Argentinei, la SV de oraşul Santa Fé.

Sas van Gent. (sas van ghent). Localitate în SV Olandei, la graniţa cu Belgia (la NNE de oraşul Gent).

Sata, Capul. Cap în SE insulei Kyushu (Japonia).

Sáta. (şato). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de oraşul Ózd.

Satadougou. (satadugun). Localitate în SV statului Mali, la graniţa cu statele Senegal şi Guineea.

Satanomi. (satanomii). Cap în S insulei Kyushu (Japonia), la strâmtoarea Osumi.

Satanta. (setente). Localitate în centrul S.U.A. (Kansas), pe râul Cimmaron, la VSV de oraşul Wichita.

Satara. Oraş în V Indiei, pe Krishna, la SE de oraşul Mumbai.

Satawal. (sataual). Insulă pacifică situată în arhipelagul Caroline.

Satawan. (satauan). Insulă-atol în Oceanul Pacific, în arhipelagul Micronezia.

Satchinez. Comună în jud. Timiş, în SV Câmpiei Vingăi, în zona de confluenţă a rârurilor Sicsa şi Apa Mare. Are circa 4 600 loc. Se exploatează petrol. După legendă numele comunei s-a dat după cneazul Pavel Chinezul, comite de Timiş. La Hodoni există un conac (sec. XVIII). În arealul satului principal se găsesc lacuri şi mlaştini cu numeroase plante (Lemna minor, Trapa natans, Glyceria aquatica) şi o rezervaţie ornitologică (236 ha) cu specii ca egreta (Egretta garzetta), cârstelul de baltă (Rallus aquaticus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), barza albă (Ciconia ciconia), eretele de stuf (Circus aeruginosus), corcodelul mic (Podiceps ruficollis), nagâţul (Vanellus vanellus), etc. Satele componente: Satchinez (atestat în 1230), Bărăteaz (atestat în 1411), Hodoni (atestat în 1480).

Sate Harbor. (set harbor). Localitate în E S.U.A. (Pennsylvania), la E de oraşul York, pe râul Susquehanna.

Sathonay-Camp. (satanei cam). Localitate în SSE Franţei, la N de oraşul Lyon.

Satipo. Localitate în centrul ţării Peru, la NE de oraşul Huancayo.

Satka. Localitate în Munţii Ural (Rusia), la S de oraşul Celeabinsk.

Sătmar. v. Satu Mare (1).

Satna. Oraş în N Indiei, pe râul Tons, la SV de oraşul Vanarasi.

Satnica. (satniţa). Localitate în Croaţia, pe râul Vučica (afluent al Dravei), la SE de oraşul Valpovo.

Šator, Muntele. (şator). Munte în VNV Bosnia-Herţegovinei, la graniţa cu Croaţia.

Sátoraljaúljhely. (şator al io ui hei). Oraş situat în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la graniţa cu Slovacia, la NE de oraşul Sárospatak.