Sectia de stiinte medicale

Tema 4

Affergan, Francis. 2003. Figures de l’humain. Les représentations de l’anthropologie, Paris: EHESS

Bevis, Hillier. 1970. Histoire de l’affiche, Paris: Fayard

Cathelat, Bernard. 2005. Publicitate şi societate, Bucureşti: Editura Trei

Costalat-Founeau, Anne-Marie. 1997. Identité sociale et dynamique représentationnelle, Rennes: PUR

Durand, Gilbert. 1999. Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolică, imaginarul, Bucureşti: Nemira

Gourevitch, Jean-Paul. 1998. L'image en politique: de Luther à Internet, Paris: Hachette

Hall, Stuart. 2003. Representation. Cultural representations and signifying practices, London: SAGE

Jolly, Martine. 1993. Introduction à l’analyse de l’image, Paris: Nathan

Tema 6

Bazerman, C (1981) What written knowledge does: three examples of academic discourse. Philosophy of the Social Sciences 11 (3): 361-88.

Featherstone M., Hepworth M., and Turner, B. S. (eds) (1991) The Body: Social Process and Cultural Theory. London: Sage Publications.

Forde, C. (2004) Collecting the Dead: Archaeology and the Reburial Issue. London: Duckworth.

Foucault, M. (1989) The Archaeology of Knowledge. London; New York: Routledge.

Gold, E. R. (1996) Body Parts: Property Rights and the Ownership of Human Biological Materials. Washington, D.C.: Georgetown University Press.

Hacking, I. (1992) The self vindication of the laboratory sciences. In: Pickering, A. (ed) Science as Practice and Culture. Chicago: University of Chicago Press, 29-64.

Latour, B. (2004) How to talk about the body? The normative dimension of science studies. Body & Society 10 (2-3): 205-229.

Moll, A. (2002) The Body Multiple: Ontology in Medical Ppractice. Durham, London: Duke University Press.

Prentice, R. (2005) The anatomy of a surgical simulation: the mutual articulation of bodies in and through the machine. Social Studies of Science 35 (6): 837-866.

Sawday, J. (1995) The Body Emblazoned: Dissection and the Human Body in Renaissance Culture. London : Routledge.

Shilling, C. (2003) The Body and Social Theory. London: SAGE.

Sofaer, J. R. (2006) The Body as Material Culture. A Theoretical Osteoarchaeology. Cambridge: Cambridge University Press.

Tilley, C. (1994) Interpreting material culture. In: Pearce SM (ed) Interpreting Objects and Collections. London: Routledge, 67-74.

Turkle, S. (2007) Evocative Objects: Things We Think With. Cambridge; London: MIT.

Wylie, A. (2002) Thinking from Things. Essays in the Philosophy of Archaeology. Berkeley: University of California Press

Selecţie de lucrări proprii publicate în tematică:

Ion, A. (2011) A brief overview of “Francisc I. Rainer” human osteological collection, in Annuaire Roumain d’Anthropologie, 48: 24–32.

Ion, A. (2012) "Taking things at face value? Instruments, materials and procedures in a scientific setting". Comunicare la Conferinţa 'Beyond Globalization?' The 2nd International Conference of the Romanian Sociological Society (RSS).

Ion, A. (2012) "Threads, nodes and networks. Engaging with the materiality of things from the past". În cadrul Departmentului de Filosofie teoretică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti.

Ion, A. (2011) "Is the body in pieces at peace? The objectification of the human body in the practice of osteoarchaeology". In cadrul Conferintei 'The Material Culture (Re)Turn in Anthropology: Promises and Dead-ends', The Cultural Anthropology Society from Romania, Bucureşti.

	Obiective	Activităţi	Colectiv / Cercetători
Faza 1: Trim. I	Explorarea virtuţilor epistemologice ale antropologiei ca disciplină emblematică în câmpul cunoaşterii socio-umane. Comparatismul interetnic în antropologia culturală românească după 1989. Pregătirea cercetării de teren în România şi Bulgaria, precum şi a unei deplasări la Univ. din Regensburg (Germania). - Finalizarea şi depunerea spre evaluare a manuscrisului a două lucrări de publicat la Berghahn Books (Oxford, New York) şi la University of Pittsburgh Press. Pregătirea şi propunerea spre finanţare naţională sau europeană unui proiect de cercetare privind studiul comparat al comunităţilor multietnice aflate în localităţi din zone de deltă din Europa. Finalizarea a două texte – un articol şi un capitol de carte –, spre a fi prezentate în străinătate, la o conferinţă şi la o editură de prestigiu. Înţelegerea aspectelor care ţin de reprezentarea corpului uman corpul uman într-un context ştiinţific.	1. - Documentare bibliografică. -Reevaluarea unor idei şi a unor contribuţii personale în această problemă. 2. Identificarea unor analogii în organizarea socială, economia şi culturile etnografice ale Românilor şi ale grupurilor etnice minoritare din România. 3. - Documentare bibliografică. - Lucrul pentru definitivarea celor două manuscrise (Disrupted Landscapes. State Bureaucracy and the Politics of Land in Times of Transformations şi When Things Become Property: Land Reform, Politics, and Economy in Europe and Asia). 5. - Prezentarea articolului “The Wind, the Peat, and the Capital Flow: Land sharing and land sparing in Terras do Miño Biosphere Reserve (Galicia, Spain)” la conferinţa Land Transformations: Between Global Challenges and Local Realities (Universitatea Humboldt din Berlin, 19–21 martie 2014). - Redactarea capitolului “Natura 2000 at the margins of European Union” şi face parte dintr-un volum edidat de Olga Malez şi Sigrid Quack, planificat spre publicare la Oxford Univ. Press, la finele anului 2014. 6. - Documentare bibliografică. - Redactarea unui studiu (capitol de monografie) pe tema corpului uman în contextul unui sit preistoric. - Activităţi de popularizare a cercetărilor ştiinţifice din temă.	1. Prof. Dr. Gheorghiţă Geană, CS I; 2. Dr. Marin Constantin, CS III; 3. Dr. Ştefan Dorondel, CS III; 4. Dr. Gabriel-Ionuţ Stoiciu, Asist. Cercet.; 5. Dr. Liviu Măntescu, Asist. Cercet.; 6. Dr. Alexandra Ion, Asist. Cercet.
Faza 2: Trim. II	(continuare) Explorarea virtuţilor epistemologice ale antropologiei ca disciplină emblematică în câmpul cunoaşterii socio-umane. Comparatismul intra-etnic în antropologia culturală românească după 1989. Implicarea în unele activităţi internaţionale cu caracter instituţional-organizatoric. Reluarea cercetărilor de teren (fieldwork). Participarea la o manifestare ştiinţifică internaţională de specialitate. Participarea la un nou proiect de cercetare – “Prizing Nature: The Economics of Ecosystems and Biodiversity”. Proiectul face parte dintr-o amplă cercetare iniţiată de Univ. Humboldt din Berlin şi de Die Deutsche Forschungsgemeinschaft ce vizează monitorizarea impactului economic şi social al iniţiativelor multi-insituţionale şi trasnfrontaliere de protecţie a mediului, bazate pe introducerea de taxe suplimentare de usufruct a aerului şi apei potabile în Europa. Înţelegerea limitelor cunoaşterii ştiinţifice a corpului uman.	1. Redactarea, în legătură cu acest subiect, a unui studiu pentru o publicaţie din străinătate, referitor la influenţa relativismului cultural din antropologie asupra filosofiei contemporane a ştiinţei. 2. Identificarea unor omologii în organizarea socială, economia şi culturile etnografice ale Românilor şi ale grupurilor etnice minoritare din România. 3. - Participare la o întâlnire a Board-ului Executiv al International Association for Southeast European Anthropology (InSEA). - Cecetări de teren în România (în judeţele Giurgiu şi Dolj) şi în Bulgaria (Belene şi Slavotarn). 4. Elaborarea unei comunicări cu o temă de antropologie vizuală, spre a fi prezentată la o conferinţă internaţională. 5. În perioada mai–iunie se va realiza o testare pealabilă în mai multe locuri din Austria şi Germania pentru desfăşurarea activităţii de teren. 6. Redactarea şi trimiterea spre publicare a unui articol.
Faza 3: Trim. III	Reluarea exegezei asupra operei lui Simion Mehedinţi, relevantă în ceea ce priveşte antropologia ca matrice interpretativă. Comparatismul antropologic transfrontalier în România şi Bulgaria: coordonate legislative şi demografice (1992–2013). Continurea activităţilor de anvergură internaţională. Continuarea cercetărilor de teren. Reluarea unor cercetări de antropologie vizuală. Continuarea participării la proiectul de cercetare “Prizing Nature: The Economics of Ecosystems and Biodiversity”. Participare la o conferinţă de specialitate, în ţară.	1. Abordare privind antropologia ca matrice interpretativă, cu aplicaţie la concepţia lui Simon Mehedinţi despre religie. 2. Examinarea încadrării legislative şi evoluţiei demografice contemporane a etnicităţii în România şi în Bulgaria. 3. - Participare writing workshop la Torino, organizat de Rachel Carson Center Műnchen. - Scrierea unui studiu, în colaborare, ce va fi trimis spre publicare la Past and Present (revistă ISI). - Continuarea cercetărilor de teren. 4. Redactarea unei lucrări referitoare la abordarea antropologică a diferitelor categorii de afiş (electorale, sociale, comerciale, etc.) 5. Participarea la cercetarea de teren în tema “Prizing Nature: The conomics of Ecosystems and Biodiversity”, alături de colegi de la IRI THESys. 6. Documentare, redactare, prezentare.
Faza 4: Trim. IV	Privire retrospectivă asupra temei. Comparatismul antropologic transfrontalier în România şi Bulgaria: coordonate geografice, istorice şi etnografice. Începerea analizei datelor de teren şi de arhivă. Prezentarea unui proiect privind problematica semnificaţiei şi celebrării sărbătorilor locale în comunităţile multietnice. Finalizarea cercetării de teren. Diseminarea rezultatelor cercetării proprii pe tema corpului uman în studiile arheologice şi antropologice din România.	1. Redactarea unui studiu ca finalizare a preocupărilor din Faza 3. 2. Studiul distribuţiei geografice, proceselor istorice şi variabilităţii etngrafice a grupurilor şi comunităţilor etno-culturale omonime din România şi Bulgaria. 3. Transcriere casete, analiza documentelor de arhivă. 4. Redactarea şi propunerea spre finanţare naţională sau europeană a unui proiect de cercetare sărbătorilor religioase în comunităţi multietnice. 5. Redactarea raportului preliminar de cercetare. 6. Pregătirea spre publicare a propriei teze de doctorat (susţinută în 2013) Corpul şi limitele sale. Abordări ale osemintelor umane în osteologia şi arheologia din România.

Programul 1: „Structura antropologică a populaţiilor istorice şi preistorice de pe teritoriul României” – antropologie istorică şi culturală –

Proiectul 3: ,,Starea de sănătate la populaţiile istorice (mezolitic – perioada modernă) de pe teritoriul României”
Coordonator: Dr. Andrei D. Soficaru, cercetător ştiinţific principal, gradul III;

Colectivul de cercetare:

1. 
   Dr. Mihai D. Constantinescu, cercetător ştiinţific principal, gradul III;
   
2. 
   Dr. Florina Raicu, cercetător ştiinţific;
   
3. 
   Drd. Mihaela M. Culea, cercetător ştiinţific;
   
4. 
   Marina Tătulea, asistent de cercetare;.
   

Colaboratori externi:

• 
  Universitatea de Medicină şi Farmacie Bucureşti;
  
• 
  Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti;
  
• 
  Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”, Bucureşti;
  
• 
  Muzeul Naţional de Istorie a României;
  
• 
  Asociaţia Culturală Hyeronimus, Braşov;
  
• 
  Muzeul Judeţean Buzău;
  
• 
  Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa;
  
• 
  Muzeul Olteniei, Craiova;
  
• 
  Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova;
  
• 
  Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea;
  
• 
  Department of Genetics, Physical Anthropology and Animal Physiology, University of the Basque Country, Bizkaia, Spain;
  
• 
  Nijmegen Institute for Infection, Inflammation & Immunity, Radboud University Nijmegen, Holland;
  
• 
  Department of Anthropology, The Ohio State University, Ohio, S.U.A.;
  
• 
  Utica College, New York, S.U.A.
  

Obiectivele proiectului:

• 
  Efectuarea de studii antropologice asupra osemintelor umane descoperite în urma săpăturilor arheologice din România, recoltarea şi extragerea de ADN din acestea;
  
• 
  În momentul actual studiul principal este îndreptat asupra osemintelor umane descoperite la Piaţa Universităţii din Bucureşti; la acestea se adaugă materialele osteologice de la Cârlomăneşti (jud. Buzău), Slava Rusă (jud. Tulcea), Brăiliţa (jud. Brăila), Enisala (jud. Tulcea);
  
• 
  Pentru fiecare sit în parte se va calcula profilul demografic, se va identifica patologia dentară şi cea postcraniană, se vor înregistra datele privind traumele şi cele ale stresului funcţional, se vor calcula staturile pentru adulţi şi copii, se vor interpreta datele metrice;
  
• 
  Inventarierea pieselor osteologice din colecţia Rainer prin introducerea unui set standard de informaţii în baze de date;
  
• 
  În funcţie de noile descoperiri (ce au loc anual) obiectivele proiectului se pot modifica.
  

Scopul proiectului:

• 
  Identificare stării de sănătate la populaţiile din epoca bronzului, perioada medievală şi din cea premodernă; corelarea acesteia cu datele istorice, ecologice sau economice;
  
• 
  Construirea unei baze de date bibliografice care să conţină titluri de cărţi şi articole de antropologie biologică (paleoantropologie, osteologie umană, paleopatologie, paleodemografie, bioarheologie);
  
• 
  Elaborare şi publicarea de articole în reviste cu factor de impact şi cărţi la edituri internaţionale.
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Studiile de osteologie umană din ultimii 10 ani asupra loturilor de la Bucureşti-Piaţa Universităţii, Câmpina, Cârlomăneşti-La Arman, Enisala, Jurilovca, Hăpria, Histria, Mangalia, Poiana, Sibiu-Piaţa Huet, Slava Rusă şi Valul lui Traian (dar şi multe altele dar cu mai puţini indivizi ca număr) au arătat că starea de sănătate a populaţiilor din vechime variază în funcţie de mediu în care au trăit, de dietă, de muncile efectuate şi condiţiile socio-economice ale perioadelor respective. Pentru fiecare populaţie s-a putut stabili un profil osteobiografic (date demografice şi de patologie) care a fost corelat cu informaţiile furnizate de arheologi sau istorici.

Stadiul experimental actual:

Modul de lucru a fost pus la punct prin stabilirea unor paşi ce trebuie urmaţi la orice analiză: spălarea şi uscarea osemintelor, ambalarea, analiza antropologică, depozitare în spaţiile proprii. Pentru analiza antropologică s-a stabilit un model standard ce include determinarea sexului, estimarea vârstei, înregistrarea patologiei dentare şi a celei postcraniene, înregistrarea urmelor de activităţi fizice şi a traumelor suferite; toate acestea fiind însoţite de fotografii.

Rezultate scontate:

• 
  Modele osteobiografice pentru fiecare lot;
  
• 
  Baze de date ce cuprind măsurători, indici, staturi sau titluri de studii ştiinţifice;
  
• 
  Extragerea de ADN.
  

Modul de valorificare a rezultatelor:

• 
  lucrări în reviste cu factor de impact din străinătate;
  
• 
  participarea la conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale;
  
• 
  contracte de colaborare sau de cercetare.
  

Durata: 2013-2015
Bibliografie:

Abdalla K. 1959, Studiul antropologic al unor schelete din secolul al XIV-lea de la Zimnicea, Probleme de Antropologie 4, 1959, 129-137.

Acsádi G., Nemeskéry J. 1970, History of Human Life Span and Mortality, Budapest, 1970.

Andreica L. 2009, Analiza antropologică a şase morminte medievale, descoperite la Tauţ, punctul „La Cetate” – campania 2006 (jud. Arad), Pceuce S.N. 7, 2009, 379-392.

Antoniu S., Obreja C. 1985, Studiul antropologic al scheletelor medievale de la Hudum-Botoşani din secolele XIII-XV, Arheologie Moldovei 10, 1985, 89-96.

Auerbach B.M., Ruff C.B. 2006, Limb bone bilateral asymmetry: variability and commonality among modern humans, Journal of Human Evolution 50, 2006, 203-218.

Baker Brenda J., Dupras T.L., Tocheri M. W. 2005, The osteology of infants and children, Texas, 2005.

Băbău A., Andreica L., Mărginean F. 2008, Analiza antropologică a osemintelor descoperite în cimitirul medieval timpuriu de la Nădlac “Lutărie” (jud. Arad), Brukenthal. Acta Musei 3.1, 2008, 191-206.

Bălteanu C. 1994, Date antropologice asupra unor schelete descoperite în necropola feudală de la Dealul Viilor (Sighisoara), - Nota 1, Studii şi cercetări de antropologie 31, 1994, 3-7.

Bennike Pia, Lewis M. E., Schutkowski H., Valentin F. 2005, Comparison of child morbidity in two contrasting medieval cemeteries from Denmark, American Journal of Physical Anthropology 128, 2005, 734-746.

Bernert Zs., Évinger S., Hajdu T. 2007, New data on the biological age estimation of children using bone measurements based on historical populations from Carpathian Basin, Annales Historico-Naturales Musei Nationalis Hungarici 99, 2007, 199-206.

Boquet J.P., Masset C. 1977, Estimateurs en paléodemographie, L’Homme, oct.-déc., XVII (4), 1977, 65-90.

Botezatu D., Ştefănescu G. 1969, Studiul antropologic al scheletelor din cimitirele feudale de la Coconi (sec. XIV-XV), Studii şi cercetări de antropologie 6.2, 1969, 175-180.

Botezatu D., Ştefănescu G. 1970, Contribuţii la studiul antropologic al populaţiei feudale timpurii din Moldova din sec. XIII e.n., Studii şi cercetări de antropologie 7.1, 1970, 13-18.

Botezatu D., Miu G., Cantermir P., Studiul paleoantropologic al materialului osteologic descoperit la Bîrlad, datând din perioda feudală (secolele XII-XVII e.n.), Studii şi cercetări de antropologie 23, 1989, 3-9.

Bräuer G. 1988, Osteometrie. In: R. Knussman, I. Schwidetzky, H. W. Jurgens, G. Ziegelmayer (Hrsg.), Anthropologie. Handbuch der vergleichen den Biologie des Menschen, Stuttgart–New York, Band I, 1988, 160-232.

Brothwell D.R, Digging up bones, 3rd Edition, Ithaca, New York, 1981.

Buikstra J.E., Uberlaker D.H. 1994, Standards for data collection from human skeletal remains, Arkansas Archaeological Survey Research Series 44, Fayetteville, 1994.

Jordana Comin X. 2007, Caracterització I evolució d’una comunitat medieval catalane-Estudi bioantroplògic de les inhumaciones de les Eglésies de Sant Pere, Ph. D. Thesis, Autonom University of Barcelona, 2007.

Jordana Comin X. 2009, Interpreting Diachronic Osteological Variation at the Medieval Necropolis of the Sant Pere Churces (Terrassa, Spain), International Journal of Osteoarcheology, ???, 2009, ???.

da Cuhna Eugénia M.G.P.A. 1994, Paleobiologia da populações medievais portuguesas, Ph. D. Thesis, Coimbra, 1994.

Ferembach D., Schwidetzky I., Stloukal M. 1979, Recomandation pour determiner l’âge et le sexe sur le squelette, Bull. et Mem. de la Soc. Anthrop. de Paris, 6, sér XIII, 1, 7-45.

Firu P., Nicolăescu Plopșor D., Negrea A. 1965, Cîteva corelații între aspectele morfopatologice ale regiunii dentomaxilare și condițiile de viață social-economice la populațiile vechi de pe teritoriul României, Studii şi Cercetări de Antropologie 2, 2, 1965, 191-203.

Garcin Virginie 2009, Bioarchéologie des sujets immatures de quatre necropolis du haut Moyen Âge Européen: methods d’etude du développement et des interactions biologie / culture, Ph. D. thesis, University of Bordeaux, 2009.

Georgescu L. 1976, Necropola feudală de la Grozăveşti, Studii şi cercetări de antropologie 18, 1976, 11-13.

Georgescu L. 1992, Necropole medievale din Cîmpia Română. Secolele XIV-XVI. I – populaţia rurală, Cercetări Arheologice 9, 1992, 91-95.

Hajniš K., Novák J.T. 1976, Die Verwachsung der Nähte an Schädeldach, Antropologie 14, 1976, 1-2, 89-92.

Koval K.J., Zuckerman J.D. 2006, Handbook of fractures, Third Edition, Philadelphia, 2006.

de Jesus Garcia Maria S. 2007, Maleitas do corpo em tempos medievais-indicatores paleodemográficos, de stresse e de paleopatológicos numa série osteológica urba de Leiria, Ph. D. thesis, University of Coimbra, 2007.

Larsen C.S. 1997, Bioarchaeology-interpreting behavior from the human skeleton, Cambridge Studies in Biological Anthropology 21, Cambridge, 1997.

López J.H. 2001, La necropolis de la catedral de El Burgo de Osma (Soria): bioantropologia de una poblacion medieval y moderna, Ph. D. Thesis, Universidad Complutense de Madrid, 2001.

Loth Susan L., Işcan Mehmet Y. 1989, Morphological assessment of age in the adult: the thoracic region. In: Işcan Mehmet Y. (ed.) Age markers in the human skeleton, Springfield, USA, 1989, 105-135.

Loth S.R., Hennerberg M., Sexually Dimorphic Mandibular Morphology in the First Few Years of Life, American Journal of Physical Anthropology 115, 2001, 179-186.

Mann R.W., D.R. Hunt 2005, Photographic regional atlas of bone disease, Springfield, 2005.

Marcu Istrate Daniela 2007, Sibiu. Piaţa Huet. Monografie arheologică, vol. 1-2, Alba Iulia, 2007.

Martin R., Lehbruch der Anthropologie in sistematische Darstellung, Gustav Fischer Verlag, Jena, 1914.

Maximilian C. 1959a, Consideraţii antropologice asupra populaţiie prefeudale de la Dinogeţia (secolele X-XII), Probleme de Antropologie 4, 1959, 105-127.

Maximilian C. 1959b, Studiul antropologic al populaţiei de la Verbicioara (secolele XII-XIV), Probleme de Antropologie 4, 1959, 79-104

Maximilian C. 1961, Notă asupra scheletelor descoperite la Sîntion (Transilvania), Probleme de Antropologie 6, 1961, 181-183.

Miriţoiu N., Soficaru A.D. 2002a, Scheletul din mormântul 729 de la Poineşti: analiză antropologică, Simpozion de Numismatică, Bucureşti, 2002: 161-169.

Miriţoiu N., Soficaru A.D. 2002b, An ectromely case of a skeleton found in the Poieneşti medieval necropolis (Vaslui County), enclosed appendix on a cubitus (isolated) on the Vărăşti neolitic site displaying the same abnormity, Annuaire Roumaine d’Anthropologie 39, 2002, 3-20.

Miu G. 2003, Informaţii antropologice despre populaţia românească de la est de Carpaţi (zona de nord-vest a Moldovei) în secolele XIII-XIV, Natura şi Omul, Ploieşti, 2003, 110-117.

Miu G., Simalcsik R., Stupu M. 2003, La nécropole féodale de Hudum (Départament de Botoşani) XIII^e-XIV^e siècles. Analyse démographique, Annuaire Roumaine d’Anthropologie, 40, 2003, 3-9.

Necrasov O., Botezatu D. 1964a, Studiul antropologic al scheletelor feudale timpurii de la Doina, Studii şi cercetări de antropologie 1.2, 1964, 137-156.

Necrasov O., Botezatu D. 1964b, Ètude anthropologique des squelettes de Doina datand des XIII^e-XIV^e siècles, Annuaire Roumaine d’Anthropologie 1, 1964, 29-37.

Ortner D.J 2003, Identification of pathological conditions in human skeletal remains, San Diego, 2004.

Papilian V. 1974, Anatomia omului, Aparatul locomotor, vol. I, ediţia a V-a, Bucureşti, 1974.

Perianu M 1987, Un caz de leziune traumatică a gambei într-un mormînt din cimitirul medieval de la “Precista”-Galaţi, Studii şi cercetări de antropologie 24, 1987, 16-18.

Nicolăescu Plopşor D., Popovici I. 1971, Caracterizarea antropologică a unei familii din prima jumătate a secolului XI de la Dinogeţia, Studii şi Cercetări de Antropologie 8, 1, 1971, 13-19.

Nicolăescu Plopşor D., Wolski W. 1972, Necropola feudală de la Ipoteşti (jud. Olt), Apulum 10, 1972, 235-257.

Popovici I., Notes bearing of the population mortality of a small Midle-Age rural settlement, Annuaire Roumaine d’Anthropologie 8, 1971, 21-25.

Popovici I., Cimitirele de la Străuleşti, sec. XIV-XVI, analiză demografică, Studii şi Cercetări de Antropologie 10, 1973, 1, 15-21.

Popovici I., Adam M. 1976, Schelete feudale timpurii descoperite în groapa comună de la Dinogeţia (sec. XI-XII), Studii şi Cercetări de Antropologie 18, 1976, 7-10.

Popovici Bădărău I. 1982, Contribuţii antropologice la studiul populaţiei medievale. Cimitirele de la Sînicolau de Beiuş şi Voivozi (jud. Bihor), Studii şi Cercetări de Antropologie 19, 1982, 15-22.

Popovici I., Georgescu L. 1975, Contribuţii antropologice la studiul populaţiei feudale. Cimitirul de la Radovanu, Studii şi Cercetări de Antropologie 12, 1975, 9-16.

Popovici I., Udrescu M.Ş. 1974, Date demografice comparative asupra unor populaţii medieval din Cîmpia Română în secolele XIV-XVIII, Studii şi Cercetări de Antropologie 11, 1974, 3-6.

Popovici I. 1964, Necropola feudală de la Străuleşti-Bucureşti, secolele XV-XVI. Date antropologice, Studii şi Cercetări de Antropologie 1, 1964, 47-52.

Popovici I. 1965, Cimitirul feudal de la Turnu-Severin, Studii şi Cercetări de Antropologie 2, 1, 1965, 69-77.

Popovici I. 1966a, Aşezarea feudală de la Străuleşti-Bucureşti cimitirul II – secolele XV-XVI, Studii şi Cercetări de Antropologie 3, 1, 1966, 17-26.

Popovici I. 1966b, Recherches anthropologique sur la population valaque à l’époque féodale, Annuaire Roumaine d’Anthropologie 3, 1966, 9-22.

Popovici I. 1968, Consideraţii antropologice asupra unor schelete din cimitirul de secol al XIV-lea de la Cuhea-Maramureş, Studii şi Cercetări de Antropologie 5, 1, 1968, 33-37.

Popovici I. 1969a, Necropola feudală de la Bragadiru-Zimnicea (sec. XVI). Observaţii antropologice, Studii şi Cercetări de Antropologie 6, 2, 1969, 169-173.

Popovici I. 1969b, Observaţii antropologice asupra osemintelor descoperite în curtea bisericii din Giuleşti-Maramureş, sec. XIV-XIX, Studii şi Cercetări de Antropologie 6, 1 1969, 37-44.

Popovici I. 1970, Données anthropologiques concernant la population d’une petite communauté villageoise (cimetière I – Străuleşti – XIV^e-XV^e siècles), Annuaire Roumaine d’Anthropologie 7, 1970, 15-20.

Popovici I. 1971, Notes bearing on the population mortality of a small middle-age rural settlement, Annuaire Roumaine d’Anthropologie 8, 1971, 21-25.

Popovici I. 1973a, Cimitirele de la Străuleşti (sec. XIV-XVI). Analiză demografică, Studii şi Cercetări de Antropologie 10, 1, 1973, 15-21.

Popovici I. 1973b, Observations sur les variation diachronique chez quelque séries successsives des squelettes médiévaux, Annuaire Roumaine d’Anthropologie 10, 1973, 21-33.

Popovici I. 1976, Contribution à l’étude de la carie dentaire chez des population féodales roumaines, 13, 1976, 7-9.

Radu E., Schmidt H., Glavce C. 2004, Atlasul antropologic al Banatului de sud-est, Bucureşti, 2004.

Russu I.G, Rusu M., Şerban M., Motioc N. 1961, Date antropologice asupra osemintelor medievale de la Rodna, Probleme de Antropologie 6, 1961, 7-34.

Rösing F.W. 1988, Körperhöhenrekonstruktion aus Skelettmassen. In: Knussman, R. (Hrsg.), Anthropologie. Handbuch verleichenden Biologie aus Meschen, zugleich 4. Auflage des Lehrbuchs der Anthropologie begründet von Rudolf Martin, Bd. 1, Wesen und Methoden der Anthropologie, Stuttgart-New York, 1988, 586-599.

Schaefer Maureen, Black Sue, Scheuer Louise 2009, Juvenile osteology: a laboratory and field manual, San Diego, 2009.

Scheuer Louise, Black Sue 2004, The juvenile skeleton, London-San Diego, 2004.

Stloukal M., Hanakova H. 1978, Die Länge der Längsknochen altslavischen Bevölkerungen unter besonderer Berücksichtigung von Wachstumsfragen, Homo 26, 1978, 53-69.

Stuckert Caroline M., The Human Biology of Budeč, Czechoslovakia: a Study of Biocultural Adaptation in the Slavic and Medieval Periods, Ph. D. thesis, University of Pennsylvania, 1985.

Ubelaker D.H. 1978, Human skeletal remains, Manuals in Archaeology, 2, Washington, 1978.

Visser E.P. 1998, Little waifs: estimating child body size from historic skeletal material, International Journal of Osteoarchaeology 8, 1998, 6, 413-423.

White T.D. 1991, Human osteology, San Diego, 1991.

White T.D., Folkens P.A. 2005, The human bone manual, Academic Press, 2005.

Programul 1, Proiectul 3 Coordonator: Dr. Andrei Soficaru, CS III
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Faza 1 Trim I	Inventariere cranii. Analize asupra materialelor de la Enisala. Desfăşurarea proiectului PN-II-ID-PCCE-2011-2-0013 (Revealing Bucharest’s past: an integrative study of ancient DNA and osteoarchaeological data of late medieval populations):	Introducerea în baza de date a craniilor cu identitate cunoscută din Colecţia Rainer. Analiza antropologică a osemintelor din necropola medievală de la Enisala (jud. Tulcea). Calcularea profilului demografic şi identificarea bolilor infecţioase pentru lotul de la Piaţa Universităţii. Determinarea halogrupurilor de ADNmt la 150 probe de ADN vechi şi 400 probe ADN modern din lotul de la Piaţa Universităţii.	Colectiv: Dr. Andrei D. Soficaru, cercetător ştiinţific principal, gradul III; Dr. Mihai D. Constantinescu, cercetător ştiinţific principal, gradul III; Dr. Florina Raicu, cercetător ştiinţific; Drd. Mihaela M. Culea, cercetător ştiinţific; Marina Tătulea, asistent de cercetare
Faza 2 Trim II	Reorganizarea colecţiei osteologice a institutului. Analize asupra materialelor de la Brăiliţa. Desfăşurarea proiectului PN-II-ID-PCCE-2011-2-0013 (Revealing Bucharest’s past: an integrative study of ancient DNA and osteoarchaeological data of late medieval populations):	Inventarierea osemintelor, aşezarea lor ordonată în depozite). Analiza antropologică a osemintelor din necropola medievală de la Brăiliţa (jud. Brăila). Clonarea ADN vechi şi secvenţierea clonelor ADN (aproximativ 3000 de clone) din lotul de la Piaţa Universităţii.
Faza 3 Trim. III	Practică de specialitate. Deplasări pe teren. Desfăşurarea proiectului PN-II-ID-PCCE-2011-2-0013 (Revealing Bucharest’s past: an integrative study of ancient DNA and osteoarchaeological data of late medieval populations).	Studenţi de la Utica College, New York, S.U.A. Mihai Constantinescu, deplasare pe şantierul arheologic Cârlomăneşti (jud. Buzău) pentru continuarea cercetărilor arheologice la necropola de epoca bronzului din punctul La Arman. Andrei Soficaru, deplasare pe şantierul arheologic Slava Rusă (jud. Tulcea) pentru continuarea cercetărilor arheologice la necropola romano-bizantină. Determinarea haplotipurilor Y-STR pentru 150 probe de ADN vechi din lotul de la Piaţa Universităţii.
Faza 4 Trim IV	Desfăşurarea proiectului PN-II-ID-PCCE-2011-2-0013 (Revealing Bucharest’s past: an integrative study of ancient DNA and osteoarchaeological data of late medieval populations).	Se vor studia osemintele umane rezultate în urma cercetărilor de teren din necropolele de la Cârlomăneşti (jud. Buzău) şi Slava Rusă (jud. Tulcea). Materialul se va curăţa, nota, restaura şi ambala. Realizarea unor modele de creştere şi dezvoltare şi definirea stilului de viaţă pentru lotul de la Piaţa Universităţii. Determinarea haplogrupurilor Y-SNP pentru 150 de probe de ADN vechi cu metoda SNaPshot din lotul de la Piaţa Universităţii.

Program 1: Structura antropologică a populaţiilor istorice şi preistorice de pe teritoriul României – antropologie istorică şi culturală

Proiectul 4: Cultură, Sisteme de valori, Sănătate şi Istorie (2012-2015).

Coordonator: Dr. Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător ştiinţific gr. I

Colectivul de cercetare:

• 
  Dr. Valentin Toma, cercetător ştiinţific III
  
• 
  Drd. Mircea Ciuhuţa, asistent cercetare ştiinţifică
  

2014 Programul 1, Proiectul 4: Cultură, Sisteme de Valori, Sănătate şi Istorie (2012-2015) Coordonator dr. Matei Stircea-Craciun, c.ş. I Tema 1: ARTA/FILOSOFIE/EDUCAŢIE Responsabil: dr. Matei Stîrcea-Crăciun
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Faza 1: Trim. I ARTA/ FILOSOFIE	Contribuţii aplicate şi teoretice la dezvoltarea hermeneuticii sculpturii abstracte	Dezvoltări suplimetare ale exegezei brâncuşiene; Dezvoltări suplimentare ale metodei de hermeneutică endogenă a sculpturii abstracte	dr. Matei Stîrcea-Crăciun, c.ş. I, dr. Valentin Toma, c.ş., drd. Mircea Ciuhuţa, a.c.ş.,
Faza 2: Trim. II ARTA/ FILOSOFIE	Contribuţii aplicate şi teoretice la dezvoltarea hermeneuticii sculpturii abstracte	Trim. II: -finalizarea manscrisului ediţiei II a monografiei Brâncuşi – limbajele materiei, Studiu de hermeneutică a sculpturii abstracte; - finalizarea pentru tipar a studiuluiHermeneutic explorations of Constantin Brancusi Work;
Faza 3: Trim III ARTA/ FILOSOFIE	Contribuţii aplicate şi teoretice la dezvoltarea hermeneuticii sculpturii abstracte	Trim. III - cercetări hermeneutice aplicate şi teoretice; - documentare privind noi analize hermeneutice; -acţiuni de difuzare a rezultatelor obţinute; - eforturi pentru realizarea unei structuri de cooperare instituţională.
Faza 4: Trim IV ARTA/ FILOSOFIE	Contribuţii aplicate şi teoretice la dezvoltarea hermeneuticii sculpturii abstracte	Trim IV: - cercetări hermeneutice aplicate şi teoretice; - documentare privind noi analize hermeneutice; -acţiuni de difuzare a rezultatelor obţinute; - eforturi pentru realizarea unei structuri de cooperare instituţională.

Program 1: Structura antropologică a populaţiilor istorice şi preistorice de pe teritoriul României – antropologie istorică şi culturală

Proiectul 4: Cultură, Sisteme de valori, Sănătate şi Istorie (2012-2015).

Tema 2: Naraţiuni de boală, modele de căutarea ajutorului şi trasee terapeutice la bolnavii suferind de astm bronşic”
Coordonator: Dr. Valentin-Veron Toma

Colectivul de cercetare: Dr. Valentin-Veron Toma, CS III – Responsabil de temă; Drd. Mircea Ştefan Ciuhuţa, Asistent de cercetare
OBIECTIVE
Culegerea de date empirice de tip calitativ care să descrie experienţa de boală a subiecţilor suferind de astm bronşic, de asemenea, să evidenţieze tipurile de naraţiuni de boală (illness narratives în lb. engleză) şi de modele explicative (explanatory models în lb. engleză) pe care aceşti subiecţi le construiesc printr-un efort de raţionalizare, de explicare şi înţelegere a propriei experienţe de boală într-un caz specific de afecţiune cronică respiratorie cum este astmul bronşic.

• Înţelegerea experienţelor de boală trăite la nivel corporal de către subiecţi, precum şi modelele de raţionament folosite în explicarea stărilor de suferinţă de tipul dispneei, oboselii, incapacităţii de adaptare la noi solicitări de mediu etc.

• Identificarea modului în care sunt construite cultural discursurile subiecţilor astmatici, descoperirea şi descrierea principalelor teorii medicale laice cu privire la astmul bronşic precum şi a rolului pe care aceste teorii îl joacă în relaţia medic-pacient.

• Descoperirea traseelor terapeutice urmate de către subiecţii diagnosticaţi cu astm bronşic precum şi a modelelor de căutare a ajutorului, fie el în mediul profesional biomedical fie în spaţiul terapiilor alternative şi complementare. Examinarea principalelor categorii de terapii alternative și complementare implicate în tratamentul non-biomedical al astmului bronșic.

• Înţelegerea şi explicaţia comportamentului subiecţilor astmatici faţă de terapia biomedicală ( antiinflamatoare, antihistaminică şi bronhodilatatoare) folosită în tratamentul curent al astmului bronşic precum şi a rolului jucat de eşecul terapeutic/non-complianţa terapeutică în utilizarea unor terapii alternative de tip popular, magic, mistic, naturist etc.

• Ameliorarea instrumentului de cercetare (ghidul de interviu semi-structurat MINI) pentru a creşte performanţa sa în culegerea de date de teren antropologice în mediul urban dar şi în spaţii biomedicale specializate cum sunt secţiile de spital sau clinicile de pneumoftiziologie sau alergologie precum și în spații legate de terapiile alternative și complementare.

SCOPUL TEMEI:
• Studiul clinic de antropologie medicală se va desfăşura pe baza unui eşantion de 50 de subiecţi reprezentând pacienţi diagnosticaţi cu astm bronşic, internaţi în spitale şi clinici de specialitate din Bucureşti: spitalul clinic Nicolae Malaxa, spitalul clinic Marius Nasta, spitalul clinic Colentina ș.a. Studiul de tip cercetare calitativă va folosi metoda interviului comprehensiv, faţă în faţă cu subiecţii din eşantionul de studiat. Instrumentul de cercetare reprezintă efortul muncii de câţiva ani de zile al unui colectiv de cercetători din Montréal, de la Universitatea McGill. Ghidul de interviu semi-structurat se numeşte McGill Illness Narrative Interview (MINI) şi este pentru prima dată folosit într-o cercetare ştiinţifică din România, iar la nivel internaţional este pentru prima dată când se foloseşte în studiul antropologic medical al astmului bronşic. Ghidul de interviu a fost tradus în limba română şi adaptat, sub anumite aspecte foarte specifice, contextului cultural românesc, urmând să fie îmbunătăţit pe parcursul cercetării în curs. Din punct de vedere teoretic, lucrările care vor fi publicate vor putea fi încadrate în două orientări majore din antropologia medicală contemporană: orientarea interpretativă şi orientarea fenomenologiei corpului şi încorporării (embodiment în lb. engleză). Pe parcursul anilor 2010-2013 au fost comunicate deja lucrări ştiinţifice la conferinţe naţionale şi internaţionale.
STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR:
• În ultimele trei decenii orientarea interpretativă în antropologia medicală a luat un mare avânt, fiind folosite diverse metode şi tehnici de cercetare calitativă pentru a obţine naraţiuni de boală şi modele explicative ale simptomelor, explicaţii non-medicale (laice, populare) ale cauzelor diverselor afecţiuni şi descrieri ale modelelor de căutare a ajutorului în variate contexte culturale, de la spitale şi clinici din marile centre universitare americane, canadiene şi europene până în spaţiile culturale cele mai îndepărtate de acestea, din Asia, Africa sau zonele circumpolare.

• Studiile de tip illness narratives, explanatory models, help-seeking patterns şi, în general, abordările de tip interpretativ au fost folosite pentru descrierea, explicarea şi interpretarea unor experienţe de boală foarte diferite, însă trebuie remarcat faptul că, foarte multe s-au concentrat asupra unor afecţiuni psihiatrice cum sunt depresia, schizofrenia, maladia Alzheimer etc. Acesta este şi motivul pentru care primele studii realizate în România, începând cu anul 2002, de către dr. Valentin-Veron Toma au avut ca obiect naraţiunile de boală şi modelele explicative în depresie.

• În ultimii patru - cinci ani abordarea de tip interpretativ a condus la publicarea unor studii foarte interesante şi în alte afecţiuni cronice, dovadă fiind şi cele câteva studii trecute în bibliografia orientativă la nivel internaţional, incluse în lista de mai jos. Din păcate, nu există încă studii serioase în această orientare teoretică intepretativă, mai ales folosind ghidul de interviu MINI, în cazul specific al bolilor respiratorii şi, în special, a astmului bronşic.

• Studiile realizate până acum la nivel internaţional s-au concentrat foarte mult pe aspectele biologice şi biomedicale ale acestei afecţiuni respiratorii, cu o mare incidenţă şi prevalenţă, în special în ţările cu un înalt grad de civilizaţie, neglijând aspectele sociale, simbolice, culturale ale unei patologii încă insuficient cunoscute sub toate faţetele ei.

• Studiile realizate până acum la nivel naţional sunt dominate net de abordări clasice, de tip biomedical (studii clinice, studii terapeutice, studii epidemiologice, studii de caz publicate în diverse reviste de specialitate) urmate de studii de psihologie medicală, mai rar de sociologie medicală. Lipsesc cu desăvârşire studiile de antropologie medicală de tipul celor amintite mai sus (din perspectiva interpretativă şi fenomenologică), ceea ce face ca rezultatele acestui proiect să umple un gol imens în sfera socio-culturală a abordărilor ştiinţifice în studiul astmului bronşic.

• Aceste rezultate ale proiectului nostru vor putea constitui o bază solidă pentru studiul comparativ, transcultural al astmului bronşic, care va aduce cu singuranţă, elemente noi în descrierea componentelor sociale şi culturale ale acestei afecţiuni complexe.

REZULTATE SCONTATE:
• Obţinerea unei baze de date suficient de largi pentru a surprinde specificul experienţial al patologiilor respiratorii cronice şi, în mod specific, al astmului bronşic, pentru a descrie în profunzime maniera de a fi în lume a bolnavului astmatic, modul său specific de a negocia cu propriul său corp, cu propriile limite pe care starea de boală le impune ca urmare a instalării insuficienţei respiratorii, dispneei de efort, variaţiei unor factori de mediu cum ar fi prezenţa şi concentraţia alergenilor, temperatura ambiantă şi oscilaţiile acesteia, umiditatea, prezenţa unor substanţe iritante etc. Aceste date vor putea conduce la stabilirea unor strategii adaptative ce pot fi ajustate la nivel individual, cu ajutorul medicului clinician şi chiar a psihoterapeutului care pot creşte calitatea vieţii bolnavilor pe termen mediu şi lung.

• Descrierea modelelor explicative folosite de bolnavii astmatici pentru a explica stările resimţite la nivel corporal precum şi a strategiilor prin care aceste modele explicative intervin în spaţiul social al negocierii identităţii profesionale, familiale şi mai larg comunitare a subiecţilor diagnosticaţi cu astm, imediat după precizarea diagnosticului şi stabilirea primelor forme de terapie.

• Sensibilizarea corpului medical la acest tip de abordări complementare de tip antropologic medical care aduc un aport semnificativ în planul clinic, descriind aspecte sociale şi culturale ale maladiei care sunt de obicei ignorate de către medicii practicieni dar şi un aport la fel de important, în sfera complianţei terapeutice şi a ameliorării relaţiei medic-pacient, factori extrem de importanţi în evoluţia cazurilor clinice de astm bronşic.
MODUL DE VALORIFICARE A REZULTATELOR:
• Rezultatele de cercetare vor fi valorificate, din punct de vedere ştiinţific, de către colectivul de cercetare, sub forma de lucrări ştiinţifice publicate şi lucrări comunicate la simpozioane, conferinţe sau congrese naţionale sau internaţionale.

• Rezultatele acestui studiu original de antropologie medicală, realizat în premieră în România, vor fi, de asemenea, valorificate prin redactarea, susţinerea publică şi publicarea unei teze de doctorat în medicină (specialitatea antropologie medicală) de către drd. Mircea Ștefan Ciuhuţa.

Bibliografie internaţională în domeniu:

1. 
   Adams, S., Pill, R., Jones, A., Medication, chronic illness and identity: The perspective of people with asthma, Social Science & Medicine, Volume 45, Issue 2, July 1997, pp. 189-201.
   
2. 
   Bearison, D.J., Minian, N., Granowetter, L., Medical Management of Asthma and Folk Medicine in a Hispanic Community, Journal of Pediatric Psychology, Vol. 27, No. 4, 2002, pp. 385-392.
   
3. 
   Charmaz, K. (1999). Experiencing Chronic Illness, în Gary L. Albrecht, Ray Fitzpatrick, and Susan C. Scrimshaw (eds.)., 1999, Handbook of Social Studies in Health and Medicine, SAGE Publications, London, pp. 277-292.
   
4. 
   Cohen, Sheldon G. (ed), 2012. Excerpts from Classics in Allergy, Third Edition, National Institute of Allergy and Infectious, Bethesda, MD.
   
5. 
   Coombs RRA, Gell PGH. (1963).Classification of allergic reactions underlying disease. In: Clinical Aspects of Immunology. Gell PGH, Coombs RRA eds. Oxford, Blackwell.
   
6. 
   Csordas, T. J. (1990). Embodiment as a Paradigm for Anthropology, Ethos, Vol. 18, No. 1, pp. 5-47.
   
7. 
   DelVecchio-Good, M. J., Good, B. J. (1999). Clinical Narratives and the Study of Contemporary Doctor-Patient Relationships în Gary L. Albrecht, Ray Fitzpatrick, and Susan C. Scrimshaw (eds.)., 1999, Handbook of Social Studies in Health and Medicine, SAGE Publications, London, pp. 243-258.
   
8. 
   Floyer J. (1998)A Treatise on Asthma. London: Richard Wilkins.
   
9. 
   Gaines, A. D. (1991). Cultural Constructivism: Sickness Histories and the Understanding of Ethnomedicines beyond Critical Medical Anthropologies, Anthropologies of Medicine, Special Issue, 7/91, pp. 221-258
   
10. 
    Garro, L. C., & Mattingly, C. (2000). Narrative and the cultural construction of illness and healing. Berkeley, CA: University of California Press.
    
11. 
    Gottlieb DJ, Beiser AS, O'Connor GT, Poverty, race, and medication use are correlates of asthma hospitalization rates. A small area analysis in Boston, Chest. 1995 Jul;108(1):28-35
    
12. 
    Gregerson, M.B. (2000). The Curious 2000-Year Case of Asthma, Psychosomatic Medicine 62:816-827.
    
13. 
    Groleau, D., Young, A., Kirmayer, L., The McGill Illness Narrative Interview (MINI): An Interview Schedule to Elicit Meanings and Modes of Reasoning Related to Illness Experience, Transcult Psychiatry 2006; 43; 671.
    
14. 
    Jackson, M. (2006). Allergy: The History of a Modern Malady, Reaktion Books LTD, London.
    
15. 
    Kirmayer, L. J., Young, A., & Robbins, J. M. (1994). Symptom attribution in cultural perspective. Canadian Journal of Psychiatry, 39(10), 584–595.
    
16. 
    Kleinman, A., Seeman, D. (1999). Personal Experience of Illness, în Gary L. Albrecht, Ray Fitzpatrick, and Susan C. Scrimshaw (eds.)., 1999, Handbook of Social Studies in Health and Medicine, SAGE Publications, London, pp. 230-242.
    
17. 
    Lillrank, A. (2002). The Tension between Overt Talk and Covert Emotions in Illness Narratives: Transition from Clinician to Researcher, Culture, Medicine & Psychiatry, vol. 26, pp. 111-127.
    
18. 
    Littlewood, R. (2003). Why narrative? Why now?, Anthropology & Medicine, Vol. 10, No. 2, pp. 255-261.
    
19. 
    Loewe, R. (2004). Illness Narratives în C. R., Ember and M. Ember, (eds.)., 2004, Encyclopedia of Medical Anthropology. Health and Illness in the World's Cultures, Kluwer Academic/Plenum Publishers, New York, pp. 42-48.
    
20. 
    Murphy, Mary Denise (2004). Living with Asthma in Australia: An Anthropological Perspective on Life with a Chronic Illness. Doctoral Thesis, School of Anatomy and Human Biology, the University of Western Australia.
    
21. 
    Oh YM, Kim YS, Yoo SH, Kim SK, Kim DS, Association between stress and asthma symptoms: a population-based study, Respirology. 2004 Aug;9(3):363-8.
    
22. 
    Popescu, I., Iamandescu, B., Arion, C., Rădulescu, S. (1998). Alergologie. Fiziopatologie – diagnostic – tratament, Ed. All, București.
    
23. 
    Rose, G., Manderson, L., More than a breath of difference: competing paradigms of asthma, Anthropology & Medicine, Volume 7, Issue 3 December 2000, pages 335 – 350.
    
24. 
    Scheper-Hughes, N., Lock, M. (1987). The Mindful Body: A Prolegomenon to Future Work in Medical Anthropology, Medical Anthropology Quarterly, pp. 6-41.
    
25. 
    Stern, L., & Kirmayer, L. (2004). Knowledge structures in illness narratives: Development and reliability of a coding scheme. Transcultural Psychiatry, 41(1), 130–142.
    
26. 
    Taylor, D., Bury, D. (2007). Chronic illness, expert patients and care transition, Sociology of Health & Illness Vol. 29 No. 1, 2007, pp. 27–45.
    
27. 
    Toma, V.V., Ciuhuţa, M.Ş. (2012). „Cruciadele” Doamnei C. în căutarea vindecării complete. Studiu de caz asupra strategiilor terapeutice alternative în astmul bronşic, în vol. Antropologie şi cultură, col. Zilele Rainer, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2012, p. 400-403.
    
28. 
    Turner, B. S. (2006). Body, Theory, Culture & Society, vol. 23 (2-3), pp. 223-236.
    
29. 
    Turner, B.S. (1997). ‘The body in Western Society: Social Theory and its Perspectives’, in S. Coakley (ed.) Religion and the Body. Cambridge: Cambridge University Press, pp. 15–41.
    
30. 
    Winkelman, M. (2009). Health Beliefs and Explanatory Models, în M. Winkelman, Culture and Health. Applying Medical Anthropology, Jossey-Bass, a Wiley Imprint, San Francisco, 74-78.
    
31. 
    Young, A. (1982). The Anthropologies of Illness and Sickness, Annual Review of Anthropology, vol. 11, pp. 257-285.
    

Bibliografie cu lucrări publicate de colectiv:

1. 
   Valentin-Veron Toma, Mircea Şt. Ciuhuţa (2012). „Cruciadele” Doamnei C. în căutarea vindecării complete. Studiu de caz asupra strategiilor terapeutice alternative în astmul bronşic, în vol. Antropologie şi cultură, col. Zilele Rainer, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2012, p. 400-403.
   
2. 
   Valentin-Veron Toma, Mircea Şt. Ciuhuţa, Pacienţi români care au călătorit în străinătate pentru tratament. Studiu de caz exploratoriu asupra călătoriei medicale, Revista Medicală Română Vol LIX, Nr. 1, An 2012 pag. 60-64 Cotaţie B+.
   
3. 
   Valentin-Veron Toma, Mircea Ştefan Ciuhuţa (2011). Corpul obosit dar nu învins. Aplicarea teoriei sănătăţii ca normativitate în studiul antropologic medical al astmului bronşic. Capitol în lucrarea „Proceedings al Conferinţei SACR 2010”; e-book la Editura Humanitas, Bucureşti, pag. 369-389.
   

Bibliografie cu lucrări susţinute la conferinţe

4. 
   Valentin-Veron Toma, Mircea Ciuhuţa (2013). Astmul bronşic în antropologia medicală. Studii de caz în Bucureşti, prezentare susţinută la Conferinţa Naţională „Pneumo-Web” organizată în colaborare de Fundaţia Medicală “Pneuma” şi Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” şi Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”. Sala de Consiliu a Academiei Române, Bucureşti, 12 martie 2013.
   
5. 
   Santis de, T., Ciuhuţa, M. Şt. (2012). The rise of private-driven companies in Romanian health: Loss of rights or gaining of efficiency?, comunicare în cadrul conferinţei SACR Transformations of the State (IXth Edition), Bucureşti, 28-30 septembrie 2012.
   
6. 
   Valentin-Veron Toma, Mircea Şt. Ciuhuţa (2011). Romanian Patients Travelling Abroad to Seek Treatment. An Exploratory Case-Study on Medical Travel (8th SACR Conference, Bucureşti 2011).
   
7. 
   Valentin-Veron Toma, Mircea Şt. Ciuhuţa (2011). „Cruciadele” Doamnei C. în căutarea vindecării complete. Studiu de caz asupra strategiilor terapeutice alternative în astmul bronşic (Simpozionul Rainer, Academia Română, Bucureşti, 29 aprilie 2011).
   
8. 
   Ciuhuţa, M., Secureanu, A., Toma, V. (2010). Not in Pain, but Still Suffering. Bodily Experiences of Patients Diagnosed with Bronchial Asthma in Bucharest, Seminarul Interdisciplinar cu participare internaţională „Acest corp i-real”, Timişoara, 4-5 noiembrie 2010.
   
9. 
   Toma, V., Ciuhuţa, M., (2010). Corpul obosit, dar nu învins. Aplicarea teoriei sănăttății ca normativitate a lui G. Canguilhem în studiul antropologic medical al astmului bronșic, A VII-a Conferinţă Naţională a Societăţii de Antropologie Culturală din România, Bucureşti, 24-26 septembrie 2010.
   

Programul 1, Proiectul 4: Cultură, Sisteme de Valori, Sănătate şi Istorie (2012-2015) Tema 2: Naraţiuni de boală, modele de căutarea ajutorului şi trasee terapeutice la bolnavii suferind de astm bronşic Responsabil: Dr. Valentin-Veron Toma, CS III.
Faza	Obiective	Activităţi	Colectiv / Cercetători
Faza 1: Trim. I	Creşterea bazei de date empirice prin efectuarea de noi interviuri folosind ghidul MINI de interviuri semi-structurate. Perfecţionarea părţii narative, nestructurate, a ghidului de interviu pentru a surprinde, mult mai în detaliu, teme specifice ale experienţei de boală a pacienţilor astmatici.	Trim. I: Culegerea de date de teren (cu drd. M. Ciuhuţa) prin aplicarea de interviuri semi-structurate folosind ghidul MINI; interviurile se vor realiza pe un eşantion de subiecţi, diagnosticaţi anterior cu astm bronşic şi a căror carieră de bolnavi le permite să aibă suficiente experienţe de boală care să-i califice, ca informatori pertinenţi, în cadrul studiului nostru antropologic medical.	Dr. Valentin-Veron Toma, CS III, Drd. Mircea Ştefan Ciuhuţa, AC.
Faza 2: Trim. II	Evidenţierea temelor narative ale naraţiunilor de boală în cazul astmului bronşic. Stabilirea temelor prioritare de analiză şi interpretare antropologică. Crearea unui parteneriat între IAFR şi alte instituţii de cercetare medicală care studiază patologia respiratorie cronică.	Trim. II : Analiza şi interpretarea datelor de teren culese (împreună cu drd. M. Ciuhuţa) în etapa anterioară a studiului despre bolnavii de astm bronşic.
Faza 3: Trim III	Difuzarea cunoaşterii antropologice în comunitatea ştiinţifică medicală	Trim. III : Culegerea de date de teren, analiză şi interpretare a datelor pe teme rezultate din naraţiunea despre boală a pacienţilor astmatici; Comunicări ştiinţifice, cu scopul de prezenta acest nou şi dinamic domeniu al abordării antropologic-medicale a astmului bronşic în zona serviciilor de sănătate, dar şi, mai larg, a comunităţii ştiinţifice din România;
Faza 4: Trim IV	Aprofundarea temelor narative rezultate din datele de teren antropologic medical. Stabilirea unor direcţii de aplicare practică a cunoştinţelor obţinute în cercetarea fundamentală.	Trim IV: Culegerea de date de teren, analiză şi interpretare a datelor pe teme rezultate din naraţiunea despre boală a pacienţilor astmatici; Publicarea unui articol, împreună cu drd. M. Ciuhuţa, în care să fie prezentate datele de teren rezultate din cercetarea antropologică a eşantionului de pacienţi diagnosticaţi cu astm bronşic.

PROGRAM 2: „Structura antropologică a populaţiilor actuale de pe teritoriul României”- antropologie bio-psiho-medicală

Coordonator: Dr. Adina Baciu, CŞ. III
Programul 2 cuprinde 2 proiecte :