Secțiunea 1 Rezumat

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 36.39 Kb.
tarix25.07.2018
ölçüsü36.39 Kb.




Secțiunea 1 Rezumat


Această verificare a adecvării vizează două sisteme pe care întreprinderile le pot aplica în mod voluntar: Regulamentul (CE) nr. 66/20101 privind eticheta UE ecologică (Regulamentul privind eticheta UE ecologică) și Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (Regulamentul EMAS)2. În conformitate cu orientările Comisiei privind o mai bună legiferare, prin verificarea adecvării, sistemele au fost examinate sub aspectul relevanței, al eficacității, al eficienței, al coerenței și al valorii UE adăugate.

În ceea ce privește procesul, verificarea adecvării a fost susținută de două studii de evaluare separate care, la rândul lor, au fost susținute prin implicarea părților interesate, inclusiv printr-o consultare publică în cazul etichetei UE ecologice, și prin consultarea specifică a părților interesate în cazul EMAS. Această consultare a părților interesate a fost deosebit de importantă, deoarece caracterul cuprinzător al exercițiului de verificare a adecvării a fost limitat, într-o oarecare măsură, din cauza caracterului voluntar al sistemelor și a lipsei datelor pentru cuantificarea impactului acestora. Absența unei metodologii stabilite de comun acord care să cuantifice și să efectueze o evaluare comparativă a performanței de mediu a organizațiilor și a produselor înseamnă, de asemenea, că nu este posibil să se compare în mod sistematic produsele și organizațiile din cadrul sistemelor cu cele care nu sunt incluse în acestea. În plus, regulamentele nu au definit obiective clare pentru adoptarea acestora și, prin urmare, nu este posibil să se evalueze din punct de vedere cantitativ dacă sistemele au dat rezultatele scontate.

Cu toate acestea, verificarea adecvării a permis o evaluare a funcționării și a performanței sistemelor, asigurându-se posibilitatea de a se trage unele concluzii cu privire la ceea ce funcționează și/sau la ceea ce nu funcționează.

Principalele constatări cu privire la modul în care regulamentele își îndeplinesc obiectivele, astfel cum au fost identificate și analizate prin logica intervenției prin verificarea adecvării, sunt următoarele:

  1. acestea contribuie la reducerea impactului pe care îl au consumul și producția asupra mediului (obiectiv general);

  2. acestea contribuie la promovarea îmbunătățirii continue a performanței de mediu a organizațiilor și promovează produsele cu impact redus asupra mediului (obiective specifice) prin intermediul criteriilor de acordare a etichetei UE ecologice și prin progresele înregistrate în domeniul mediului, care au fost observate în organizațiile EMAS (obiectiv operațional).

Cu toate acestea, contribuția acestora este:

  1. limitată semnificativ de gradul de adoptare a EMAS și a etichetei UE ecologice de către producători și organizații (obiectiv operațional) din cauza nivelului scăzut de conștientizare al părților interesate externe, inclusiv al partenerilor de afaceri, al consumatorilor și, totodată, al autorităților, ceea ce determină o recompensare redusă la nivelul pieței și la nivel administrativ/de reglementare pentru participare, precum și din cauza criteriilor de participare care, în unele cazuri, pot fi dificil de îndeplinit de către industria europeană;

  2. limitată în comparație cu amploarea provocărilor care trebuie abordate în ceea ce privește reducerea la nivel global a impactului produs de consum și de producție asupra mediului.


În ciuda acestor limite, regulamentele rămân relevante în cadrul unui pachet de măsuri de politică a UE create ca răspuns la necesitatea tot mai mare de a schimba modelele actuale de consum și de producție, astfel cum sunt reflectate în obiectivele strategice ale politicii actuale, inclusiv Strategia Europa 20203, Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor4, Al șaptelea program de acțiune pentru mediu5 și Planul de acțiune al UE pentru economia circulară6. Dintre instrumentele de politică ale UE, EMAS și eticheta UE ecologică (împreună cu achizițiile publice verzi) sunt unice în sensul că scopul acestora este de a aborda impactul asupra mediului de-a lungul întregului ciclu de viață, inclusiv numărul din ce în ce mai mare de efecte produse de consumul european în țări din afara UE, unde se realizează deseori produse și materiale și din care acestea se importă în UE. În cazul EMAS, se pune problema relevanței sale în viitor, deoarece ISO 14001, care a fost revizuit în 2015, adoptă din ce în ce mai multe elemente principale ale acestui sistem, însă fără a adopta încă toate elementele.

Regulamentele sunt parțial eficace, întrucât acestea asigură:

  1. performanțe de mediu sporite pentru acele produse care poartă eticheta UE ecologică. Cu toate acestea, parametrul cantitativ de excelență de mediu (cele mai bune 10-20 % performanțe de mediu ale produselor de pe piață) nu poate fi verificat din cauza lipsei unei metodologii convenite pentru comparare și în absența unor date complete. De asemenea, în unele cazuri, atunci când perioada de valabilitate a criteriilor privind eticheta UE ecologică se extinde fără o analiză aprofundată a evoluției situației pieței, este posibil că eticheta UE ecologică nu mai reflectă excelența de mediu;

  2. performanțe de mediu îmbunătățite la nivelul majorității indicatorilor principali, inclusiv la nivelul energiei, al apei și al CO2 în cazul organizațiilor certificate EMAS. În ceea ce privește indicatorii principali pentru deșeuri și materiale, situația este complexă deoarece peste 75 % dintre întreprinderile înregistrate în EMAS au avut, pe de o parte, o performanță pozitivă în ceea ce privește impactul asupra deșeurilor și materialelor și, pe de altă parte, o performanță negativă medie calculată pornind de la un eșantion de rapoarte privind indicatorii principali. Studiile arată că, în general, EMAS asigură o mai bună creștere a performanței de mediu decât ISO 14001.

Cu toate acestea, eficacitatea generală a instrumentelor este redusă din cauza gradului redus de adoptare.

  1. Gradul de adoptare a EMAS și a etichetei UE ecologice, care nu este suficient pentru a stimula piața în ansamblu și, prin urmare, pentru a realiza schimbări semnificative la nivelul modelelor generale de consum și de producție și, astfel, pentru a aduce beneficii semnificative pentru mediu dincolo de întreprinderile și organizațiile care decid să facă parte din sisteme. Gradul redus de adoptare a ambelor regulamente se datorează lipsei de conștientizare și de recunoaștere a pieței; lipsa de recunoaștere în domeniul politicilor publice; și costurile de asigurare a conformității și de verificare.

În cazul etichetei UE ecologice: lipsesc activitățile de promovare, numărul de criterii și strictețea cerințelor privind criteriile, precum și provocarea reprezentată de punerea în conformitate cu articolul 6 alineatul (6) prin care se interzice utilizarea substanțelor periculoase. Există, de asemenea, diferențe semnificative la nivelul adoptării pentru diferite tipuri de produse, existând mai multe grupe de produse pentru care nu există adoptare, sau aceasta este doar marginală, ceea ce reflectă, pe de o parte, existența unor bariere pentru anumite grupuri de produse și, pe de altă parte, lipsa unei abordări strategice în ceea ce privește selecția grupurilor pentru care să se elaboreze/revizuiască criterii.

În cazul EMAS, obstacolele suplimentare sunt: lipsa de integrare în politica publică sub forma unor stimulente și a unor scutiri de la alte cerințe de reglementare („simplificare normativă”), lipsa activităților promoționale și existența unui sistem de management de mediu recunoscut la nivel mondial și mai puțin solicitant (ISO 14001) care este lider de piață.

În cazul ambelor sisteme, eficacitatea diferă de la un stat membru la altul, unele dintre acestea înregistrând un grad de adoptare zero sau foarte redus, în timp ce altele, cum ar fi Germania și Spania, având 1882 și, respectiv, 1289 de amplasamente EMAS înregistrate, precum și Franța cu 555 și Italia cu 359 de autorizații înregistrate pentru eticheta UE ecologică, obținând rezultate mai bune. Aceste diferențe pot fi puse, în principal, pe seama nivelului de resurse investite de către statele membre, precum și a problemei dacă se iau inițiative de integrare a instrumentelor în cadrul mai amplu de politici de mediu. De exemplu, corelarea EMAS cu norme privind inspecțiile de mediu poate asigura un stimulent pentru adoptarea EMAS și se poate obține „o simplificare normativă”7; de asemenea, eticheta ecologică poate fi stimulată printr-o corelare cu achizițiile publice verzi.

Regulamentele pot fi, de asemenea, considerate parțial eficiente în măsura în care costurile aferente funcționării sistemului sunt relativ scăzute:

  1. o estimare brută a costurilor medii anuale suportate de Comisia Europeană este de 500 000 EUR pentru EMAS și de 1 100 000 EUR pentru eticheta UE ecologică. Aceste costuri se referă la un sistem de 33 de categorii de produse, 2 000 de licențe și 44 000 de produse în cazul etichetei UE ecologice, precum și la 4 000 de organizații și 7 500 de amplasamente în cazul EMAS;

  2. diferențele semnificative în ceea ce privește eforturile de punere în aplicare la nivelul statelor membre reflectă existența unor evaluări diferite privind raportul cost/beneficii. Dat fiind caracterul voluntar al acestora, sistemele nu pot fi considerate a impune sarcini disproporționale asupra statelor membre sau asupra întreprinderilor și a organizațiilor, ambele investind în acestea numai în măsura în care au convingerea că acest lucru este benefic. Însă nivelul redus de investiții determină, de asemenea, un grad redus de adoptare și un impact limitat;

  3. pentru unele organizații înregistrate în EMAS - în special cele implicate în producția de energie - măsurile privind eficiența energetică pot genera economii semnificative (potrivit studiului de evaluare, acestea se ridică la aproximativ 1,3 miliarde EUR pentru toate organizațiile înregistrate în EMAS în decurs de doi ani).

Cu toate acestea, eficiența este redusă:

  1. atunci când costurile de asigurare a conformității și de verificare pentru întreprinderi și organizații individuale sunt mai mari decât beneficiile și, astfel, reduc valoarea pentru producători și organizații și descurajează participarea în cadrul sistemelor. Impactul acestora este resimțit mai puternic la nivelul operatorilor mici. Gradul de adoptare a EMAS în comparație cu ISO 14001 este un indicator deloc surprinzător al faptului că experiența organizațiilor privind raportul cost/beneficii la nivelul celor două sisteme este diferită;

  2. în cazul în care anumite grupe de produse prezintă gradul zero sau un grad redus de adoptare. În cazul etichetei UE ecologice, o serie de grupe de produse prezintă gradul zero sau un grad marginal de adoptare, ceea ce indică faptul că piața este imatură și/sau că sarcina administrativă sau costurile cu verificarea conformității cu un anumit set de criterii ar putea fi prea ridicate și ar putea constitui un obstacol în calea participării.

Ambele sisteme sunt considerate a fi, în mare parte, consecvente cu și în completarea altor politici relevante ale UE legate de consumul și producția durabile în UE. Cu toate acestea, evaluarea indică probleme în ceea ce privește următoarele necesități:

  1. explorarea în continuare a unor noi sinergii cu politicile UE care să poată valorifica oportunitățile oferite de eticheta UE ecologică și/sau EMAS, inclusiv, printre altele, planul de acțiune privind economia circulară, dezvoltarea strategiei UE pentru un mediu netoxic, Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind achizițiile publice și Directiva privind emisiile industriale;

  2. abordarea aspectelor legate de suprapunerea etichetei UE ecologică cu eticheta energetică, în cazul în care sinergiile ar putea fi mai bine exploatate prin alinierea diferitelor planuri de activitate și în care este posibil ca existența ambelor etichete pentru o singură grupă de produse să nu fie întotdeauna cea mai bună opțiune.

În ceea ce privește coerența dintre cele două sisteme, evaluarea arată că acestea se completează unul pe altul, vizând obiective diferite, însă poate apărea o suprapunere redusă atunci când atât EMAS, cât și eticheta UE ecologică vizează anumite sectoare de servicii – cum ar fi cazul turismului și al activităților de camping. În acest caz, trebuie avut grijă să nu se creeze confuzie în rândul consumatorilor care pot alege pe baza ambelor sisteme.

Valoarea adăugată a UE asigurată de sistemele în cauză este variabilă. Regulamentele au adus o valoare adăugată a UE în limita caracterului voluntar al sistemelor. Valoarea adăugată se creează prin asigurarea unui cadru de norme și proceduri armonizate pe piața internă, care conferă credibilitate și transparență argumentelor de mediu invocate. Cadrul oferă informații cu privire la performanța de mediu a produselor și a organizațiilor și asigură posibilitatea de integrare și armonizare cu alte politici ale UE. Astfel, cadrul susține producătorii și organizațiile care sunt dispuse să depășească măsurile obligatorii, în special IMM-urile care nu ar avea capacitatea internă de a-și dezvolta propriile sisteme.

Nu a fost posibilă efectuarea unei analize cost/beneficii complete la nivel cantitativ. Cu toate acestea, instrumentele funcționează într-un context de susținere din partea publicului larg pentru producția și consumul durabile: 77 % dintre cetățenii UE intervievați pentru Eurobarometru au precizat că sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele ecologice dacă ei consideră că argumentele de mediu sunt demne de încredere. Chiar dacă a existat o tendință ca răspunsurile primite în cadrul consultărilor publice specifice acestor instrumente să provină de la persoanele implicate deja în mod activ în instrumente, acestea au exprimat, de asemenea, opinii pozitive în general la adresa instrumentelor respective. De exemplu, 79 % dintre părțile interesate de eticheta UE ecologică au considerat că eticheta respectivă este un instrument valoros pentru a facilita creșterea gradului de adoptare și libera circulație a produselor ecologice în întreaga Europă, iar 95 % s-au exprimat în favoarea păstrării acesteia ca atare sau cu modificări. În același timp, peste 70 % dintre toate organizațiile înregistrate în EMAS intervievate consideră că și-au îmbunătățit sau că și-au îmbunătățit semnificativ performanța în ceea ce privește eficiența energetică, utilizarea materialelor, consumul de apă și producerea de deșeuri.

Gradul de adoptare a EMAS este semnificativ redus în comparație cu ISO 14001. Cu toate acestea, evaluarea arată că întreprinderile înregistrate în EMAS au o performanță la fel de bună sau mai bună decât organizațiile ISO 14001 în ceea ce privește performanța de mediu și că cerințe EMAS specifice, cum ar fi raportarea transparentă și asigurarea controlului de către autoritățile publice, conferă mai multă credibilitate și un potențial mai bun pentru integrarea în politica de mediu. Dovezile desprinse din experiența anumitor state membre ale UE, care au îndeplinit în mod activ aceste cerințe, confirmă acest potențial.

Cu toate acestea, deoarece sistemele nu au atins un grad major de adoptare în Europa, este dificil să se dovedească valoarea adăugată totală a UE dincolo de progresele înregistrate în domeniul mediului în cazul produselor, al serviciilor și al organizațiilor care participă în cadrul sistemelor. În mod specific, impactul EMAS a avut de suferit de pe urma concurenței cu ISO 14001, care oferă o alternativă mai puțin stringentă la EMAS prin normele și procedurile armonizate pentru managementul de mediu recunoscute la nivel mondial. Cu toate acestea, interacțiunea dintre cele două sisteme a fost constructivă, iar EMAS a inspirat realizarea de progrese noi și îmbunătățite în cadrul standardului global ISO 14001, aducându-l mai aproape de EMAS, deși există în continuare diferențe semnificative între acestea. Spre deosebire de ISO 14001, EMAS oferă o platformă pentru conformitate și raportare, asigurând transparența performanței de mediu a organizației pentru public și autorități. Această platformă are, de asemenea, capacitatea de a facilita recunoașterea celor care înregistrează cele mai bune performanțe de către autorități și elaborarea de măsuri de sprijin, determinând o reducere a sarcinii administrative. Această capacitate se explică prin faptul că autorităților și altor părți terțe, spre deosebire de ISO, li se asigură accesul la și trebuie să valideze informații cu privire la performanța de mediu și conformitatea cu legea, oferindu-li-se astfel un nivel suficient de siguranță pentru a delega acordarea de scutiri de la alte sarcini de reglementare.

1 Regulamentul (CE) nr. 66/2010.

2 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

3 COM(2010)2020 final.

4 COM(2011)571 final.

5 DECIZIA nr. 1386/2013/UE.

6 COM(2015)614final.

7 Simplificarea normativă se înțelege ca fiind o reducere a sarcinii de reglementare sau a celei administrative (cum ar fi frecvența inspecțiilor de mediu, proceduri accelerate, taxe sau impozite mai mici etc.) ca urmare a conformității cu EMAS.

RO RO


Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə