Seminarul biblic penticostal
F. A DOUA EPISTOLA A LUI CLEMENT CATRE CORINTENI
Yüklə 284,9 Kb.
|
F. A DOUA EPISTOLA A LUI CLEMENT CATRE CORINTENI -este o predica sau o omilie si nu a fost scrisa de Clement. -a fost scrisa in anul 150 -mesajul ii indeamna pe crestini sa intre in conflict cu lumea din afara prin practicarea virtutilor crestine si prin punerea in practica a mantuirii, care a devenit a lui prin Cristos. -ea ilustreaza continutul predicilor din sec. al II-lea.
-episcop de Hieropolis in Frigia -documentul “Interpretarile cuvintelor Domnului” trateaza viata si cuvintele lui Cristos si a fost scrisa de Papias pe la inceputul secolului al II-lea pe care ii primise si el de la crestini mai batrani si care ii cunoscuse pe apostoli. -Ireneu sustine in scrierile lui ca Papias a avut o conceptie puternic milenista. -din fragmentele scrierilor lui Papias pastrate de Eusebiu reiese clar ca Marcu a fost interpretul lui Petru, si ca Matei si-a scris lucrarea in limba ebraica.
-cartea “Pastorul” este in buna parte povestea unui sclav eliberat care se imbogateste si uita de familie (sotie si copii), apoi el si sotia se pocaiesc, marturisindu-si pacatul, iar copii s-au intors impotriva credintei. -desi cartea este scrisa in forma unei revelatii cu multe simboluri si viziuni, scopul ei este atat moral cat si practic “ semnificatia pocaintei in viata”.
-descoperita in 1873 si publicata in 1883 de catre Bryennios Philoteus intr-o biblioteca eclesiastica din Constantinopol. -acest manual a fost probabil elaborat pe la mijlocul secolului al-II-lea , iar unii cred ca pe la sfarsitul secolului I datorita asemanarii multor aspecte din el cu practicile Noului Testament. -cartea este impartita in patru parti : partea I – analiza cailor Vietii si Mortii. partea a II-a - botezul, postul si comuniunea partea a III-a – deosebirea profetilor , slujitorii demni si problemele disciplinare (profetul fals este acel profet care cauta hrana si adapost fara a da nimic in schimb bisericii sub forma inspiratiei spirituale) partea a IV-a – nevoia de a trai o viata de statornicie si de veghere in vederea venirii Domnului. Biserica exista pe doua nivele: - pe un nivel ea este un organism biblic: etern, invizibil care formeaza un singur corp cu ajutorul Duhului Sfant. - pe celalalt nivel ea este o organizatie institutionala, temporala, istorica, vizibila si umana. Apostolii sub calauzirea Duhului Sfant au avut menirea sa organizeze Biserica. Orice organizatie mare are o conducere, pe masura ce creste, are loc impartirea functiilor si deci specializarea conducerii pentru ca organizatia sa functioneze eficient. Scopul final al Bisericii ca organism care se inchina este realizarea unei vieti de calitate aleasa. Astfel crestinul este o parte a unui organism si a unei organizatii.
Erau apostoli, prooroci, evanghelisti, pastori si invatatori cu responsabilitati ca: 1.pazirea adevarului Evangheliei 2.propovaduirea Evangheliei
- au fost chemati special de Cristos. PETRU - a facut prima propovaduire speciala evreilor din Ierusalim - este primul care duce Evanghelia la neevrei (in casa lui Corneliu). -traditia fixeaza Roma ca loc al mortii, a fost rastignit cu capul in jos. IACOV -fiul lui Zebedei -primul decapitat din cei 12 de Irod AGRIPA I – anul 44 d. Cristos. -spaniolii il considera patronul lor sfant .
-considerat impreuna cu Petru ca fiind conducator al Bisericii din Ierusalim. -a ocupat un loc de mediator intre evrei si neamuri la CONCILIUL de la Ierusalim. - nu era unul din cei doisprezece. -a fost omorat cu lovituri de bate dupa ce fusese aruncat de pe acoperisul Templului.
-traditia asociaza lucrarea cu Efesul -a fost exilat de Domitian in insula Patmos (langa coasta de apus a Asiei Mici unde scrie cartea Apocalipsa).
-a murit rastignit pe o cruce in forma de X care de atunci este cunoscuta sub numele lui. FILIP – avea darul de evanghelist -a murit de moarte naturala la Hieropolis dupa distrugerea Ierusalimului TADEU - a lucrat in Persia unde a fost martirizat. MATIA – a lucrat in Etiopia unde a fost martirizat. SIMON ZILOTUL - a fost martirizat. BARTOLOMEU - a propovaduit in India. MATEI - a propovaduit in Etiopia TOMA - a lucrat in Partia si foarte probabil in India. IACOV fiul lui Alfeu – nu se cunoaste nimic de lucrarea si moartea lui. PROOROCII - au fost printre cei mai influenti conducatori ai Bisericii. - au indeplinit atat functia de predicare a Evangheliei cat si de proorocire sau prezicere a viitorului. Fapte 13:1; 15:32 EVANGHELISTII FILIP - era evanghelist - se stie putin despre aceasta slujba - probabil consta in lucrarea unui misionar care principala sarcina era sa propavaduiasca Evanghelia in locuri noi pana atunci neatinse.
Slujba de prezbiter – trebuie sa fie facuta de barbati cu o buna reputatie intre membrii bisericii si o marturie buna din afara. -ei conduceau inchinarile publice. -functia de batran sau prezbiter era considerate cea mai inalta in adunarea locala. Noul Testament asociaza cele doua nume cu aceeasi functie. -trebuiau sa guverneze si sa impuna ordine si disciplina in Biserica.
Dupa moartea apostolilor slujitorii administrativi au preluat si unele responsabilitati spirituale. Slujba de diacon -este subordonata prezbiterilor -li se cereau aceleasi caracteristici stricte ca si prezbiterilor -aceasta slujba a fost ocupata si de femei. -erau alesi de adunare -lucrau mai mult in Biserica locala decat in Biserica ca un tot unit. -sarcina majora a diaconilor a fost distribuirea ajutoarelor si mai tarziu au ajutat pe prezbiteri la impartirea Mesei Domnului. INCHINAREA BISERICII PRIMARE Inchinarea adevarata este inaltarea spiritului uman prin practici religioase care au adus sufletul in prezenta lui Dumnezeu. In primul veac crestinii se adunau de doua ori in prima zi a saptamanii, ca zi in care a inviat Domnul ISUS: in case, Fapte. 12:12; la Templu- Fapte. 5:12; in salile publice ale scolilor-Fapte. 19:19; in sinagogi – Fapte. 14:1. Masa iubirii care continua cu Cina Domnului. Mai tarziu masa iubirii a fost lasata la o parte iar cina a continuat dimineata. In Ziua Soarelui dupa citirea memoriilor apostolilor sau scrierile profetilor urma un indemn bazat pe cele citite apoi adunarea se ridica pentru rugaciune. Cina Domnului urma dupa sarutul pacii – se binecuvanta painea si vinul prin rugaciune la care oamenii raspundeau cu un Amin. Dupa Cina diaconii aduceau elementele Cinei la cei ce nu puteau fi prezenti la adunare. La incheiere se facea o colecta pentru vaduve, orfani , bolnavi si intemnitati. Dupa Didahia botezul in apa se oficia prin scufundare si numai daca nu exista un rau cu apa curgatoare sau o cantitate mare de apa, putea fi oficiat prin turnarea apei peste capul celui ce era botezat. Doar cei ce erau astfel botezati luau parte la Cina Domnului.
-ajutorarea celor in nevoi – la cina Domnului se facea strangere de ajutoare si cu banii adunati diaconii ingrijeau de fiecare dupa nevoi. Femeile coseau haine pentru cei ce aveau nevoie de ele. -sclavii si stapanii sunt frati crestini – posedarea de sclavi nu le era interzisa crestinilor, dar indemnul lui Pavel catre Filimon de a acorda libertate lui Onisim a fost samanta invataturii ca „stapanii si sclavii sunt egali inaintea lui Dumnezeu”. -ascultare si respect pentru autoritati – crestinii erau indemnati de Pavel sa-si indeplineasca obligatiile civice de ascultare si respect fata de autoritatea civila, sa-si plateasca impozitele si sa se roage pentru conducatori. Rom.13:7 -separarea de practicile pagane si romane – puritatea vietii, dragostea si curajul Bisericii Primare erau principii respectate de crestinii sinceri pana acolo ca erau gata sa moara pentru ele, iar pentru societatea pagana a Romei Imperiale a fost un motiv major ca imparatul Constantin sa recunoasca oficial importanta crestinismului in stat. Separarea de practicile pagane (idolatria, imoralitatea pagana) dar nu si de semenii pagani cu care crestinii puteau avea legaturi inofensive. -sa se fereasca de orice li se pare rau - crestinul nu trebuie sa faca nimic ce ar putea sa-i impedice pe altii sa vina la Cristos si sa nu faca nimic ce ar putea sa-i duca in ratacire pe crestinii mai slabi. 1 Cor.8:13 SUPRAVIETUIREA BISERICII PE TIMPUL PERSECUTIEI (100-313) CAUZE ALE PERSECUTIEI A.POLITICE: -odata cu separarea de iudaism, crestinismul a fost privit ca o grupare secreta, ca un pericol si a intrat sub interdictia statului Roman. -religia crestina era exclusivista – cand trebuia facuta o alegere intre Cristos si Cezar, Cezar ocupa locul al-II-lea -crestinii refuzau loialitate fata de stat -refuzau sa ofere tamaie pe altarul imparatului. Cei care ofereau sacrificiu pe altarul imparatului puteau apoi sa practice o a doua religie particulara. -adunarea crestinilor noaptea si in secret nu putea constitui decat un complot impotriva sigurantei statului -crestinii au refuzat sa serveasca ca soldati pana dupa anul 313.
-inchinarea la Dumnezeu cu ochii inchisi fara vreun obiect vizibil era in ochii romanilor „ateism” -Cina Domnului – trupul si sangele lui Cristos, existau acuze ca ucideau si mancau copii ca jertfa lui Dumnezeu. -adunarea in secret a atras acuzatii imorale – incestul, canibalismul si alte lucruri impotriva naturii. -expresia „sarutul pacii”-a fost considerat incest si o conduita imorala, respingatoare pentru mintea romana cultivata.
- neparticiparea la adunarile pagane de la temple, teatre si locuri de distractii a atras crestinilor antipatia celor din jur, acuzandu-i ca urasc omenia si ca sunt capabili de a incita masele la revolta. D.ECONOMICE: - preotii, fabricantii de idoli, ghicitorii, pictorii, arhitectii si sculptorii s-au simtit amenintati de noua religie care condamna inchinarea la idoli. - ciuma, foametea si tulburarile civile erau atribuite prezentei crestinismului in Imperiu.
-a fost primul mare persecutor al Bisericii crestine intre anii 54-68 -a incendiat o parte a Romei si cand zvonul s-a raspandit in popor a trebuit sa gaseasca un tap ispasitor si cum crestinii nu erau vazuti bine s-a abatut asupra lor o campanie de distrugere. In aceasta perioada au murit Petru si Pavel.
PLINIU CEL TANAR -a condus prima persecutie organizata in care crestinii au fost adusi in tribunale ca acuzati in Bitinia. Orice crestin care era gasit , era adus in fata tribunalului si intrebat de trei ori , daca nu isi renega credinta si nu se inchina la zeii romanilor era condamnat la moarte. In timpul acestei persecutii si-a pierdut viata Ignatiu. -pe la mijlocul sec. al-II-lea in Smirna a inceput o noua persecutie. In aceasta perioada a fost martirizat Policarp.
-dupa anul 250 a inceput o persecutie generala,in timpul imparatului DECIUS si a tinut un an. Decius a poruncit ca fiecare cetatean roman o data pe an sa aduca jertfa pe altarul Romei pentru zei si pentru geniul Imparatului. -cei ce se conformau li se dadea un certificat numit „libellus”. In acea perioada a murit Origen.
Cu cat un imparat era mai puternic, cu atat avea pretentii ca toti cetatenii Romei sa-i aduca inchinare, motiv pentru care incepea prigoana crestinilor. Unul din acesti imparati a fost Diocletian. Edictele date de Diocletian care cerea persecutarea crestinilor au fost date in anul 303 cu privire la: -sistarea intalnirii crestinilor -distrugerea Bisericilor -destituirea slujitorilor Bisericii -intemnitarea crestinilor -distrugerea Scripturilor in foc Crestinilor care conform declaratiilor lui Eusebiu in aceasta perioada au umplut inchisorile incat nu mai erau locuri pentru criminali au fost pedepsiti cu pierderea proprietatii, exil, intemnitare, executie cu sabia sau aruncati la fiarele salbatice. Cea mai usoara persecutie considerata era mutarea intr-un lagar de munca, unde munceau in mina pana la moarte. In anul 305 Diocletian a abdicat si ritmul persecutiilor a slabit. Persecutia nu a incetat pana in anul 313 cand Constantin si Licinius au dat „Edictul de la Milano” care aducea libertate de inchinare tuturor religiilor vremii. Constantin odata cu edictul de libertate religioasa a declarat ca cea mai mare grija a imparatului trebuie sa fie „inchinarea adusa lui Dumnezeu”.
Ereziile sunt legaliste si folozofice. I. LEGALISTE din legalismul evreiesc - Legea evreiasca este cea mai inalta expresie a vointei lui Dumnezeu si omul este inca obligat sa o respecte. - Isus a fost fiul lui Iosif si a atins un grad de divinitate cand Duhul a coborat asupra Lui la botez. - Iudeii convertiti se gandeau mereu inapoi la religia lor si aveau tendinta sa adauge la invatatura crestina unele practici din Lege. - Nu exista mantuire fara taiere imprejur si fara legea lui Moise. II .FILOZOFICE - din filozofia greaca - printre cei intorsi la crestinism dintre neevrei erau si unii filozofi, care dorind sa imbrace filosofia cu haine crestine au ajuns sa dilueze crestinismul. 1.GNOSTICISMUL - a aparut in jurul anului 150 - s-a nascut din dorinta de a explica originea raului - cautand sa inteleaga prin intelepciune omeneasca relatia dintre Dumnezeu si om - separarea clara a materiei de spirit deoarece materia era totdeauna asociata cu raul iar spiritul cu binele - Dumnezeu nu putea fi creatorul acestei lumi materiale - Cristos a venit in trupul lui ISUS dar pentru un scurt timp, apoi l-a parasit pe omul ISUS, lasandu-L sa moara pe cruce - nu credeau in invierea trupului - gnosticii au contribuit fara voie la inaintarea Bisericii. Cand Marcion si-a formulat propriul canon al scrierilor sfinte, Biserica s-a vazut nevoita sa ia in discutie autoritatea tuturor cartilor de la acea vreme stabilind canonul Noului Testament. * Invatatura gnosticilor a reaparut intr-o oarecare masura in doctrinele paulicienilor in sec. al VII-lea, in cele ale bogomililor din sec. al XI-lea si al XII-lea si mai tarziu in doctrinele albigenzilor din sudul Frantei. 2.MANICHEANISMUL- (216-276) - fondat de MANI din Mesopotamia, pe la mijlocul secolului al-III-lea -Mani credea in doua principii vesnice si opuse: a) omul primitiv s-a nascut din emanatia de la o fiinta care la randul ei era o emanatie mai inalta din conducatorul Imparatiei luminii. b) opus regelui luminii era regele intunericului, care a reusit sa-l insele pe omul primitiv, astfel omul a devenit o fiinta in care lumina este amestecata cu intunericul. - puneau accent pe superioritatea celibatului - considera instinctul sexual un lucru rau - a ajutat la aparitia in Biserici a unei clase preotesti, separati de restul credinciosilor si erau considerati laici neinitiati care traiau vieti ascetice si faceau anumite ritualuri esentiale pentru eliberarea luminii. Ascultatorii care impartaseau sfintenia acestui grup select puteau si ei sa obtina mantuirea prin faptul ca ingrijeau de nevoile fizice ale acestui grup. - Augustin inaintea convertirii a fost timp de 12 ani un discipol al manicheenilor, dar dupa convertire a consumat multa energie pentru combaterea acestui sistem de gandire.
De-a lungul secolelor in Biserica au existat tendinte mistice. Neoplatonismul afirma ca misticismul a actionat in trei forme diferite asupra gandirii oamenilor in dorinta lor de a-L cunoaste pe Dumnezeu. a) misticism epistemologic – toata cunoasterea noastra despre Dumnezeu este imediata si ne vine direct prin intuitie sau iluminare spirituala. b) misticism metafizic – se crede ca spiritul omului este absorbit din cand in cand in chip mistic in fiinta divina in timpul unor experiente ocazionale. c) misticism spiritual – individul este legat de Dumnezeu prin unirea sa cu Cristos si prin Duhul Sfant care locuieste inlauntrul lui. - isi are originea in Alexandria - discipolul acestei inspiratii intelectuale este Ammonius Saccas(174-242) - invatatura lor era ca mai intai a fost o Fiinta Absoluta, dupa care totul a fost creat printr-un proces de emanatii. - miscarea a contribuit la aparitia misticismului in crestinism, dar a disparut ca miscare separata in sec. al VI-lea.
-intemeietor MONTANI in anul 155 dupa Cristos. - a aparut in Frigia din dorinta de a combate formalismul din Biserica si de faptul ca Biserica se baza pe conducere omeneasca si nu pe calauzirea Duhului Sfant. Miscarea Montanista reprezenta protestul permanent in Biserica atunci cand aparea o supraelaborare a formelor si o lipsa a dependentei de Duhul lui Dumnezeu. -sustinea ca el este paracletul sau avocatul prin care vorbeste Duhul Sfant Bisericii -sustinea ca Imparatia lui Cristos se va stabili la PEPUZA in FRIGIA si el insusi va avea un loc important in acea Imparatie. -daca unul din soti murea celalalt nu avea voie sa se casatoreasca -respectarea multori posturi -trebuia sa se consume doar hrana uscata -Conciliul de la Constantinopol(381 d. Cr.) a declarat ca Montanistii trebuie considerati pagani
* Miscarea Montanista a fost si este un avertisment ca Biserica nu trebuie sa uite ca organizarea ei si formularea doctrinei nu trebuie despartite de satisfacerea partii emotionale a omului si dorinta lui de contact spiritual imediat cu Dumnezeu. B.MONARHIANISMUL - negau Dumnezeirea reala a lui Cristos ci doar de la botez prin dreptate si patrunderea Logosului in El a ajuns la divinitate devenind mantuitor. - negau un Dumnezeu in trei persoane desi nu stiau sa-si explice crezul - intemeietorul a fost Sabelius – invatatura lui care ii poarta numele(Sabelianism) a fost scrisa in jurul anului 200 cu tema „Trinitatea ca forma de manifestare , Tatal in Vechiul Testament Fiul ca izbavitor, Duhul Sfant dupa invierea lui Cristos”. - Nu erau trei persoane in Dumnezeire ci trei manifestari Aceasta invatatura a fost adusa la viata mai tarziu sub forma de penticostalism contemporan numita „Numai Isus”. SCHISMELE ECLEZIASTICE
- a inceput pe la mijlocul secolului al II-lea asupra intrebarii care era data corecta de sarbatoare a Pastelor - Biserica din Rasarit sustinea ca Pastele trebuie tinut in a 14-a zi a lunii Nisan dupa calendarul evreiesc , indiferent in care zi a saptamanii cadea. - Episcopul Roman Anicetus sustinea ca Pastele sa fie sarbatorit prima duminica dupa 14 Nisan - controversa a tinut pana in anul 325 la Conciliul de la Niceea unde s-a adoptat punctul de vedere al Bisericii Apusene.
-El condamna pe Cecilian care era episcop de Cartagina pentru faptul de a fi ordinat de Felix care ar fi fost colaborator in timpul persecutiei lui Diocletian - Donatistii s-au despartit alegand ca episcop pe Majorinus - Mai tarziu un sinod tinut la Roma a hotarat ca „validitatea unui sacrament nu depinde de caracterul celui ce oficiaza sacramentul respectiv”. - Biserica s-a vazut fortata de a da un canon de autoritate al Scripturii si credeuri , cum au fost principiile credintei formulate de IRENEU si TERTULIAN care refuzau invataturile esentiale ale Bisericii. * Invataturile false s-au nascut din incercarile unor oameni ambitiosi de a-si afirma autoritatea, urmata de interpretarea gresita a anumitor parti din Scriptura si din felul lipsit de dragoste cu care Biserica a tratat minoritatea ratacita. APOLOGETII –SEC. II-III Apologet – aparatori ai credintei crestine in fata ereziilor si in fata conducatorilor statului. Apologie – ramura a teologiei care se ocupa cu apararea crestinismului Apologetii - cautau sa combata acuzatiile de ateism, canibalism, incest, indolenta si actiune antisociala de care erau acuzati crestinii de semenii lor pagani. - cautau sa convinga autoritatile statului ca acesti crestini nu erau vinovati de acuzele pe care li se aduceau. Unul din argumentele majore era ca din moment ce acuzatiile false nu puteau fi dovedite, crestinii erau indreptatiti la toleranta. Ei au scris ca niste filozofi dovedind ca cea mai veche religie si filozofie este crestinismul si orice adevar din gandirea greaca era imprumutat de la crestinism sau de la iudaism. Apologeti de rasarit: Aristide un filozof crestin din Atena - 140 d. Cr. a adresat o apologie imparatului Antininus Pius in care a scris despre contrastul dintre inchinarea crestina si cele iudaice, caldeana, greaca si egipteana. Iustin Martirul (100-165) d. Cr. a fost principalul apologet al sec. al II-lea. A fost un cautator al adevarului descoperit prin filozofie,dar din cauza taxelor prea mari pentru el nu a avut acces la acele scoli pana intr-o zi cand un batran pe cand se plimba pe malul marii i-a prezentat Scriptura drept adevarata filozofie. Abia atunci a gasit el pacea dupa care tanjea. A scris imparatului Antonius Pius in apararea crestinilor referitor la: - eliberarea crestinilor de handicapurile legale de a fi atei sau idolatri, odata ce aceste invinuiri nu sunt justificate. - dupa o comparatie intre Cristos si Socrate scoate in evidenta ca ce este bun in oameni I se datoreaza lui Cristos, fondatorul crestinismului. - el atribuie lucrarii demonilor persecutia si eroarea. - in cartea „Dialog cu Trifo” el cauta sa-i convinga pe evrei ca Cristos este Mesia, dezvoltand idei ca: relatia dintre declinul legii vechiului legamant si nasterea Evangheliei; legatura dintre Logos, Cristos si Dumnezeu si chemarea neevreilor de a fi si ei poporul lui Dumnezeu. Tatian (110-172) in cartea „Cuvant catre greci” – combate superioritatea culturala a grecilor deoarece din moment ce crestinismul este superior religiei si gandirii grecesti, crestinii ar trebui tratati cu justete. Antenagora - s-a convertit prin citirea Scripturii - in jurul anului 177 a scris cartea „Cerere pentru crestini” in care arata ca zeii sunt creatii omenesti si sunt vinovati de aceleasi imoralitati ca si adeptii lor. Crestinii nu se fac vinovati nici de incest si nici de a-si fi mancat copii in cadrul unor rituale sacrificiale motiv pentru care imparatul a trebuit sa le arate clementa. Teofil din Antihonia 180 – a scris in prima carte despre natura si superioritatea lui Dumnezeu, in cea de a doua compara slabiciunile religiei pagane cu crestinismul , iar in a treia carte raspunde obiectiilor lui Autolicus (un magistrat pagan pe care Teofil il urmarea sa-l aduca la Cristos) fata de credinta crestina. Teofil a fost primul care a folosit cuvantul „trias” pentru Trinitate. Apologeti de apus : Tertulian 160 – a fost cel mai de seama apologet al Bisericii Apusene si a aparat loialitatea crestinilor fata de imperiu. In apologia trimisa guvernatorului roman el ia apararea crestinilor, argumentand ca ei sunt cetateni loiali Imperiului si oricum persecutia este un insucces deoarece ei se inmultesc ori de cate ori autoritatile incearca sa-i distruga prin persecutie. Minucius Felia - in anul 200 d.Cr. a scris un dialog cu numele Octavius cu scopul de a-l castiga pe prietenul lui Cecilius de la paganism la crestinism. POLEMISTII - la sfarsitul secolului II si inceputul secolului III au scris pentru a combate invataturile false si pe invatatorii eretici - subliniau Noul Testament ca sursa a doctrinei crestine. - erau preocupati de pacea si puritatea Bisericii si erau ingrijorati de ereziile care au luat amploare odata cu iesirea Bisericii din catacombe. Irineu: - s-a nascut in Smirna - a devenit episcop in anul 180 - a scris lucrarea „Impotriva ereziilor”. In cartea I Irineu condamna doctrinele gnostice prin folosirea Scripturii si a altor scrieri crestine. Aici sunt prezentate cel mai bine invataturile gnosticilor. Pantaenus: - primul conducator al scolii din Alexandria. In aceasta scoala s-a format un sistem alegoric de interpretare bazat pe presupunerea ca Scriptura are mai multe sensuri de interpretare si anume: unul literal, istoric care corespunde trupului uman, unul moral, ascuns care corespunde sufletului si unul spiritual care numai crestinii avansati spiritual il pot intelege. A avut ca rezultat idei teologice absurde si deseori nescripturale. Clement de Alexandria: - a scris cartea „Cuvant catre greci” in jurul anului 190 pentru a arata superioritatea crestinismului ca adevarata filozofie, asa incat paganii sa fie influentati sa-l accepte.
UNITATEA BISERICII PE TIMPUL PERSECUTIEI Motivele care au facut ca Biserica sa ramana unita pe timpul persecutiei din partea statului roman si a invataturilor eretice au fost :
I.ELABORAREA CANONULUI NOULUI TESTAMENT A fost un proces lent incheiat in anul 175 cu exceptia catorva carti a caror paternitate a ramas in disputa. Conditiile ca o carte sa faca parte din canonul Noului Testament au fost:
In jurul anului 324 Eusebiu considera ca cel putin 22 de carti sunt acceptabile ca si cartile Vechiului Testament. In anul 367 Atanasie episcop de Alexandria a enumerat ca si canonice 27 de carti tot atatea cate avem si noi astazi. Conciliul de la Cartagina din anul 397 a consfintit canonul celor 27 de carti ceea ce era un fapt real, acceptat de Biserica de mai multa vreme .
Credeul este o marturisire de credinta pentru uz public, continand articole necesare pentru mantuire si pentru binele teologic al Bisericii. Credeurile sunt expresii relative si limitate ale regulii divine de credinta si de practica din Scriptura. Intre anii 313-451 datorita controverselor teologice au fost elaborate credeurile conciliare sau universale. Cel mai vechi credeu este credeul baptismal care cuprinde si credeul apostolic. Matei 16:16 Formulari care seamana a credeuri se gasesc in Rom.10:9-10; 1Cor 15 :4 ; 1Tim. 3:16.
Pozitia episcopului a fost intarita de nevoia de a avea pe cineva care sa rezolve problemele persecutiei si ereziei. Pe la mijlocul secolului al II-lea episcopului monarhic al bisericii din Roma i s-a recunoscut o onoare speciala. Consideratii care au adus un surplus de prestigiu episcopului de Roma ridicandu-l la rang de episcop principal si mai apoi de papa: - apostolul Petru probabil primul episcop al Romei a primit o pozitie privilegiata din partea lui Cristos, fiind chiar piatra pe care a fost zidita Biserica si caruia i s-a dat cheile Imparatiei - Roma era legata de cele mai multe traditii apostolice - Prestigiul istoric al Romei era in linia de succesiune de la Petru. - Odata cu distrugrea Ierusalimului, episcopul din Ierusalim a incetat sa mai fie considerat rivalul episcopului de Roma. IV.ADUNARILE CRESTINE. LITURGHIA. Cina Domnului si botezul erau ritualuri ce puteau fi indeplinite corespunzator numai de catre un slujitor acreditat. Botezul avea loc de obicei la Paste sau la Rusalii. La inceput celor convertiti ca sa fie botezati li se cerea credinta in Cristos si dorinta de a fi botezati, iar catre sfarsitul celui de al II-lea secol erau botezati numai dupa o perioada de invatatura si test pentru a se vedea autenticitatea experientei lor cu Dumnezeu. Botezul se oficia numai adultilor prin scufundare, doar ocazional se practica botezul prin stropire. La sfarsitul sec. al II-lea a aparut botezul copiilor mici, sustinut de catre Ciprian. Locul de adunare era in catacombe (kilometri de pasaje subterane la diferite adancimi), tot acolo isi ingropau adesea si mortii. In catacombe au fost gasite simboluri ale pestelui, porumbelului si anumite figuri asociate cu crestinismul. Primele biserici au fost construite dupa modelul basilicei romane. Basilica era o cladire dreptunghiulara cu un hol la capatul dinspre apus, unde se inchinau incepatorii, iar la capatul dinspre rasarit era o incapere pentru altar si scaunul episcopului. Intre cele doua incaperi erau strane pe ambele parti. Craciunul a fost introdus in jurul anului 350, ca un corespondent pentru Ziua Soarelui, sarbatoare pagana (solstitiu de iarna) cand incepea sa creasca ziua. Prin aceasta asociere, paganii puteau” mult mai usor” sa-L accepte pe Domnul Isus.
nu au existat in timpul persecutiei. REZULTATELE PERSECUTIEI -Sangele martirilor a fost samanta Bisericii -Biserica a crescut in anii persecutiei asa ca la sfarsitul persecutiei in anul 313 – Biserica numara 5-15% din populatia imperiului care era intre 50-75 de milioane -In urma persecutiei s-au iscat in sanul Bisericii controverse pe tema reprimirii acelor crestini care se lepadasera. Problema ascultarii de Cristos sau Cezar ramane permanenta in istoria Bisericii. -persecutia diocletiana a fortat Biserica sa se ocupe de canonul Noului Testament si sa stabileasca care din scrieri sunt canonice. -a aparut literatura apologetica (de aparare). -perioada persecutiilor arunca o lumina asupra eternei probleme – relatia dintre stat si Biserica. BISERICA SI STATUL CONSTANTIN (274-337) - impacarea Bisericii cu statul a dus la intregul control al statului asupra Bisericii - Constantin era fiul nelegitim al conducatorului militar roman Constantinus si al unei sclave eliberate , o crestina orientala Elena. - in anul 312 a vazut pe cer o cruce cu scrisul „CUCERESTE CU ACEST SEMN” dupa care a invins dusmanul la podul Milvian pe raul Tibru - el a tinut si functia de „Pontifux Maximus” - preot principal al religiei de stat, pagane - a acceptat botezul cu putin inainte de moarte - se presupune ca politica lui era un amestec de superstitie si profit.
In urmatorii ani Constantin a dat si alte edicte prin care favoriza Biserica : - a inapoiat proprietatile confiscate Bisericii - se prevedea subventionarea Bisericii de catre stat - scutirea clerului de serviciu public - interzicerea ghicitorilor - declararea duminicii ca zi de odihna si inchinare - in anul 330 Constantin a infiintat orasul Constantinopol, fapt ce a dus la despartirea Rasaritului de Apus si a deschis calea spre schisma din 1054 - dupa despartirea Bisericii, Constantinopolul a devenit centrul puterii politice in Rasarit iar in anul 476 episcopul Romei a fost investit cu putere politica si Spirituala. - 361 - Imparatul Iulian a retras Bisericii crestine privilegiile restabilind deplina libertate de inchinaciune favorizand raspandirea filozofiei si religiei pagane. - 380 - Theodosius I - edictul care declara crestinismul religia exclusiva a statului - orice alta forma de inchinare atragea pedeapsa statului - 392 - edictul de la Constantinopol - interzicea paganismul -529 - Iustinian ordona inchiderea scolii de filozofie din Atena, socotita o lovitura data paganismului. Avantajele libertatii Bisericii:
Dezavantajele libertatii Bisericii:
BISERICA SI BARBARII Dupa anul 378 au inceput migratiile in Imperiu : - vizigotii in Spania in anul 426, - vandalii in nordul Africii, - ostrogotii au luat conducerea Imperiului Roman - lombarzii, burgunzii si frandinii in Franta de azi, - anglo-saxonii in Anglia de azi, - hunii din Mongolia sub conducerea lui Attila au invadat Imperiul Roman pana la victoria de la Chalons in 451 cand au fost izgoniti.
-Etiopia – Frumentus si fratele lui 300-380 -insulele britanice – soldati si negustori romani -gotii prin Ulfias 310 – 380 -burgunzii – Martin de Tours 335-400 -Irlanda – Patrick 389-461, a devenit mai tarziu patronul Irlandei. -Scotia – Columba 521-597, a fost patronul Scotiei. Scotia a devenit o biserica misionara.
castigate la religia crestina au fost prea multi ca Biserica sa-i poata educa si invata sfanta Scriptura, asa ca a intrat in Biserica relativ usor sarbatorile si ritualurile pagane precum inchinarea la sfinti, asemanata cu inchinarea la eroi. Biserica a fost partial paganizata. CONCILIILE SI EVOLUTIA CREZULUI Rezolvarea diferentelor de opinie aparute in Biserica in legatura cu sensul Scripturilor s-a facut prin convocarea conciliilor ecumenice sau universale de Imparatul Roman.
DOCTRINA TRINITATII Problema relatiei intre Dumnezeu Tatal si Fiul Isus a devenit acuta dupa persecutie. - Alexandru 318-319 - episcop de Alexandria a predicat „Marele mister al unitatii Trinitatii”. - Arius – un predicator popular a sustinut diferentierea clara intre cele trei persoane. - Disputa s-a ales cu condamnarea lui Arius de catre un sinod. - In 325, la Niceea, Constantin a prezidat un conciliu unde a platit toate cheltuielile (aici Biserica s-a vazut clar dominata de stat). La conciliu au fost scoase in evidenta trei puncte de vedere:
PARINTII BISERICII
-s-a nascut in jurul anului 347 intr-o familie bogata din Antiohia -mama sa Anthusa ramasa vaduva la 20 de ani nu s-a recasatorit ci si-a petrecut timpul educandu-si fiul. -in anul 368 s-a calugarit -intre 374-380 a trait intr-o pestera dintr-un munte langa Antiohia -a fost ordinat in 386 si a predicat in Antiohia pana in 398 -398 - a fost ales patriarh al Constantinopolului pana in anul 404 cand imparateasa Eudoxia l-a alungat deoarece o criticase pentru imbracamintea ei extravaganta si ca pusese o statuie a ei din argint langa Biserica Sf. Sofia. -a murit in anul 407. -Biserica Rasariteana (ortodoxa) il considera ca cel mai mare orator pe care l-au avut vreodata. Se pot citi in jur de 640 de predici ale sale.
-a fost ordinat ca prezbiter in anul 383 in Antiohia apoi in anul 392 a devenit episcop de Mopsuiestia in Cilicia -a insistat pe o intelegere profunda a textului gramatical pentru a descoperi sensul intentionat de scriitor, opunandu-se totodata sistemului alegoric de interpretare a Bibliei. 3. EUSEBIU (265-339)-istoric al Bisericii -a scris cartea „ISTORIA ECLEZIASTICA” - o istorie a Bisericii din timpul apostolilor pana in 324. -Eusebiu a avut acces la surse primare ca biblioteca din Cezareea si arhivele imperiale. Este sursa noastra cea mai buna de cunostinte in domeniul istoriei Bisericii in timpul primelor trei secole.
- „CRONICA” - o istorie universala din timpul lui Avraam pana la 323 - „CANOANELE CRONOLOGICE” - „VIATA LUI CONSTANTIN” - o anexa la istoria ecleziastica. 4. SOCRATE – scrie istoria crestinismului de la 305 pana la 439, intr-o incercare de a completa lucrarea inceputa de Eusebiu.
-in 374 dupa moartea episcopului de Milano poporul a dorit pe Ambrozie episcop – fapt ce l-a determinat sa imparta banii la saraci, a devenit episcop si a inceput un studiu intensiv al Scripturilor si teologiei. -a introdus in Biserica Apuseana cantarea imnurilor si psalmodierea antifonala. -s-a opus tuturor incalcarilor Bibliei, egal din partea cui venea. -s-a opus Imparatului Theodosiu, care a ordonat masacrarea locuitorilor orasului Tesalonic chiar daca a venit apoi la Biserica sa se impartaseasca.
-s-a convertit in anul 386 -mama lui, Monica, s-a rugat mult pentru convertirea lui -convertirea lui s-a produs pe cand sedea pe un scaun in gradina si a auzit o voce „IA SI CITESTE” el a deschis Biblia la Romani 13:13-14, versetele ce i-au adus pacea ce o cauta de multa vreme -391 a fost ordinat ca preot -396 episcop de Hippona -este considerat cel mai mare dintre parintii Bisericii -ne-a lasat peste 100 de carti , 500 de predici si 200 de scrisori -cea mai cunoscuta opera este lucrarea „CONFESIUNI” cea mai mare lucrare autobiografica din toate vremurile. -a sustinut ca „nu trebuie dezbatut din nici un pasaj anumit o invatatura contrara sensului general al Scripturii” -„atunci cand intepretam un pasaj din Biblie trebuie sa luam in considerare intreaga Scriptura”. Acesta a ramas un principiu cu valoare permanenta in Biserica. Invataruri care au dus la erezii: -a ajutat la dezvoltarea doctrinei purgatoriului -sustinea ca mileniul este epoca dintre intrupare si cea de-a doua venire a lui Cristos in care Biserica va cuceri lumea, ceea ce a dus la accentuarea rolului Bisericii de la Roma, ca Biserica Universala avand menirea sa aduca toate bisericile in sanul ei. -teoria lui despre mileniu a dus la ideea de postmilenism.
Dezvoltarea monasticismului a trecut prin patru etape: -a inceput prin inmultirea celor ce imbratisau practici ascetice. -apoi unii s-au retras din societate pentru a trai ca pustnici sau sihastri. -acesti pustnici au condus pe altii spre acest mod de trai. -in faza finala a aparut viata comunala organizata, infiintand manastiri.
ANTON (250-356) -fondatorul monasticismului -la varsta de 20 de ani si-a vandut toate averile, a dat banii saracilor si s-a retras intr-o pestera solitara pentru meditatie.
PACHOMIUS
BASIL DIN CEZAREA (330-379)
ATANASIE – lui i s-a atribuit introducerea monasticismului in Apus. Benedict din Nursia – cel mai mare conducator al monasticismului apusean. - in anul 500 se retrage intr-o pestera in muntii de la rasarit de Roma. - in 529 a fondat manastirea Monte Cassino, care a supravetuit pana la cel de al-II-lea razboi mondial cand a fost distrusa de bombardamente. - hrana propusa de el era – carne putina, peste din belsug, ulei, unt, paine, zarzavaturi si fructe. - Punea accent pe saracie, castitate si ascultare, standard care a devenit regula in Apus in jurul anului 1000 - scrierile sale ocupau al II-lea loc dupa Biblie in biblioteca unui calugar medieval. Evaluarea monasticismului: Yüklə 284,9 Kb. Dostları ilə paylaş:
|