Secolele XI-XIV

miscellanies on medieval Dobrudja, Bessarabia and Moldo-Wallachia, în Byzan­tion XII, 193V, 2, p. 451. Documentul moldovenesc unde se menţionează pentru crima oară pîriul (cu localitatea!) Peresecina nu datează din anul 1396, cum s-a afirmat ci din 1436 (Cf. DRH, A, I, nr. 149), actele în care este atestat statul cu acelaşi 'nume fiind mult mai tîrzii (cf. DIR, A, v. XVII, IV, p. 198, 215).

¹² P. I. Havliuk, JJpeoHbopycbxi eopoduw,a na lliedeHHOMy Eysi, în C.ioe'mo-pycbKi cmapooKumHOcmi, Kiev, 1969, p. 156 şi urm.

«" B. A. Bîbakov, Vjuihu, în KS, XXXV, 1950, p. 6—7.

¹¹ G. 13. Fedorov, Ineepupi, în BecmnuK doeeHeu ucmopuu, 1952, 2, p. 250—259.

¹⁵ Idem, Mmoau u sadcmu myneHun dpeenecAaesiHCKOu KyAbmypu toeo-sanada CCCP, în KS, 105, 1965, p. 21 şi urm.; idem, în DKM, p. 103—110.

^m I. G. Hîncu, K eonpcuy o pacccicnuu mueepuee i: ijAwieu e flodHecmpoebe. în IVESV, I, p. 159—175. Identificarea tiverţilor cu o ramură descendentă din traci. ca şi derivarea numelui lor de la cetatea Tyras, sau de la tirageţi (cf. A. V. Bul-dur, op. cit., p. 55—90; idem, Great Thrace, Colecţia Carpaţi, 23, Madrid, 1977, p 22—25) este prea fantezistă pentru a putea fi luată în consideraţie.

¹⁷ G. B. Fedorov, HacesieHue toeo-3anada CCCP e l-nana.K II nibicme.iemuR Huuieu 3pu,
în CoeemcKcm amnoapacpuH, 1961, 5, p. 106; Fedorov, Cebotarenko, Pamjatniki, p. 8—9.

¹⁸ G. F. Cebotarenko, Ka/upa — aopcdini{e VIII — X ee. na Jlnecmpe, Chişinău.
1973.

¹⁹ PVL, I, p. 14.

²⁰ Ibidem, p. 103—104.
si Ibidem, p. 176.

²² Ibidem, p. 201. Cf. şi Ipat. let., p. 7—8; Let. Voskr., p. 24.

²³ F. Chalandon, Les Comnene, I, p. 267.

²⁴ PVL, I, p. 148; SPL, p. 150; Let. Voskr., p. 8.

²⁵ Anne Comnene, Alexiade, ed. B. Leib, II, Pairis, 1943, p. 190. Adevăratul
nume al fiului lui Roman IV ar fi fost Constantin şi nu Leon (ibidem, p. 190, nota
2). Cf. şi M. Mathieu, Les faux Diogenes, în Byzantion, XII, 1952, p. 133—148;
P. Diiaeonu, Les Coumans au Bas-Danube aux XI^e et XII^e siecles, Bucureşti, 1978
p. 41 şi urm.

²⁶ Anne Comnene, III, 1945, p. 182—183.

²⁷ Ioannis Cinnjama Epitome rerum ab Ioanne et Alexio Comnenis gestaruvi,
ed. A. Meineke, Bonn, 1836, p. 93—95; FHDR, III, p. 232—237. La această expe­
diţie se fac succinte referiri şi în alte izvoare bizantine. Cf. Eustathius Thessalo-
nicensis metropolita Manuelis Comneni imp. laudatio funebris, în PG, CXXXV,
1887, col. 1019—1020; FHDR, III, p. 176—177; Choniates, p. 103—104.

²⁸ Largi indicaţii bibliografice la I. Barnea, în DID, III, p. 158—160.

²⁹ B. P. Hasdeu, Negru-Vodă (Etymologicum magnum Romanuie, IV), Bucu­
reşti, 1898, p. LXXV.

³⁰ Xenopol, Ist. rom., III, p. 191.

³¹ G. Vem;adskij, Relations byzantino-russes au XII^e siecle, în Byzantion,
IV, 1927—1928, p. 269—276; M. V. Levoenko, Onepun no ucmopuu pyccK0-eu3aHmuuc-
kux omnouieHuii, Moscova, 1956; E. Franee's, Les relations russo-byzantines au XII?
siecle et la domination de Galicie au Bas-Danube, în Byzantinoslavica, XX,
1959, 1, p. 50 şi urm.; O. Jurewicz, Aus der Geschichte der Beziehungen zwischen
Byzanz und Russland in der zweite Hălfte des 12. Jahrhunderts, în Byzantinisti-
sche Beitrăge, Berlin, 1964, p. 333 şi urm.; Paşuto, Politika, p. 186 şi urm.

³² Cinnamus, p. 115—116. Cf. şi E. Frances, Slavii pe pămîntul patriei noas­
tre în veacul al XU-lea, în Studii. 8, 1955, 3, p. 71—72.

³³ Cinmamus, p. 236—237; FHDR, III, p. 238—239; Ipat. let., p. 91. Cf. şi E.
Frances, Slavii..., p. 69, 75.

³⁴ Ipat. let., p. 91. In Let. Voskr., p, 75 evenimentul este daitat în anul 1161.

³⁵ Choniates, p. 173; FHDR, III, p. 252—253.

³⁶ Cmnamais, p. 260; FHDR, III, p. 238—239.

³⁷ Pentru indicaţii bibliografice privind localizarea vlahilor, cf. I. Barnea,
in DID, III, p. 160—161; P. Diaconu, Despre situaţia politică la Dunărea de Jos
m secolul al Xll-lea, în SCIVA, 27, 1976, 3, p. 303—304; C. Cihodaru, Românii
dintre Dunăre şi Marea Neagră in secolele X—XIII, în Analele Universităţii „Al
I. Cuza" Iaşi, Istorie, S. III, XXIII, 1977, p. 70—71.

³⁸ L. L. Lritavrin,Baoxu eu3aHtnuucKux ucmoHHUKOe X — X/II ets., în iVESV, l, p. 102.

³⁹ Cmnam îs, p. 260—261; FHDR, III, p. 238—241.

⁴⁰ FHDR, III, p. 544—545. Cf. P. Ş. Năsturel, Valaques, Coumans et Byzan-
tins sous le regne de Manuel Comnene. în Byzantina, I, 1969, p. 180—181.

⁴¹ Choniates, p. 230; FHDR, III, p. 252—253.

⁴² Pentru ipoteza dominaţiei bizantine la nordul Dunării în a doua jumă­
tate a secolului al Xll-lea, cf. P. Diaconu, Despre situaţia..., p. 299 şi urm.; idem,