Secolele XI-XIV

jn 74

12 Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 247.

« Skylitzes, p. 201, 375. Cf. şi Kedrenos, II, p. 486.

» Pramene z dejinăm VeVkej Moravy, ed. P. Ratkos, Bratislava, 1964, p. 339—

¹⁵ Ibn Dasta, H3eecmix o xasapax'o, 6ypmacax%, 6oAzapax"b, uadbuparh, CAaesiHaxrb u nuccaxb ed D A Hvolson, S.-Peterburg, 1869, p. 15, 25; Hudud al-'Alam, The Regions of the World', ed. V. Minorsky, Londra, 1937, p. 101, 160; Extrait d'Abou-Obeid Al-Becri în Defremery, Fragments, p. 15; Ibn Khaldun, The Muqaddimach. An In-troduction to History, ed. F. Rosenthal, I, New York, 1958, p. 161, 165.

i« DAI, p. 172—173, 176—177.

¹⁷ Ed. Sayous, Les origines et Vepoque paienne de Vhistoire des Hongrois, Paris,
1874, p. 13—14; G. Kuun, Relationum Hungarorum cum Oriente gentibusque orien-
talis originis, I, Claudiopoli, 1892, p. 189; DAI-Commentary, p. 148, 151 (Gy. Mo­
ravcsik). Pentru restul bibliografiei, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 77. S-a
formulat şi părerea că 'EtsX xaî Kouţou ar fi numele a două rîuri.

¹⁸ N. A. Olkonomides, Recherches sur Vhistoire du Bas-Danube aux Xe—Xfe
siecles: la Mesopotamie de VOccident, în RESEE, III, 1965, 1—2, p. 72 şi urm.

^ls J. Marquart, Vber das Volkstum der Komanen, în W. Bang şi J. Marquart, Ostturkische Dialektstudien, în Abhandlungen der Koniglichen Gesellschaft der Wissenschaften zu Gottingen, Phil.-hist. Kl., NF, XIII, 1914, 1, p. 79—80, 158—159; Grecov, lacubovschi, Hoarda, p. 19 şi urm.; D. Rassovsky, îloâosupi, III, Flpedejiu .JIoah noAoeeqitaao", în SK, X, 1938, p. 155—178.

²⁰ Tiesenhausen, I, p. 404, nota 4.

ⁿ Mustafa Aii, Kunh-ul-ahbar, în Cron. turc, I, p. 351; Kiatip Celebi, Irşadil'l Hayara ila tarihi-Yunau ve'n Nasara, în Cron. turc, II, p. 123.

22 Tiesenhausen, I, p. 3, 26; Extrait d'Ibn-Alathir, în Defremery, Fragments,

p. 80, 83, 86.

²³ E. Bretschneider, Mediaeval Researches from Eastern Asiatic Sources, II,
Londra, 1910, p. 68—73.

²⁴ Tour du rnonde ou voyage du rabbin Pethachia de Ratisbonne dans le
douzi'eme siecle, ed. E. Carmoly, Paris, 1931, p. 8—14, Cf. şi J. Lelewel, Geographie
du Moyen Âge, III, Breslau, 1852, p. 201—202.

²⁵ Rubruc, p. 194.

^2B K. Miller, Weltkarte des Idrisi, Stuttgart, 1928, harta; Geographie d'Edrisi, II, ed. A. Jaubert, Paris, 1840, p. 399; B. Nedkov, E-h.taapim u cbceânume 3euu npea XII eeK cnoped ..FeoapaipuHma" na Hdpucu, Sofia, 1960, p. 93.

²⁷ Vincentius Bellovacensis, Speculum historiale (Speculum maius, IV), Duaci,
1624 (reimprimat Graz, 1965), p. 1291; Simon de Saiwt-Quentdn, Histoire des Tar-
tares, ed. J. Richard, Paris, 1965, p. 76.

²⁸ Hurmuzaki, Doc, I, p. 548.

²⁹ L. Bendefy, Fontes authentict itinera (1235—1238) fr. Iuliani illustrantes, în
AECO, III, 1937, 1—4, p. 36, 40.

³⁰ Czoeo o no.iKy Hzopeee, ed. a 2-a D. S. Lihacev, Moscova—Leningrad, 1954,
P- 68, 74, 92, 100; Ipat. let., p. 69, 185.

³¹ Plano Carpini, p. 72, 89, 95, 126; Benedictus Polonus, Relatio, în SF, p. 137—
138; C. de Bridia Monachi, Hystoria Tartarorum, ed. A. Onnerfors, Berlin, 1967,
P- 19, 21; Continuation de Guillaume de Tyr, de 1229 ă 1261, dite du manuscrit de
uoţhelin, în Recueil des historiens des Croisades, Historiens occidentaux, II, Paris.
1859, p. 636; Juvaini, The History of the World-Conqueror, I, ed. J. A. Boyle!
Manchester, 1959, p. 183, 190; Marco Polo, II Milione, ed. L. Foscolo Benedetto, Fi-
renze, 1928, p. 234; Nordenskiold, Periplus, passim; K. Kretschmer, op. cit., p. 645;