Albrie = Chronica Albrici monachii Trium Fontium, ed. P. Scheffer-Boichorst, în MGH, S, XXIII, 1874.
Bull. Franc. = Bullarium franciscanum Romanorum pontificum, I, 1759; II, 1761-III, 1765; IV, 1768, Roma — ed. I. H. Sbaralea; V, 1898; VI, 1902; VII, 1904. Roma; Epitome et supplementum quattuor voluminum priorum, Ad Claras Aquas, 1908 — ed. C. Eubel.
Călători, I = Călători străini despre Ţările Române, I, ed. M. Holban, Bucureşti, 1968.
Choniates = Nicetae Choniatae Historia, ed. Im. Bekker, Bonn, 1835.
Chron. Bud. — Chronicon Budense, ed. I. Podhradczky, Buda, 1838.
Chron. Dub. = Chronicon Dubnicense, în Historiae Hungaricae fontes domestici, Scriptores, III, ed. M. Florianus, Quinqueecelessiis, 1884.
Chron. saec. XIV — Chronici Hungarici composito saeculi XIV, ed. Al. Doma-novszky, în SRH-Szentpetery, I.
Costăchescu, DMIŞM = M. Costăchesou, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, Iaşi, I, 1931; II, 1932.
Cron. turc. = Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, Bucureşti, I, ed. M. Guboglu şi M. Mehmet, 1966; II, ed. M. Guboglu, 1974.
CSR = Cronicile slavo-române din sec. XV—XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1959.
DAI = Constantinus Porphyrogenitus, De administrando imperio, ed. G. Moravcsik-R. J. H. Jenkins, Washington, 1967; II, Commentary, ed. R. J. H. Jenkins, Londra, 1962.
Defremery, Fragments = M. Defremery, Fragments de geographes et d'historiens arabes et persans inedits relatifs aux anciens peupl.es du Caucase et de la Russie Meridionale, extras din Journal Asiatique, 10, Paris, 1849.
DIR, A; B; C, v...; Introducere = Documente privind istoria românilor, Bucureşti, A. Moldova, veacul XIV, XV, I, 1954; XV, II, 1954; XVII, IV, 1956; C. Transilvania, veacul XI, XII şi XIII, I, 1951; XIII, II, 1952; XIV, I, 1953; XIV, II, 1953; XIV, III, 1954; XIV, IV, 1955; Introducere, I—II, 1956.
Dlugosz, Hist. Pol. = Ioannis Dlugnssii seu Longini Historiae Polonicae libri XII, I, II, III, în Opera omnia, ed. Al. Przezdziecki, Cracovia, X, 1873; XI, 1873; XII, 1876.
DRH, A; B; C; D = Documenta Romaniae historica, Bucureşti, A. Moldova, I, 1975; XXI, 1971, ed. C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi; II, ed. L. Şimanschi, 1976; B. Ţara Românească, I, ed. P. P. Panaitescu şi D. Mioc, 1966; C. Transilvania, X, ed. Şt. Pascu, 1977; D. Relaţii între Ţările Române, I, ed. Şt. Pascu, C. Cihodaru, K. G. Gundisch, D. Mioc, V. Pervain, 1977.
Fejer, Codex = G. Fej6r, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, Buda, III, 2, 1829; IX, 1, IX, 2, 1833; IX, 3, IX, 4, IX, 5, 1834; IX, 6, 1838; IX, 7, 1842. FHB = Fontes historiae Bulgaricae, Sofia, XII, 1965; XV, 1971.
FHDR = Fontes historiae Daco-Romanae, Bucureşti, II, ed. H. Mihăescu, Gh. Ştefan, R. Hîncu, VI. Iliescu, V. C. Popescu, 1970; III, ed. Al. Elian şi N.-Ş. Ta-naşoca, 1975.
o
■ v, Ptihlioteca = G. Gokibovich, Biblioteca bio-bibliografica della Terra
îolubovicn, a™lvOrimte francescano, Quaracchi-Firenze, I, 1906; II, 1913; III, 1919.
ianto e (jojnbos Catalogus jontium historiae Hungaricae, Budapesta, I-—II,
1937; Hi, j_ Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, Bucu-lurmuzaKi, u<£., _ ^ N rjenwişianu; I, 2, 1890; II, 2, 1891 — ed. N. Densuşianu,
^Kal'uzniacki; II, 1, 1891 — ed. I. Slavici; XIV, 1, 1915; XV, 1, 1911 — ed N. Iorga.
lus let' = rycmuHcKaa Aemonucb, în PSRL, II, Sanktpeterburg, 1843. IR - Izvoarele istoriei românilor, ed. G. Popa-Lisseanu, Bucureşti, pat let = HnamieecKan MmonuCb, în PSRL, II, Sanktpeterburg, 1843. C drenos = Georgii Cedreni Compendium historiarum, ed. Im. Bekker, Bonn, I,
Let. V^olkr1'- Jlemnucb no BocKpeceMKOM y cnuCKy, în PSRL, VII, Sanktpeterburg,
MGH DC = Monumenta Germanice historica, Deutsche Chronifcen und afidere Ge~
schichtsbucher des Mittelalters, Hannover.
MGH S o Monumenta Germanice historica, Scriptores, Hannover. Mihalyi = I. Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolul XIV şi XV,
MPH *£ Monumenta Poloniae historica, I, 1864; II, 1872 — ed. A. Bielowski; III, 1878- IV, 1884; V, 1888, Lwow; VI, 1893, Cracovia.
Nicolae Costin = Nicolae Costin, Opere, I, Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii pînă la 1601 si de la 1709 la 1711, ed. C. A. Stoide şi I. Lăzărescu,
Iaşi, 1976. Nordenski&ld, Periplus ea A. E. Nordenskiold, Periplus, an essay on the early
history of charts and sailing-directions, New York, 1897. NPL = HoeaopodcKaH nepean Aemonucb cmapuieeo u MAaduiezo useodoe, ed. A. N. Nasonov,
Moscova—Leningrad, 1950.
PG = Patrologiiae cursus completus, Patrologiae graecae, ed. J.-P. Migne, Paris. Plano Carpini = Iohannes de Plano Carpini, Ystoria Mongalorum, în SF. PSRL — floAHoe coâpaHue pyccKux jiemonuceâ. PVL = Uoeecmb epejuenHux Aem, i, ed. D. S. Lihacev, red. V. P. Adrianova-Peretţ; II,
UpuAOOKenuH, ed. D. S. Lihacev, Moscova—Leningrad, 1950. RAS — Rerum Austriacarum scriptores, I, ed. A. Rauch, Vindobonae, 1793. Râsid od-Din = PauiHfl-aa-XI,HH, CâopnuK Aemonuceă, Moscova—Leningrad, I, 1; I, 2,
1952, ed. A. A. Semenov; II, 1960, ed. I. P. Petruşevski; III, 1946, ed. A. A. Ro-
maskevici, E. E. Bertels şi A. I. Iakubovski.
RLNS = PycKaa Aemonucb no HuKonoey cnucny, Sanktpeterburg, I, 1767; II, 1768; III,
1786; IV, 1788.
Rogerius = Rogerii Carmen miserabile (IIR, V), 1935. Rubruc = Guillelmus de Rubruc, Itinerarium, în SF. Scylitzes = Ioannis Scylitzae Synopsis historiarum, ed. I. Thum, Berolini et Novi
Eboraci, 1973.
SF = Sinica Franciscana, I, Itinera et relationes fratru-m minarwm saeculi XIII et XIV, ed. A. van den Wyngaert, Ad Claras Aquas (Quaracchi-Firenze), 1929. Simon de Keza = Simonis de Keza Chronicon Hungarorum (IIR, IV), 1935.
. sa CAaemo-MOAdaecKue Aemonucu XV-XVI ee-, ed. F. A. Grecul, red. V. I. Bu-ganov, Moscova, 1976.
=^ Co
în PSRL, V, Sanktpeterburg, 1851. f
lpt°resrerum Austriacarum, ed. H. Pez, Lipsiae, I, 1721; II, 1725. i-bchwandtner = Scriptores rerum Hungaricarum, ed. I. G. Schwandtner, Vindobonae, I—II, 1746.
SHH-Szentpetery = Scriptores rerum Hungaricarum, ed. E. Szentpetery, Budapes-,. tai,I, .1937; II, 1938.
~. Scriptoresrerum Prussicarum, ed. Th. Hirsch, M. Toppen şi E. Strehlke,
Thuroc^=J.ohannis de Thwrocz Chronica Hungarorum ab origine gestis, în SRH-
ss C6opmiK Ma.mepua.Aoe omnocnu^uxcn k ucmopuu 3o.iomou (Jpdu. I, ed. v. Tiesenhausen, Sanktpeterburg, 1884; II, extrase de V. G. Tiesenhausen, prelucrate de A. A. Romaskevici şi S. L. Volin, Moscova—Leningrad, 1941.
Ureche = Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1955.
Urkundenbuch = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenburgen, Henmannstadt (Sibiu), I, ed. F. Zieninermann şi C. Werner, 1892; II, ed. F. Zirnmermann, C. Werner şi G. Miiller, 1897.
"VVadding, Annales = Luca Waddingus, Annales Minorum seu Trium ordinum a S. Francisco institutorum, Ad Claras Aquas (Quaracchi), ed. a 3-a, I—VI, 1931; VII—X, 1932.
b. LUCRĂRI GENERALE Şl SPECIALE
A1M = ApxeoAozuuecKue uccjiedoeaHun e MoAdaeuu, Chişinău.
AO ... G = ApxeoAoeunecKue omK.pum.un... eoda. Moscova.
Aşezări = N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa şi Em. Zaharia, Aşezări din Moldova.
De la paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1970. Brâtianu, Recherches = G. I. Brătianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă,
Bucureşti, 1935. Cihodaru, Consideraţii = C. Cihodaru, Consideraţii în legătură cu populaţia Moldovei
din perioada premergătoare invaziei tătarilor (1241), în SCŞ, XIV, 1963, 2. Cihodaru, Constituirea , = C. Cihodaru, Constituirea statului feudal moldovenesc şi
lupta pentru realizarea independenţei lui, în SCŞ, XI, 1960, 1. DID, III = I. Barnea, Şt. Ştefănescu, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, români
şi bulgari la Dunărea de Jos, Bucureşti, 1971.
Diaconu, Les Petchenegues = P. Diaconu, Les Petchenegues au Bas-Danube, Bucureşti, 1970.
DKM = MpeeHHH icyAbmypa MoAdaeuu, red. V. S. Zelenciuk, Chişinău, 1974. DPM = UaAenoe npouuioe MoAdaeuu, Chişinău, 1969). Fedorov, Cebotarenko, Pamjatniki = G. B. Fedorov, G. F. Cebotarenko, flaMHmHUKU
dpeeHux cAaem (VI-XIIl se.), (AKM, 6), 1974.
Giurescu, Ist. rom., I = C. C. Giurescu, Istoria românilor, I, Bucureşti, 1935. Giurescu, Tîrguri = C. C. Giurescu, Tîrguri sau oraşe şi cetăţi moldovene din
secolul al X~lea pînă la mijlocul secolului al XVI-lea, Bucureşti, 1967. Grecov, Iacubovschi, Hoarda = B. D. Grecov şi A. I. Iacubovschi, Hoarda de Aur
şi decăderea ei, Bucureşti, 1953. Iorga, Histoire, III ss N. Iorga, Histoire des Roumains et de la românite orientale,
III, Bucureşti, 1937. Iorga, Studii = N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Bucureşti,
1899. Ist. Rom. = Istoria României, Bucureşti, I, red. C. Daicoviciu, E. Condurachi, I. Nes-
tor, Gh. Ştefan, M. D. Matei, 1960; II, red. A. Oţetea, M. Berza, B. T. Câmpina,
Şt. Pascu, Şt. Ştefănescu, 1962.
IVESV, I = lOeo-BocmoHHasi Eepona e cpednue eexa, I, Chişinău, 1972. Moisescu, Catolicismul = Gh. I. Moisescu, Catolicismul in Moldova pînă la sfîrşitul
1958, I, Die byzantinischen Quellen der Geschichte der TiXrkvdlker; XI, Sprach-
reste der Turkvolker in der byzantinischen Quellen. Nudelman, Topografica = A. A. Nudelman, Tonozpatpun tuadoe u naxodoK eduHunnbix
Monetn (AKM, 8), 1976.
Onciul, Originile = D. Onciul, Originile Principatelor Române, în SI, I. Panaitescu, Introducere = P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1969. Pascu, Contribuţiuni = Şt. Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor
în sec. XIII şi XIV, extras din AIIN, X, Sibiu, 1944. Paşuto, Politika = V. T. Paşuto, Bneiumn no.iumuKa Upeeneu Pycu, Moscova, 1968.
România = M. Popescu-Spincni, România în istorici cartografiei i1938
sp^ ^^ BucUfeştij1938
pina ţu ftei'ations between the autochthonous population and the migratory Helatl°™ul~tionson the territory of România, red. M. Constantinescu, Şt. Pascu şi
■□ TVa^nnu Bucureşti, 1975.
P:„"t^uÎ Scrieri istorice, I—II, ed. A. Saoerdoţeanu, Bucureşti, 1968. i>1.—.A nnder'aţii = V. Spinei, J/neZe consideraţii cu privire la descoperirile ar-Spmeho„lnnirp din Moldova din secolul al XH-lea pînă în prima jumătate a seco-
itluAalXIV-lea, în SCIV, 21, 1970, 4.
• ' Les relations = V. Spinei, Les relations de la Moldavie avec Byzance et Spmei, Russieau premier quart du Ile millenaire ă la lumiere des sources archeo-
loaiaues în Dacia, NS, XIX, 1975. rrun^nrpkcu ' Bizanţ = R. Theodorescu, Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile
culturii medievale româneşti (secolele X—XIV), Bucureşti, 1974. Wpieand Ursprung = G. Weigand, Ursprung der siidkarpathischen Flussnamen in
Rurnănien în XXVI.—XXIX. Jahresbericht des Institut filr rumănische Sprache
Xenopol Ist rom = A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, ed. a 3-a L Vlâdescu, II—III, Bucureşti (1925).
AECO = Archivum Europae Centro-Orientalis, Budapesta.
AIIA(X) — Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie („A. D. Xenopol"), [aşi. AI IN = Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj. ArhMold = Arheologia Moldovei, Bucureşti.
BCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucureşti. BMNV — H3eecmun na HapodnuH My3eu—BapHa — Bulletin du Musee National de
Vama.
BSH = Academie Roumaine. Bulletin de la Section historique, Bucureşti. CIş := Cercetări istorice, Iaşi,
MIA — MamepuaAbi u uccAedoeaHun\no apxeoAoeuu CCCP, Moscova (—Leningrad) OIAK = Omuem IlMnepamopcnou ApxeoAoamecKou Kommucuu, Sanktpeterburg. RESEE = Revue des etudes sud-est europeennes, Bucureşti. HHSEE = Revue historique du sud-est europeen, Bucureşti. RIAF = Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, Bucureşti. R/s = Revista de istorie, Bucureşti. RIR = Revista istorică română, Bucureşti. RR'l = Revue roumaine d'histoire, Bucureşti. SA = CoeemcKan apxeoAoaun, Moscova.
xeOÂoauH CCCP. Ceod apxeoAoewiecKux ucmonmiKoe, Moscova. Leningrad. S -* =studH şi cercetări de istorie veche (şi arheologie), Bucureşti.
î. SJudii?icercetări lingvistice, Bucureşti.
I Studii şi cercetări de numismatică Bucureşti. 5K- -.""o • * ?icercetari ştiinţifice, Istorie, Iaşi. Im 1 %fn'?flnum Kondakovianum, 1—X, Praga; XI, Belgrad. 5MZM - «"/■ materia^ florie, Suceava.
„ ~ ^cu^n ?i materiale de istorie medie, Bucureşti. ,.,=Bu3aH'nuucKuu epeMCHHUK, Moscova.
- cianucnu OdeccKoao o6wpcmea. Hcmopua u Opeenocmeu, Odessa.
PREFAŢA
Limitele cronologice ale perioadei care face obiectul exegezei noastre corespund cu începutul secolului al XI-lea şi cu mijlocul secolului al XlV-lea. în vreme ce pentru fixarea limitei superioare a intervalului de timp amintit momentul întemeierii statului feudal moldovenesc de-sine-stătător reprezintă un reper temporal marcant, cu o semnificaţie ce nu-şi mai necesită sublinierea, alegerea făcută pentru graniţele cronologice inferioare este întrucîtva mai 'arbitrară, deoarece ele nu concordă cu nici un eveniment major din istoria poporului român. Dacă ne-am oprit totuşi la secolul al XI-lea, aceasta este pentru motivul că de atunci datează cele mai vechi menţiuni documentare scrise asupra populaţiei româneşti din regiunile est-carpatice, anul o mie fiind totodată un moment de răscruce în evoluţia societăţii europene. In ceea ce priveşte coordonatele spaţiale, avi avut in vedere teritoriul locuit de români cuprins între Carpatii Orientali, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, circumscris de la mijlocul secolului al XlV-lea de hotarele statului feudal Moldova.
Obiectivele principale pe care ni le propunem în lucrare constau în abordarea problemelor mai importante legate de istoria Moldovei — privită ca o secvenţă din trecutul istoric al poporului român — în primele secole ale mileniului al 11-lea, precum şi în încercarea de a oferi soluţii întemeiate pentru rezolvarea lor, pe baza utilizării materialului informativ istoric şi arheologic, completat şi lărgit substanţial şi totodată supus unei reexaminări critice, astfel ca reconstituirea cadrului istoric din cuprinsul zonei est-carpatice să fie cit mai reală şi într-o perspectivă amplă în spaţiu şi timp. în centrul atenţiei noastre s-au situat, cum era şi firesc, reliefarea realităţilor vieţii colectivităţilor umane locale, privite în evoluţia lor, precum şi contactele stabilite cu populaţiile alogene pătrunse vremelnic în regiunile de la răsărit de Carpatii Orientali. Tema aleasă pentru studiu, cu toate că a format adesea, în totalitate sau parţial, obiectul unor cercetări variate şi intense, finalizate în lucrări cu rezultate fertile, mai păstrează numeroase aspecte insuficient explorate şi departe de a fi cu totul epuizate. Pe de altă parte, persistenţa în literatura de specialitate a anumitor idei, interpretări şi ipoteze arbitrare, eronate sau contradictorii, precum şi a încadrărilor greşite din punct de vedere cronologic ale evenimentelor istorice sau. ale.-materialelor arheologice, ne-a obligat la adoptarea unei atitudini critice. întrucît pentru istoria spaţiului est-carpatic se dispune de un număr redus de izvoare, ne-a preocupat asiduu includerea în
■ cuitul ştiinţific a datelor informative noi sau a celor ignorate de
Clarea majoritate a specialiştilor. Pe Ungă mărturiile istorice de curind
elevate am căutat să acordăm ponderea cuvenită şi surselor scoase la
. ea7Ă mai demult, ca şi concluziilor temeinic fundamentate ale unor
nrestiqiosi istorici care n'e-au precedat în preocupări.
Din punct de vedere metodologic am încercat să realizăm o permanentă coroborare a izvoarelor scrise cu materialul arheologic, să judecăm fenomenele istorice, acolo unde a fost desigur cu putinţă, prin prisma evaluării unor categorii de informaţii cit mai variate, inclusiv a celor preluate din lingvistică, antropologie, paleofaună etc. In ceea ce priveşte materialul arheologic din descoperirile făcute în regiunea dintre Prut si Carpaţii Orientali, indiferent dacă a fost publicat ori continuă să rămînă inedit, acesta a fost studiat, cu puţine excepţii, în original, in colecţiile muzeelor din Moldova şi din Bucureşti. în schimb, descoperirile provenind din interfluviul delimitat de Prut şi Nistru, din R S. S. Moldovenească şi din regiunile Cernăuţi şi Odessa din R. S. S. Ucraineană, ne-au fost accesibile îndeosebi prin înlesnirea publicaţiilor de speăaliiate; numai un lot restrîns de materiale a putut fi studiat în muzeele din Chişinău, Moscova şi Kiev.
In efortul de a reconstitui cit mai veridic diferitele aspecte de viaţă proprii spaţiului geografic de la răsărit de Carpaţii Orientali ne-am lovit de carenţele izvoarelor narative referitoare la secolele XI—XIV, păstrate într-un număr destul de redus şi conţinînd informaţii lacunare şi uneori echivoce, precum şi de ritmul lent de acumulare de date al cercetărilor arheologice din obiectivele perioadei medievale. La aceasta se adaugă dificultăţile cauzate de inaccesibilitatea unor ediţii de izvoare narative şi diplomatice, ca şi a altor lucrări, precum şi de imposibilitatea de a realiza studierea directă a tuturor descoperirilor arheologice din jumătatea răsăriteană a Moldovei. Modul de tratare a diferitelor probleme şi îndeosebi ponderea acordată fiecăreia dintre ele în economia lucrării au fost în mare măsură dependente de volumul materialului informativ disponibil, care, atunci cînd nu a fost consistent, ne-a obligat să ne abţinem de la consideraţii generale, pentru a evita alunecarea în sfera afirmaţiilor cu valoare ipotetică.
Proporţiile lucrării ne-au împiedicat, datorită spaţiului ei limitat, să stăruim asupra unor probleme, determinîndu-ne să comprimăm interpretarea anumitor fenomene, să rezumăm succint unele aspecte sau chiar să renunţăm complet la abordarea lor. Din aceleaşi motive am omis inserarea în cadrul lucrării a numeroase date obţinute în urma cercetărilor arheologice, inclusiv a celor proprii, indiferent dacă rezultatele lor au fost sau nu relevate în literatura de specialitate. In aparatul critic au fost indicate principalele lucrări unde şi-au aflat o tratare corespunzătoare diferitele aspecte asupra cărora, din economie de spaţiu sau din olte raţiuni, nu am insistat. Faptul că în numeroase cazuri am stăruit totuşi mai mult în direcţia unor chestiuni de amănunt — ceea ce in-Jluenţează uneori negativ asupra omogenităţii expunerii — se datorează convingerii că numai clarificarea anumitor probleme importante de detaliu permite reconstituiri mai exacte ale realităţilor trecutului.
Studierea ansamblului formelor de viaţă umană din regiunile situate pe versanţii răsăriteni ai Carpaţilor în primele secole ale mileniului <" ii-lea oferă multiple posibilităţi în ceea ce priveşte modul lor de abor-
dare. Am optat pentru un plan care să permită relevarea cadrului general în care şi-a desfăşurat existenţa societatea românească din Moldova, contactele sale cu locuitorii celorlalte regiuni româneşti, precum şi cu alte popoare şi state învecinate, plan ce îngăduie o analiză diferenţiată atît a rolului colectivităţilor româneşti, cît şi a grupurilor etnice pătrunse în Moldova, la evoluţia generală politică, ecoriomico-socială şi culturală. Planul adoptat reflectă trăsăturile pe care le-am considerat dominante pentru secolele XI—XIV: afirmarea politică \a poporului roman în p urma unui îndelungat proces, culminînd cu constituirea statului feudal independent, şi încercările repetate ale popoarelor şi statelor din zonele învecinate de a lua în stăpînire efectivă sau de a-şi impune hegemonia asupra anumitor părţi din spaţiul cuprins între Carpaţi şi Nistru. Teritoriul Moldovei nu a fost conceput ca o entitate geografică unde s-au desfăşurat fenomene izolate şi independente, ci dimpotrivă, ca o regiune cu contacte neîntrerupte cu lumea exterioară, zonă de întrepătrunderi etnico-culturale, aflată într-o legătură inseparabilă cu celelalte ţinuturi româneşti şi cu multiple relaţii cu arii întinse din Europa Răsăriteană, Sudică şi Centrală, împrejurări ce i-au determinat nu o evoluţie continuă şi rectilinie, ci una al cărei ritm a fost uneori accelerat sau temporizat din cauze diferite.
Prezenta încercare de a schiţa peisajul economic, social-polilic şi cultural din spaţiul românesc est-carpatic nu constituie în concepţia noastră punctul final al unor investigaţii ştiinţifice, fiind conştienţi de lacunele din stadiul actual al cercetărilor în general şi de acelea ale lucrării noastre în special, de posibilităţile de îmbunătăţire a conţinutului ei, de perspectivele sporirii bazei informaţionale, îndeosebi prin intensificarea săpăturilor arheologice.
Elaborarea primei forme a lucrării de faţă, concepută ca teză de doctorat, a început sub competenta îndrumare a mult regretatului prof. dr. docent Ion Nestor şi ulterior a prof. dr. Ştefan Ştefănescu, membru corespondent al Academiei R. S. România, decanul Facultăţii de istorie a Universităţii din Bucureşti. Conducătorilor ştiinţifici ai lucrării le datorăm sugestii foarte preţioase în domeniul metodologiei cercetării şi în tratarea anumitor teme. De mare utilitate pentru îmbunătăţirea conţinutului lucrării şi a înlăturării unora din neajunsurile ei ne-au fost observaţiile conţinute de referatele prezentate de ceilalţi membri ai comisiei: prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîmboviţa, dr. Şerban Papacostea şi dr. Florin Constantiniu, cu prilejul susţinerii tezei de doctorat la Institutul de Istorie „N. lorga" din Bucureşti, în cadrul şedinţei publice din 25 februarie 1977, prezidate de conf. dr. Radu Manolescu. Un sprijin constant in întreaga activitate ştiinţifică desfăşurată pînă în prezent, îndeosebi prin îndrumarea în sfera cercetărilor arheologice, am primit din partea prof. dr. docent M. Petrescu-Dimboviţa, directorul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol" din Iaşi. în efortul de a cunoaşte un material faptic cît mai bogat, ca şi pentru a-i da interpretarea justă, de un real folos ne-a fost colaborarea cu colegii de la Institutul de Istorie şi Arheologie din Iaşi (dr. Alexandru Andronic, dr. Ioan Caproşu, dr. Dimitrie Ciurea, Stela Cheptea, Eugenia Neamţu, Leon Şimanschi, dr. Dan Teodor), Muzeul de Istorie a R.S.R. din Bucureşti (Adrian Bă-trîna, Octavian Iliescu) şi de la muzeele judeţene de istorie şi etnografie de la Bacău (Dan Monah), Birlad (Vasile Palade, Eugenia Păpuşoi), Boto-
sâni (Paul Şadurschi), Cîmpulung Moldovenesc (Marcel Zahariciuc), Piatra Neamţ (Aurel Buzilă, Ştefan Cucoş, dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba), Suceava (Emil' Emandi, Mircea Ignat) şi Vaslui (Ghenuţă Coman) etc. Am avut
lp -profitat şi in urma fructuosului contact stabilit cu colegii G. F. Ce-botarenco Ion Hlncu, A. A. Nudelman şi L. L. Polevoi de la Sectorul de Arheologie şi Institutul de Istorie al Filialei Academiei de Ştiinţe a RS S Moldoveneşti din Chişinău. împrumutarea de la bibliotecile din
t'-ă'inătate a unor publicaţii de specialitate mai greu accesibile ne-a fost facilitată de dr. Minai Bordeianu, directorul Bibliotecii Centrale Universitare M Eminescu" din Iaşi, şi de Cornelia Miţă, şefa serviciului de relaţii "cu publicul al aceleiaşi instituţii. O parte a literaturii ştiinţifice utilizate în volum ne-a devenit abordabilă în perioada stagiului de documentare efectuat în R. F. Germania în 1973—1974, ca stipendiat al fundaţiei Deutscher Akademischer Austauschdienst. Pentru realizarea materialului ilustrativ — menit nu să agrementeze lucrarea, ci să reprezinte un suport al afirmaţiilor din text — am beneficiat de concursul lui Waltraud Delibaş (fig. 1, 16, 11, 20, 33, 41, 45, 51—54) şi al Emiliei Platon (fig. 2—5, 7—12, 15, 21—26, 28—32, 34, 36, 37, 40, 42, 43, 47—50, 56, 57) pentru desene şi de acela a lui F. Cazacu şi C. Popescu pentru fotografii. Observaţiile judicioase făcute cu multă acribie de dr. Şerban Papacostea în referatul alcătuit pe marginea textului dactilografiat prezentat spre tipărire Editurii ştiinţifice şi enciclopedice, au fost extrem de binevenite pentru remedierea unor aspecte de- formă şi fond. Cuvinte de îndreptăţită recunoştinţă se cuvin a fi adresate directorului Editurii ştiinţifice şi enciclopedice, dr. Mircea Mâciu, pentru solicitudinea dovedită faţă de necesitatea tipăririi unei lucrări cu subiectul ales de noi, precum şi redactorului volumului, Marcel D. Popa, pentru rigoarea profesionfală şi modalităţile găsite spre a ne face fructuoasă colaborarea. Tuturor celor care ne-au sprijinit într-un fel sau altul la întocmirea lucrării de faţă le exprimăm întreaga noastră gratitudine.
1. IZVOARELE ISTORIEI MOLDOVEI IN SECOLELE XI-XIV Şl ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI