Secolele XI-XIV

ai Urkundenbuch, II, p. 93—96; DRH, C, X, nr. 181.

nM/c/nw o/nnocniniecH kt> ucrnopiu 3anadnou Pocciu, I, Sanktpeterburg, 1846,

P i 2; V. Rozov, yicpQ'iHCbKi zpaMOtnu, I, Kiev, 1928, p. 5—7. Autenticitatea actu­
lui a fost recunoscută recent şi în Caobhuk cmapoyicpaiHCbKoi noeu XIV — XV cm.,
1, Kiev, 1977, p. 24. Cf. şi J. Caro, op. cit., p. 295—296; G. Rhode, op. cit., p. 192;
I.' B. Grekov, op. cit., p. 56.

¹¹⁹ Matteo Villani, Cronica, p. 124—125. '

1²⁰ Theiner, VMHH, II, p. 10—11.

¹²¹ Ibidem, p. 33.

¹²² A. Theiner, Vetera monumenta Poloniae. . ., p. 581.

¹²³ Z. Kaczmarczyk, în Historia Polski, I, 1, p. 549—550.

¹²⁴ G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen Staates, ed. a 3-a, Miin-
chen, 1963, p. 437—138, 442—443; M. A. Mehmed, Istoria turcilor, Bucureşti, 1976,
p. 120 şi urm.

^I25' Cron. turc, I, p. 300 (Sa'adeddin Mehmed), 400 (Mehmed bin Mehmed), 440 (Kodja Husein). Cronologia primelor ciocniri ale popoarelor balcanice cu tur­cii otomani este controversată.

¹²⁶ Tiesenhausen, II, p. 41, 127, 211, 214. Cf. şi M. G. Safargaliev, Pacnad 3oao-
wou Opdbi. Saransk, 1960, p. 14—15; G. A. Fedorov—Davîdov. 06wficmeeHHbiu cmpou
3oAomou Opdu, Moscova, 1973, p. 141—144, unde sînt relevate confuziile unor
izvoare persane.

¹²⁷ B. Spuler, op. cit., p. 109, 453; M. G. Safargaliev, op. cit., p. 111; G. A.
Fedorov—Davîdov, op. cit., p. 150. Berdi-Băg, care preluase puterea la 22 iulie
1357, ar fi domnit, potrivit cronicilor persane, timp de trei ani (Tiesenhausen, II,
p. 129, 211, 214). Intr-un letopiseţ rusesc se apreciază, însă, că el s-ar fi aflat
în fruntea Hoardei în perioada 1356—1358, fiind urmat, timp de 6 luni şi o zile,
de Kulna (Qulpa), iar apoi de Nauruz (RLNS, III, p. 209, 212). In 1359 ar fi ajuns
han Hîdîrg, identificat cu Hizyr (Hîzr), venit „din Orient" (Ibidem, p. 215), adică
din Kok-orda. Urmărind anul şi locul de emitere al monedelor Hoardei, consta­
tăm numărul considerabil al pieselor bătute la Sărai al-Djedid, Giilistan, Azak
şi Horezm în a.H. 760 — corespunzînd în cea mai mare parte anului 1359 post
Chrisli natum — de către Berdi-Băg şi Kulna, alături de care apar cîteva exem­
plare purtînd numele lui Nauruz şi Hizyr, emise în acelaşi an la Giilistan şi Azak.
Analiza materialului numismatic reflectă prin urmare tulburările şi instabilita­
tea politică din Hoardă în cursul anului 1359, cînd sînt semnalaţi nu mai puţin
de patru hani. Cele cîteva monede avînd imprimat numele lui Berdi-Băg şi a.H.
761 şi 762 au fost bătute probabil după moartea sa. In aceşti ani au mai pus în
circulaţie monede Kulna, Nauruz, Hizyr şi Keldi-Băg (Cf. G. A. Feodorov—Davî­
dov, K-'iadbi dxywdctaix Monem, în HyMU3MarnuK.a u anuapatpuKa, I, 1960, p. 133—
155; idem, Haxodnu dxytudcKUX Monem, în ibidem, IV, 1964, p. 185—218; idem, în
fopoda Yloeo.txbH e cpednuc sena, Moscova, 1974, p. 178—179). Nu este exclus ca, în
perioada de anarhie de după răsturnarea lui Berdi-Băg, regimul emisiunilor mo­
netare să fi suferit grave perturbaţii, motiv pentru care apar discrepanţe atît de
flagrante între mărturiile cronicilor şi datele numismatice. De aceea, presupunem
pă pe unele piese bătute de Berdi-Băg, Kulna şi Nauruz s-a imprimat o dată
inexactă, în timp ce pe alte monede a fost imprimat numele unor hani deja de­
cedaţi.

¹²⁸ Tiesenhausen, II, p. 129 („Anonimul lui Iskender").

¹²⁹ Hammer-Purgstall, Geschichte der Goldenen Horde in Kiptschak, Die
Mongolen in Russland, Pesta, 1840, p. 313 şi urm.; A. N. Nasonov, MomoAbi u Pijcb,
Moscova—Leningrad, 1940, p. 117 şi urm.; B. Spuler, op. cit., p. 109 şi urm.; Gre-
cov, Iacubovschi, Hoarda, p. 247 şi urm.; M. G. Safargaliev, op. cit., p. 109 şi urm.

¹³⁰ V. B. Antonovici, Monoapaipiu no ucmopiu%3anadHou u toeo-3anadHoă Pocciu,
I, Kiev, 1885, p. 126, nota 4; M. Hrusevskyj, op. cit., p. 72.

¹³¹JIemonucb eeAUKuxs KHnaeu J/umoecKuxr,, ed. A. N. Popov, Sanktpeterburg^ 1854, P- 18; JlutnoBCKan Aemonucb no cnucny HaxodntufiMycH eu 6u6Momet;c zpacpa KpacuncKaio, Sanktpeterburg, 1893, p. 28; PSRL, XVII, S.-Peterburg, 1907, col. 81 (Cynpac/ibCKiă cnucoKb), 99 (yeapoecKiu cnuconn), 170 (CnucoK'b apcupa KpactmcKaeo), 278 (Cnuconn ApxeoAoauHectcaao 06w,ecmea), 327 — 328 (CnucoKi> apacpa PamiHCnaio), 389 (EepeuHoecKiu cnucoKb), 453 — 454 (OAbuieeCKtă CnucoK'b), 496 (CnucoKb Buxoena) ; PSRL, 32, ed. N. N. Ulaşcik, Moscova, 1975, p. 43 (Xponuna JlumoecKaa u MMoămcKan), .139 (XpoHuka Euxoeu,a)\ Hus. let.,% p. 350; RLNS, IV, p. 5; Jlemonucnuă c6opnuK uMenyeMUu [Jampiapuicm uau Hukoho8Ckow Aernonucbto, în PSRL, XI, S.-Peterburg, 1897, p. 2; PosooKCKuă jiemonucen, în PSRL, XV, 1, Petrograd, 1922, p. 75; M. Stryjkowski, Kro-nika Polska, Liteiuska, Zmodzka i wszystkiej Ruşi, II, Varşovia, 1846, p. 6; Sta-nislai Sarnicii Annales sive de origine et rebus gestis Polonorum et Litvanorum, în loannis Dlugossi seu Longini Historiae Polonicae liber XIII et ultimus, ed. H.L.B. ab Huyssen, II, Lipsiae, 1712, col. 1134.

¹³² In cîteva cronici nu se precizează anul înfrîngerii mongolilor, consern-
nîndu-se doar că victoria se datorează cneazului Olgerd (PSRL, XVIII, col. 81,
99, 278; M. Stryjkowski, II, p. 6). în schimb, în alte lucrări cronicăreşti se face
specificarea că marea înfruntare de la Sinie Vodî ar fi avut loc în 1332 (PSRL,
32, p. 43), 1333 (S. Sarnicki, col. 1134), 1351 (PSRL, XVII, col. 496; PSRL, 32,
p. 193), 1362 (Hus. let, p. 350, RLNS, IV, p. 5), 1363 (PSRL, XI, p. 2; PSRL, XV,
1, p. 75) sau în vremea marelui cneaz Witold (Vytautas). Din izvoarele unde bătă­
lia cu mongolii este fixată în timpul lui Witold reiese că în fruntea armatei
lituaniene se găsea fie Witold (PSRL, XVII, col. 327), fie un cneaz purtînd nu­
mele Olgerd din subordinea acestuia (PSRL, XVII, col. 170, 453). In acest caz s-a
comis o confuzie între lupta de la Sinie Vodî şi războaiele antimongole purtate
de Witold la sfîrsitul secolului al XlV-lea, cele două evenimente fiind contopite
ca şi cînd ar fi fost vorba numai de unul singur. Anii 1332 şi 1333 ies evident
din discuţie pentru motivul că Olgerd nu ocupa încă tronul cnejilor lituanieni.
La fel de inacceptabil este şi anul 1351, menţionat într-un letopiseţ unde erorile
de încadrare cronologică se ţin lanţ.

¹³³ V. B. Antonovici, op. cit., p. 126; B. Spuler, op. cit., p. 116; Grecov, Iacu­
bovschi, Hoarda, p. 266; S. M. Kuczynski, Sine Wody (Rzecz o wyprawie Olgier-
dowej 1362 r.), în Studia z dziejow Europy wschodniej X—XVII w, Varşovia, 1965,
p. 170.

¹³⁴ Ph. Bruun, Notices historiques et topographiques concernant Ies colonies
italiennes en Gazarie, în Memoires de V'Academie Imperiale des Sciences de
Saint-Petersbourg, s. VII, X, 9, 1866, p. 50; Z. Gloger, Geografia historyczna ziem
datonej Polski, Cracovia, 1900, p. 46; M. Hrusevskyj, op. cit., p. 70; M. G. Safar­
galiev, op. cit., p. 122; G. Vernadsky, A History of Russia, III, The Mongol and
Russia, ed. a 4-a, New Haven—Londra, 1966, p. 234; I. B. Grekov, op. cit., p. 48.

¹³⁵ HoeaopodcKaa Hemeeptnan Aemonucb, în PSRL, IV, Sanktpeterburg, 1848, p. 74.

¹³⁶ PSRL, 32, p. 43.

¹³⁷ J. Hammer—Purgstall, op. cit., p. 519; Diplomatarium Veneto-Levantinum
sive acta ei diplomata, res Venetas, Graecas atque Levantis illustrantia, a. 1300—