Sectorul agricol al Uniunii Europene

Între tendintele pozitive mentionam;

a)                  România are un potential agricol important, dar neexploatat la nivel optim. Dupa suprafata terenurilor agricole, România este pe locul al doilea dupa Polonia în cadrul tarilor Central si Est Europene si pe locul 7 în UE - 27. În plus, atât solul, cât si conditiile climatice sunt favorabile agriculturii.

b)                  Importanta agriculturii în economia româneasca a fost semnificativa, în ultimii ani. În perioada 1999 - 2002, de exemplu, aportul agriculturii în PIB a fost de 10,7 - 13%.

c)                  Majorarea ponderii sectorului animal în structura productiei agricole (2002 - 2004).

d)                  Productivitatea la cultura grâului dur depaseste nivelul mediu din UE.

e)                  Trend pozitiv la productia de lapte.

f)                    Integrarea tot mai activa a comertului agricol în comertul european (peste 60% din exporturile agricole merg pe relatia UE si CEFTA;

g)                  Importanta eco-turismului. Conform unui studiu olandez, România este a patra tara ca preferinta pentru turistii din UE, care apreciaza autenticitatea traditiilor din spatiul rural (carutele, oieritul si agricultura traditionala), precum si activitatile ecoturistice (calarie, etc.).

h)                  Existenta zonelor montane este un avantaj si nu un handicap.

i)                    Tendinta favorabila în dezvoltarea agriculturii organice (de la 18.690 ha la 140.000 ha).

Dintre problemele de solutionat mentionam:

a)                  Dinamica PIB-ului agricol si a populatiei ocupata în agricultura au avut, pâna în 2004, un trend neconcordant cu tendintele din UE. PIB-ul agricol a scazut la 11%, iar populatia ocupata în agricultura a crescut de la 28% în 1990, la 40% în 2001.

În UE, ponderea agriculturii în PIB a fost, în 2001, de 1,7%, iar populatia din agricultura de 4,2%.

b)                  Terenurile agricole sunt excesiv fragmentate, ceea ce determina productivitatea scazuta a sectorului, în lipsa aplicarii lucrarilor mecanizate.

În România existau, în 2003, 4.759.229 exploatatii agricole cu o suprafata medie de 2,9 ha, în timp ce, în UE, media suprafetei agricole utilizate este de 18,7 ha.

c)                  Acces limitat la servicii si imput-uri datorat lipsei de resurse financiare si decapitalizarii sectorului agricol.

În anul 2004, în România, încarcatura pe un tractor era de 53,8 ha, iar pe combina de 86,7 ha. La sfârsitul anului 2003 ha, iar pe combina de 86,7 ha. La sfârsitul anului 2003, din 169.147 tractoare, un numar de 121.170 îsi îndeplinisera norma de serviciu.

În anul agricol 1999/2000, consumul de îngrasaminte chimice a fost de 23,9 kg substanta activa la ha, ceea ce înseamna ca, în Olanda, era de 21 de ori mai mare, în Marea Britanie de 14 ori, în Franta si Germania de 10 ori, în Grecia de 5 ori, în Italia de 6,8 ori, în Polonia de 4,4 ori, în Slovacia de 2,4 ori.

d)                  Activitatile din agricultura au un caracter preponderent de subzistenta si semisubzistenta.

În anul 2001, contravaloarea consumului de produse din surse proprii reprezinta 57,6% din totalul cheltuielilor gospodariilor de agricultori; numai 12,8% din cheltuielile totale erau destinate cumpararii de marfuri nealimentare si 5,4% pentru plata serviciilor.

La nivelul anului 2001, venitul mediu lunar al unei gospodarii de agricultori era de aproximativ 165 euro, ceea ce reprezenta cu 60% din venitul mediu lunar al unei gospodarii de salariati, depasind doar cu 3,4% venitul unei gospodarii de pensionari si cu 12,5% pe cel al unei gospodarii de someri.

e)                  Productivitatea scazuta a sectorului agricol: în 2001, productivitatea a fost de 2200 euro/persoana ocupata, ceea ce reprezenta doar 6% din valoarea înregistrata în UE.

Valoarea productiei agricole/ha a fost, în 2002, de 248 euro/ha comparativ cu 2000 euro/ha în UE.

La lapte, productivitatea este de 3000 l/cap de vaca, fata de 5800 l media înregistrata în UE.

f)                    Gradul redus de competitivitate al produselor agricole prelucrate a transformat România într-o piata de desfacere pentru produsele agro-alimentare din import.

Din acest motiv, în ciuda potentialului natural si uman din agricultura, România este net importatoare de produse agro-alimentare. În schimb, România exporta materii prime agricole si produse cu grad mare de prelucrare: animale vii, cereale, oleaginoase, vin, ciuperci de padure, trufe si nuci.

Dimensiunile mici ale exploatatiilor agricole, caracterul comercial restrâns al productiei agricole, preturile mici ale produselor agricole influenteaza asupra veniturilor agricultorilor, a puterii de cumparare si a capacitatii investitionale a acestora.

g)                  România este net importatoare de produse agro-alimentare.

h)                  Slaba dezvoltare a economiei rurale neagricole si lipsa de alternative de ocupare si venit pentru populatia agricola determina:

-                      Migratia tinerilor din mediul rural spre alte tari sau spre mediul urban, care are ca efect o îmbatrânire accentuata a populatiei rurale;

-                      Nivelul scazut al ratei de ocupare a populatiei rurale;

-                      Ponderea scazuta (doar 43%) a persoanelor care aveau, în 2002, garantia obtinerii unui venit lunar, având statutul de salariati;

-                      Ponderea ridicata (41%, în 2002) a populatiei ocupate în gospodariile proprii, pe fondul reducerii sectorului public în totalul ocuparii;

-                      Tendinta de degradare a situatiei economice a gospodariilor: mai mult de jumatate din numarul total al gospodariilor din mediul rural fie nu au, în componenta lor, nici o persoana activa, fie au o singura persoana activa ;

i)                    Nivelul redus al infrastructurii rurale fizice (retele de drumuri, de comunicatii) si a infrastructurii sociale (unitati scolare si pozitionarea lor fata de domeniul copiilor).

În 2001, doar 10% din drumurile judetene si comunale erau modernizate; din totalul de 3,85 milioane locuinte din mediul rural, în anul 2002, doar 42,8% erau dotate cu instalatii de alimentare cu apa rece (14% din reteaua publica), 0,6% din instalatii de alimentare cu apa calda si 14% cu instalatii de alimentare cu apa calda si 14% cu instalatii de canalizare.

Am asistat la o crestere a decalajelor dintre mediul rural si cel urban în ceea ce priveste accesul la o forma de instruire a tinerilor: doar 48% din populatia în vârsta de 15 - 19 ani si 7,7% din populatia în vârsta de 20 - 24 de ani din mediul rural mai frecventa o forma de învatamânt, comparativ cu 67,6% si 24,6% în mediul urban.

j)                    Degradarea solului afecteaza calitatea a cca. 12 milioane ha de teren agricol, din care 7,5 milioane ha sunt teren arabil. Este vorba de eroziunea solului produsa de apa sau de vânt; umiditatea crescuta; salinizarea solului; deteriorarea si compactarea solului, deteriorarea chimica; managementul inadecvat al deseurilor; abandonarea terenurilor, diminuarea excesiva a suprafetelor împadurite si a pajistilor.

k)                  Întârzieri importante în crearea institutiilor pentru preluarea "acquis-ului comunitar" si accesarea fondurilor comunitare. Din cele 4 cartonase rosii cuprinse în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 15 mai 2006, 3 se refereau la întârzieri în domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

Toate aceste considerente ne conduc la concluzia ca agricultura româneasca reprezinta una din marile provocari pentru aderarea la Uniunea Europeana. În fapt, agricultura va reprezenta cel mai complex si mai dificil proces integrator în structurile si politicile europene.