Saptamâna de rugaciune — prelegeri 2004



Yüklə 0,63 Mb.
səhifə7/8
tarix09.01.2019
ölçüsü0,63 Mb.
#94005
1   2   3   4   5   6   7   8

Și-a dat viaţa pentru a-i mântui pe toţi.

Pentru ca Îl iubiţi pe Domnul si aţi ales sa va rezervaţi un timp

pentru El în fiecare saptamâna, asemenea oamenilor acelora din

Ierusalim, puteţi spune tuturor celor pe care îi întâlniţi: „Ce am

vazut si am auzit, aceea va vestim si voua, ca si voi sa aveţi partasie

cu noi” (1 Ioan 1,3).

Va puteţi bucura de întâlnirea de familie a bisericii voastre

deosebite în fiecare Sabat, pâna la venirea lui Isus.

Aplicaţie

Daca stiţi pe cineva din familia bisericii care nu poate participa

la serviciile divine pentru ca este bolnav sau nu are mijloace de

Povestiri si activitaţi pentru copii 71

transport, cereţi-le parinţilor vostri ajutorul. Poate ca îl puteţi lua

voi cu masina sau îi puteţi face o vizita în drum spre casa. Daca

dispuneţi de caseta cu serviciul divin din Sabatul respectiv, oferiţi-

i-o. Alaturi, strecuraţi-i un bileţel pe care sa scrieţi cât de mult

va bucuraţi ca face parte din familia voastra.

Întrebari pentru dezbatere:

1. Ce va place cel mai mult cu privire la închinarea adusa lui

Dumnezeu?

2. În ce fel întâlnirea familiala din fiecare saptamâna va ajuta sa

va simţiţi mai aproape de Isus?

3. Cum v-aţi putea bucura mai mult de experienţa voastra legata

de biserica?

Activitate

Pregatiţi un cântec sau o poezie speciala, despre placerea pe

care o simţiţi la biserica, si întrebaţi-l pe pastor sau pe instructorul

de la Școala de Sabat daca puteţi prezenta în adunare sau în clasa

ce aţi pregatit.

Saptamâna de Rugaciune – Prelegeri 2004 72

Duminica

Un Dumnezeu pe care

sa-L pot ţine de mâna

Nestemate de neuitat

Daca umblam în lumina, dupa cum El însusi este lumina, avem

partasie unii cu alţii. (1 Ioan 1,7)

Materiale ajutatoare

Adunaţi câteva obiecte specifice unui anumit popor sau unei

rase de oameni (confecţii din piele, obiecte decorative – amerindieni;

obiecte de olarie sau cioplite în lemn – africani; ceasuri sau

figurine – germani; kimonouri sau clopoţei de templu – japonezi;

paturi sau statuete din lemn – sud-americani etc.). Explicaţi ca orice

cultura din lume se bucura de un mod unic de a se exprima din

punct de vedere artistic.

Priviţi prin casa ori în sala de clasa a Școlii de Sabat. Întrebaţi:

„Care sunt mijloacele noastre de exprimare artistica? Ce semnificaţie

au picturile, desenele, sculpturile si celelalte obiecte decorative?”

Apoi întrebaţi: „Ca adventisti de ziua a saptea, cum putem

sa le aratam celorlalţi, prin viaţa noastra, cât de mult Îl iubim pe

Domnul Isus?

Povestire

Știţi ce este o doctrina? Daca luaţi un creion în mâna si apoi îi

daţi drumul, ce se va întâmpla cu el? Exact! Va cadea.

Aţi încercat vreodata sa citiţi o carte în timp ce staţi sub apa?

Nu? De ce? Desigur, nu veţi putea respira. În plus, paginile se vor

uda si se vor rupe.

Sa zicem ca v-aţi hotarât sa nu mai mâncaţi un an de zile. Nici

sandvisuri, nici supa, nici prajituri. Nimic. Ar fi o idee buna? De

ce? A, corpul vostru are nevoie de hrana pentru a ramâne în viaţa.

Forţa de gravitaţie, nevoia constanta a corpului de oxigen,

importanţa hranei sunt ca niste doctrine. Credeţi în ele din toata

Povestiri si activitaţi pentru copii 73

inima. De aceea nimeni nu sare din avionul în zbor fara parasuta,

nu înoata pe sub apa fara o rezerva de oxigen si nu renunţa la masa

de o mie de ori la rând.

Doctrinele se aseamana si cu frumoasele picturi, desene, vase si

alte obiecte de arta. Ele descopera aspecte ale frumuseţii Domnului

Isus si va îmbogaţesc viaţa. Oamenii se uita la voi si spun: „Esti

crestin, nu-i asa? Îmi dau seama dupa felul cum vorbesti, te porţi si

zâmbesti.”

Biserica Adventista de Ziua a Șaptea este alcatuita din oameni

care cred aceleasi doctrine. De aceea sâmbata, când vecinii se duc

la cumparaturi sau fac diverse treburi, voi mergeţi împreuna cu

familia la biserica. De aceea, când moare cineva, putem spune: „Va

fi minunat sa ne revedem cu aceasta persoana în cer”. De aceea,

când lumea devine un loc ameninţator, putem privi si zâmbi, stiind

ca Domnul Isus va veni curând si se va sfârsi cu necazurile si cu

suferinţa.

Într-o noapte, târziu, un baieţel s-a speriat de furtuna. Trosc,

bang, bum, se auzea de afara. Fulgerele scaparau si tunetele bubuiau.

În cele din urma, baiatul s-a sculat si a fugit la tata.

– Tati, tati, mi-e frica! a strigat el.

– Dragul meu, i-a raspuns tata, Dumnezeu te iubeste si va avea

grija de tine.

– Știu ca Dumnezeu ma iubeste, a zis baiatul printre suspine,

dar acum îmi doresc sa-L pot ţine de mâna.

Ce ilustraţie minunata a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea

– biserica ta! Când oamenii dintr-o biserica asculta si cred frumoasele

reguli si doctrine învaţate din Biblie, biserica lor se aseamana

cu Dumnezeu, un Dumnezeu pe care Îl poţi ţine de mâna.

Oricine vine la biserica sâmbata, va înţelege mai multe despre

Domnul Isus, pur si simplu datorita faptului ca poate avea partasie

cu oameni ca tine.

Aplicaţie

V-ar placea sa stiţi mai mult despre ce cred adventistii de ziua a

saptea? Vorbiţi cu pastorul, cu instructorul de la Școala de Sabat

sau cu un prieten adult de încredere si cereţi-i sa va explice

Saptamâna de Rugaciune – Prelegeri 2004 74

frumoasele doctrine ale bisericii voastre. Veţi afla lucruri interesante

despre botez, îngeri, Biblie si despre cer. Bucuraţi-va de ele!

Întrebari pentru dezbatere:

Ce va place mai mult la biserica aceasta? Daca cineva v-ar spune

„Eu nu cred în Dumnezeu”, cum i-aţi raspunde?

Care este cea mai buna cale de a învaţa despre Domnul Isus?

Activitate

Decupaţi imagini din ziar sau dintr-o revista care arata ce se

întâmpla atunci când oamenii nu cred sau nu asculta de Dumnezeu.

Lipiţi-le pe un carton si scrieţi ca titlu urmatoarele cuvinte: „Vreau

sa le arat acestor oameni dragostea lui Dumnezeu”. În partea de

jos a tabloului desenaţi-va pe voi cu Biblia în mâna.

Povestiri si activitaţi pentru copii 75

Luni


Efort de echipa

Nestemate de neuitat

… Prin apostoli se faceau multe minuni si semne. Toţi cei ce credeau

erau împreuna la un loc... (Fapte 2,43.44)

Materiale ajutatoare

Arataţi o imagine cu un pod mare, suspendat (de exemplu, Podul

Golden Gate din San Francisco sau unul dintre podurile de peste

Dunare). Cereţi-le copiilor sa identifice parţile componente (soseaua,

cablurile, calea ferata, turnurile sau adapostul santinelelor, ancorele

de la ţarm, elementele de suspendare, parapetul).

Arataţi ca, pentru o buna funcţionare, toate elementele componente

trebuie sa „lucreze” împreuna.

Povestire

În urma cu mai mulţi ani, doi prieteni au absolvit Facultatea de

Drept din Chicago. Overton a luat cele mai mari note din facultate,

desi era orb. Când s-a ridicat pentru a-si primi diploma, toţi l-au

ovaţionat. Însa el a ridicat mâinile ca sa se faca liniste. „Trebuie sa

acord jumatate din creditul acestor realizari bunului meu prieten

Kaspryzak”, a spus el.

Cei de faţa au dat din cap aprobator. Toţi stiau de ce a facut

Overton acest anunţ. Cei doi studenţi se cunoscusera în prima zi

de cursuri. Kaspryzak l-a ajutat cu placere pe Overton sa se

orienteze prin campus, l-a condus în salile de curs, la cantina si la

biblioteca, citindu-i peste tot indicaţiile scrise.

Însa, pe oriunde mergeau, Overton cara toate carţile, deoarece

Kaspryzak nu avea braţe. Curând au ajuns sa se descurce împreuna

cu tot ce aveau de facut, pentru ca fiecare suplinea lipsa celuilalt.

Overton îsi folosea mâinile si pentru Kaspryzak, iar acesta vedea si

pentru Overton. Lucrând unul lânga celalalt, si-au luat examenele

cu note foarte mari si au fost niste studenţi extraordinari.

Poate ca si voi aveţi prieteni care va ajuta sa deveniţi mai buni.

Saptamâna de Rugaciune – Prelegeri 2004 76

Va mai amintiţi de biserica aceea mica din Ierusalim, despre

care v-am povestit? Ei, oamenii de acolo au învaţat aceeasi lecţie

ca Overton si Kaspryzak. Lucrând împreuna au realizat mai mult

decât ar fi reusit separat.

– Nu ma pricep la predici, poate ca a spus cineva, însa stiu sa

povestesc pentru copii.

– Ei, eu stiu sa predic, a intervenit altul, dar, de câte ori încerc

sa le povestesc ceva copiilor, ei nu ma asculta.

– Minunat, a spus înca cineva. În timp ce voi predicaţi si spuneţi

povestiri pentru copii, eu voi pregati masa.

– Ce bine, s-a bucurat altul. De câte ori încerc sa fac de mâncare,

câinele meu pleaca de acasa si se nu se mai întoarce o saptamâna

întreaga. Mai bine as strânge darurile sau as dirija corul.

Și asa s-a întâmplat – fiecare a gasit de facut un lucru important.

Domnul Isus a spus: „Duceţi-va si faceţi ucenici din toate neamurile...

Și învaţaţi-i sa faca tot ce v-am poruncit” (Matei 28,19.20).

Ei s-au organizat mai bine decât orice biserica sau grup de oameni.

Știţi ceva? Și voi aveţi de facut ceva pentru ca biserica lui

Dumnezeu de azi sa-si poata împlini misiunea. Da, voi! Sunteţi unici.

Sunteţi înzestraţi cu o combinaţie de talente cum nu mai are nimeni

altcineva. Datoria voastra este sa descoperiţi cum puteţi sluji mai

bine pentru Domnul Isus în biserica Sa. Asa ca ar fi bine sa va

puneţi pe treaba.

Aplicaţie

Faceţi o lista cu talentele voastre speciale. Sunteţi prietenosi?

Știţi sa cântaţi la vreun instrument sau cu vocea? Spun oamenii ca

va pricepeţi la povestit sau spuneţi frumos poezii? Scrieţi sau

desenaţi frumos? Sunteţi îndemânatici la bucatarie? Dupa ce aţi

facut lista, spuneţi-i pastorului sau instructorului de la Școala de

Sabat: „Doresc sa fiu un membru activ în aceasta biserica. Iata ce

pot face pentru a ajuta biserica noastra în îndeplinirea misiunii ei.”

Întrebari pentru dezbatere:

1. Când va straduiţi din greu sa faceţi ceva, cum va simţiţi dupa

ce aţi terminat?

2. În ce fel se aseamana biserica voastra cu o familie?

Povestiri si activitaţi pentru copii 77

3. Ce credeţi ca este mai important pentru Domnul Isus, talentele

voastre sau dorinţa voastra de a sluji celorlalţi? Ce credeţi ca este

mai important pentru oameni?

Activitate

Invitaţi câţiva prieteni sa vi se alature în stradania de a va dezvolta

un talent nou în fiecare luna, timp de trei luni. Daca va place muzica,

încercaţi sa învaţaţi câte ceva la un instrument. Va place sa povestiţi?

Învaţaţi o noua povestire interesanta din brosura de studii biblice.

Va plac arta si mestesugurile? Apucaţi-va de ceva nou pentru voi.

Saptamâna de Rugaciune – Prelegeri 2004 78

Marţi

Toţi în familie



Nestemate de neuitat

Faceţi-mi bucuria deplina, si aveţi o simţire, o dragoste, un suflet

si un gând. (Filipeni 2,2)

Materiale ajutatoare

Adunaţi mai multe fotografii cu rudele dumneavoastra. Cereţi-le

copiilor sa le cerceteze cu atenţie si sa identifice asemanarile cu

ceilalţi membri ai familiei. Spuneţi-le ca, desi nu semanaţi cu unele

persoane din fotografii, acelea sunt rudele dumneavoastra.

Povestire

Când eram mic, locuiam împreuna cu familia în Filipine. Fiind

misionar, tata calatorea prin multele insule din arhipeleag, ajutând

la gestionarea zecimilor si darurilor strânse în fiecare Sabat.

Îmi placea acolo. Erau copaci în care ma puteam caţara, balţi de

noroi în care sa ma stropesc, maimuţe pe care sa le studiez si tot

felul de privelisti colorate pe care sa le admir.

În fiecare vineri, dupa deschiderea Sabatului, mama îmi spunea:

„Vino, Charlie. Hai sa ne pregatim pentru Școala de Sabat.”

În timp ce aproape toţi copiii veneau pur si simplu în Sabat

dimineaţa ca sa se bucure de cântece si de celelalte activitaţi, eu o

ajutam pe mama sa se pregateasca de cu seara. Pregateam

personajele pentru flanelograf, pasarelele si fluturasii, ilustratele si

textul de memorizat.

A doua zi, la biserica, elevii veneau nerabdatori sa vada ce program

a mai pregatit mama.

Camaruţa pentru „Gradiniţa” si „Primara” se umplea de copii

si parinţi. În fiecare saptamâna cântam cântece, ascultam povestiri,

ne aduceam darul pentru colecta, citeam versete din Biblie si ne

rugam.


Când o priveam pe mama, vedeam ca ea se uita la toţi cei adunaţi

asa cum se uita la mine – cu un zâmbet larg pe faţa si cu stralucire

Povestiri si activitaţi pentru copii 79

în priviri. „Suntem o familie”, le spunea ea. „Toţi suntem surori si

fraţi în familia lui Dumnezeu.”

Nu înţelegeam ce voia sa spuna. Oamenii aceia nu semanau cu

mine. Desi eu aveam pielea aproape alba, a lor avea o frumoasa

culoare ciocolatie. Chipurile noastre, ochii nostri, chiar si felul cum

vorbeam erau diferite. Cum puteau ei sa fie fraţii si surorile mele?

Mulţi ani dupa aceea, m-am aflat în faţa altui grup de oameni,

de data aceasta, în Japonia. Acum eu eram misionarul. Deodata

am înţeles la ce se referise mama mea. Barbaţii si femeile din grupa

mea de limba engleza nu îmi erau doar elevi. Erau familia mea.

Ţineam la ei asa cum ţin la Bill, Bob si Susie – fraţii si sora mea din

America. Îi iubeam cu adevarat, asa cum îi iubesc pe unchii, matusile

si bunicii mei. Mama avea dreptate! Când Îl iubesti pe Dumnezeu,

oricine este un membru al familiei tale.

Atunci am stiut ca niciodata nu trebuie sa ma simt singur sau sa

ma tem. Puteam sa merg la un membru al familiei mele spirituale si

sa-i spun: „Scuza-ma. Sunt fratele tau. Știi, toţi facem parte din

familia lui Dumnezeu.” Într-adevar, biserica este o familie.

Culoarea pielii? Nu conteaza. Limba? Cui îi pasa! Casa în care

locuiesti? Nu este importanta. Toţi ne înrudim prin dragoste. Toţi

avem acelasi Tata ceresc. Suntem o familie!

Aplicaţie

Ca un experiment, încercaţi sa va numiţi frate si sora în cercul

vostru de prieteni. În loc sa spuneţi: „Tasa, nu vrei sa ne jucam împreuna?”

Spuneţi: „Sora Tasa, nu vrei sa te joci cu mine?” Probabil,

Tasa va raspunde: „Cum mi-ai zis?” (N.red.: Daca aceasta sugestie

vi se pare mai puţin potrivita cu mentalitatea locala, formulaţi altfel

ideea, de exemplu: Nu vrei sa zicem ca eram surori?) Atunci îi veţi

putea vorbi despre familia cereasca, cea frumoasa, încântatoare si

plina de dragoste, din care faceţi parte.

Întrebari pentru dezbatere:

1. Ce va încânta mai mult la gândul ca faceţi parte dintr-o familie?

2. Daca s-ar îmbolnavi un membru din familia voastra, cum l-aţi

putea ajuta sa se simta mai bine?

3. Cum va simţiţi stiind ca Dumnezeu este Tatal vostru ceresc?

Saptamâna de Rugaciune – Prelegeri 2004 80

Activitate

Adunaţi câteva reviste. Desenaţi un arbore genealogic. Cautaţi

în reviste poze cu oameni care nu seamana deloc cu voi si lipiţi-le

pe arborele pe care l-aţi desenat. Lipiţi si o poza cu voi. Scrieţi

deasupra: „Frumoasa familie a lui Dumnezeu”.

Povestiri si activitaţi pentru copii 81

Miercuri


O familie unita prin lacrimi

Nestemate de neuitat

Dumnezeu este lumina si în El nu este întuneric. (1 Ioan 1,5)

Materiale ajutatoare

Pregatiţi câteva obiecte de echipament medical: un scaun cu

rotile, o pereche de cârje, bandaje, sticluţe cu substanţe medicinale,

termometru etc. Bandajaţi un copil. Invitaţi-l pe altul sa se aseze în

scaun sau sa foloseasca cele doua cârje. Arataţi cum se foloseste

fiecare obiect.

Întrebaţi: „Au si crestinii uneori nevoie de aceste obiecte? Ce

ar trebui sa facem atunci când vreun membru din familia bisericii

se accidenteaza sau se îmbolnaveste?”

Povestire

A fost cea mai grea noapte pe care am trait-o. Nimeni nu a

dormit. Nimeni nu a mâncat. Ne-am ţinut doar de mâna, ne-am

rugat fierbinte si am asteptat.

Începuse de cu dimineaţa, de când baieţelul nepotului meu,

Andrei, a mâncat si s-a jucat într-un restaurant fast-food. Deodata

a cazut si s-a lovit la cap. A plâns o vreme, însa nimeni nu s-a

îngrijorat prea tare, si, în cele din urma, s-a ridicat. Apoi a cerut sa

mearga la culcare.

Ceea ce nu stiau parinţii lui este ca, atunci când a cazut, Andrei

s-a lovit foarte tare chiar în spatele urechii, iar creierul sau a început

sa se inflameze. În seara aceea, o echipa de salvare l-a dus pe Andrei

la spital, unde medicii cu masti si halate albe si-au dat toata silinţa

sa-i salveze viaţa, în sala aceea cu instrumente inoxidabile, lanterne

si aparate zgomotoase. Soţia mea si eu ne-am grabit sa ajungem la

spital si ceea ce am vazut ne-a facut sa plângem. Scumpul nostru

Andrei era pe moarte. De aceea nici nu am dormit, nici nu am

mâncat în noaptea aceea, doar ne-am ţinut de mâna si ne-am rugat

pentru medicii si asistentele care îl îngrijeau pe Andrei. Bunica,

Saptamâna de Rugaciune – Prelegeri 2004 82

unchii si matusile lui Andrei au venit de departe, ca sa ni se alature.

Stateam si asteptam. Baieţelul a fost dus de mai multe ori în sala de

operaţie.

O data cu zorii zilei, am primit si prima veste încurajatoare, iar

Andrei a trait.

Astazi, Andrei este un baieţel isteţ si pus pe sotii, caruia îi place

sa faca glume caraghioase si sa participe la activitaţile din „Clubul

Aventurierilor”. S-ar putea sa se întrebe de ce, ori de câte ori ne

revedem, soţia mea si eu îl îmbraţisam atât de strâns. El nu-si

aminteste de noaptea aceea, însa noi, da. Poate ca, în felul acesta,

încercam sa strângem toata suferinţa prin care a trecut în lunile de

dupa accident. Poate ca ne place felul cum face el glume si cum

participa la activitaţile din club. Poate ca suntem doar recunoscatori

ca Dumnezeu ne-a ascultat rugaciunile.

A fi membrul unei familii nu înseamna a avea mereu parte de

distracţie si de jocuri. Uneori, sunt lacrimi. Însa tocmai de aceea a

creat Dumnezeu familii pe pamânt. Știa ca vor fi momente de tristeţe,

de teama si de spaima. El i-a unit pe tatici si mamici, pe unchi si

matusi, pe veri si bunici, ca sa ne ajute sa facem faţa nesiguranţelor

pe care le simţim, fiindca traim într-o lume pacatoasa.

Daca îl întrebi pe Andrei ce este o familie, probabil ca va spune:

„Sunt cei care au grija de mine acolo unde locuiesc”. Și Andrei

face parte din marea familie a bisericii, care este alcatuita din oameni

doritori sa se încurajeze unul pe celalalt în timpul nopţilor întunecate

si furtunoase. Cândva, Andrei va înţelege ca, în familiile iubitoare,

plânsul se împleteste adesea cu râsul.

Aplicaţie

Rugaţi-l pe un membru mai mare din familie sa va duca într-o

vizita la spital. Mergeţi la secţia de copii si oferiţi câteva daruri sau

jucarii baieţilor si fetelor care trebuie sa stea acolo. Spuneţi-le ca

va veţi ruga pentru ei. Amintiţi-le ca fac parte dintr-o familie mare

– familia lui Dumnezeu.

Povestiri si activitaţi pentru copii 83

Întrebari pentru dezbatere:

1. A plâns vreodata Domnul Isus pentru familia Sa de pe pamânt?

Care erau motivele lacrimilor Sale?

2. Aţi avut vreodata vreo ruda care s-a internat în spital? Ce va

amintiţi despre vizitele pe care i le-aţi facut?

3. Cum va simţiţi atunci când cineva drag sufera?

Activitate

Cautaţi în ziar articole despre copii bolnavi sau raniţi. Scrieţi o

scrisoare de încurajare pentru unul dintre ei si rugaţi pe cineva din

familie sa trimita scrisoarea la spitalul unde este internat.

Saptamâna de Rugaciune – Prelegeri 2004 84

Joi

Darul bucuriei



Nestemate de neuitat

Îi va apuca veselia si bucuria, iar durerea si gemetele vor fugi.

(Isaia 51,11)

Materiale ajutatoare

Pregatiţi câteva imagini – unele în care sunt înfaţisate evenimente

triste (înmormântare, boala, violenţa etc.), iar altele care sa reprezinte

evenimente fericite (nunta, picnic, joaca, tabara, sarbatori etc.).

Întrebaţi: „Este acesta un eveniment trist sau unul vesel? De ce?”

Povestire

Pe când eram doar un baieţel, îmi doream mai mult decât orice

pe lume un trenuleţ electric, marca „Lionel”. De câte ori intram în

magazinul meu preferat de jucarii, ma duceam direct la raionul

unde erau expuse trenuleţele si priveam locomotiva neagra, care

tragea pe sinele argintii vagoanele frumos colorate. Era fantastic!

Într-o zi de decembrie, l-am luat pe tata de mâna si l-am dus la

raionul acela.

– Ia uite, am spus eu. Asta îmi doresc de Craciun!

Tata a admirat trenuleţul cel mândru si a ascultat zgomotul pe

care îl facea în mers. Apoi s-a aplecat si a citit preţul afisat în colţul

masuţei. L-am auzit fluierând usor în timp ce se îndeparta de locul

acela.

În noaptea de Ajun nu am dormit prea bine. Ma tot gândeam la



trenuleţul „Lionel” si la colecţia lui super de vagoane de marfa si

de calatori, la vagonul cu carbuni si la vagonul-restaurant cel rosu.

Speram sa primesc întregul set, cu tot cu tunel.

Dimineaţa de Craciun a înflorit stralucitoare si rece. Asa cum

ma instruise tata, am asteptat în camera pâna când m-a chemat.

Cum i-am auzit glasul, am si fugit pe scari. Acolo, sub pomul stralucitor,

se afla o locomotiva mare si neagra, tragându-si vagoanele pe

sinele argintii.

Povestiri si activitaţi pentru copii 85

– Uraaa! Am strigat eu alergând pe covor si cazând în genunchi

lânga noua mea jucarie.

Însa, când am examinat locomotiva, am observat ca nu era la fel

de frumoasa ca aceea pe care o vazusem în magazin. Nici vagoanele

nu erau la fel de colorate. Iar restaurantul nu avea tot ce era la

trenuleţul din magazin. Atunci mi-am dat seama. Acesta nu era un

„Lionel”.

Tata s-a asezat si el lânga sine.

– Îţi place, Charlie? m-a întrebat el. Nu este cel pe care ţi l-ai

dorit, pentru ca trenuleţele „Lionel” sunt scumpe. Tu si sora ta

sunteţi în scoala, iar cei doi fraţi ai vostri la facultate, asa ca nu

prea avem bani. Totusi, cred ca îţi va placea sa te joci si cu acesta.

Vezi? Are chiar si niste busteni de plastic pe marfar!

Eram dezamagit. Foarte dezamagit. Însa dupa aceea m-am gândit

la ce îmi spusese tata. Desi trenuleţul acesta nu era cel pe care

mi-l dorisem, era tot ce ne puteam permite. Tata mi-a oferit tot ce

a putut, date fiind împrejurarile. Știam ca, pentru a-mi darui mie

trenuleţul, renunţase la ceva ce si-ar fi dorit el. Se sacrificase pentru

mine, pentru ca ma iubea.

M-am întors si l-am privit pe tata care astepta zâmbind.

– Este minunat, i-am spus eu. Este cel mai bun trenuleţ din toata


Yüklə 0,63 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin