Secolele XI-XIV

Les Comnene, II, Jean II Comnene et Manuel I Comnene, Paris, 1912; A. A. Vasiliev,
Histoire de VEmpire hyzantin, 1—II, Paris, 1932; The Cambridge Medieval History,

IV, Cambridge, 1936; N. Iorga, Etudes byzantines, I, Bucureşti, 1939; N. Bănescu,

Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie, Bucureşti,
1946; G. G. Litavrin, EoAzapim u Bu.3aH.musi e XI —XII sa., Moscova, 1960;
G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen Staates, ed. a 3-a, Miinchen, 1963;
H. Ahrweiler, Byzance et Jo mer, Paris, 1966; D. Anghelov Hcmopun na BusaHinun,
It, Sofia, 1968; A. B. Urbansky, Byzantium and the Danube Frontier, New York,
1968; DID, III; E. Stănescu, Byzance et les Pays Roumains aux lX^e—XV^C siecles,
în XlVe Congres internaţional des etudes byzantines, Bucarest 6—12 septembre
1971, Rapports IV, p. 7—28; V. Tăpkova—Zaimova, Romu Jlynae — apamiiHcm sona
na Bu3aHmuucKiin sanad, Sofia, 1976.

² N. A. Oikonomides, RechercTies sur Vhistoire du Bas-Danube aux X^e—XI^e
siecles: la Mesopotamie de VOccident, în RESEE, III, 1965, 1—2, p. 57—79; I. Bozilov,
K'bM ucmopuHecKama aeoepcupun na ceaepo3anadHomo MepHOMopue: Msoor:oTaţxtot — Hcootco-
«(xia Tîjţ Aicreoţ, in BMNV, XII (XXVII), 1976, p. 19—32.

³ Skyliiitzes, p. 356; Kedrenos, II, p. 465—466.

⁴ Pentru relaţiile bizantino-pecenege, cf. V. G. Vasilievski. BiaaHimiH u neneneiu
(1048—1094), în Tpydu, I, Sanktpeterburg, 1908, p. 1—175; Diaconu, Les Petchenegues.

⁵ Skylitzes, p. 457; Kedrenos, II, p. 584.

^c N. Iorga, Cele dinţii cristalizări de stat ale românilor, în Revizia istorică,

V, 1919, p. 103 şi urm.; N, Bănescu, Les premiers temoignages byzantins sur les

Roumains du Bas-Danube, in Byzantinisch-Neugriechische Jahrbucher, III, 1922,
p. 287—310.

^I I. Ferenţ, Cumanii şi episcopiile lor, Blaj (1931), p. 16—18; C. Necşulescu,
Ipoteza formaţiunilor politice române la Dunăre in sec. XI, în 1UH, VII, 1937,
p. 122—151; M. Gyoni, Zur Frage der rumănischen Staatsbildungen im XI. Jalxr-
hundert in Paristrion, în AECO, IX—X, 1943—44, p. 83—188.

⁸ Michel le Syrien, Chronique, ed. J.-B. Chabat, III, Paris, 1905, p. 205.

⁹ PVL, I, p. 34: ... a yayiH ii THBepbu.ii c-feasixy 60 110 JXh-Jjctpv, npuc-feaHxy Kt
HynaeBii. B-fe mhoxhctbo hxi,; c-feaaxy 60 no An-feCTpy o-ih ao Mopa, h cyîb rpa^H hx h
ao cero ane ... . Cf. şi J. L, Pic, Zur rumănisch-ungarischen Streitjrage, Leipzig,
1886, p. 132, 144—147; N. A. Mohov, Mojidaeun anoxu cpcodan.u3Ma, Chişinău, 1964, p,
77—81; A. V. Boldur, The Enigma of the Ulichy-Tivertsy People, în Balkan Stu-
dies, 9, 1968, 1, p. 55 şi urm.

¹⁰ Dintr-o eroare, în toate variantele redactării noi ale Primului letopiseţ
de la Novgorod, acest eveniment este relatat de două ori şi datat în mod deo­
sebit: o dată în anul 922 (NPL, p. 109, 435, 515), iar altă dată în 940 (Ibidera,
p. 110, 436, 516), în vreme ce în alte cronici cucerirea Peresecenei este fixată în
anul 914. Cf. SPL, p. 97; Bo.wzodcKO — nep.ucKUR .lemonucb, în PSRL. XXVI, Mos­
cova—Leningrad, 1959, p. 17; RLNS, I, p. 41; Let. Voskr., p. 277; XoAMoeopcKM
Mmonucb, în PSRL, 33, Leningrad, 1977, p. 17.

^II N. Nadejdin, 0 uecmono.wxcHiu dpeenuzo eopoda nepecenena, npuHadAexaeiuaio na-
pody, yaAimaMK în ZOO, I, 1844, p. 235—256; J. Bromberg, Toponymical and historical