Seminarul biblic penticostal



Yüklə 370,83 Kb.
səhifə4/6
tarix11.01.2018
ölçüsü370,83 Kb.
#37566
1   2   3   4   5   6

Scolasticismul
SCHOLE - cuvant grecesc sau scolasticism din latina insemnand loc unde se invata.

Scolasticii urmareau rationalizarea teologiei . Teologia urma sa fie tratata din punct de vedere filozofic si nu biblic. Cauza principala a aparitiei scolasticismului a fost aparitia filozofiei lui Aristotel in Europa, care a fost tradusa de Moerbeke(1215-1286), din surse evreiesti sau arabe si de Averroes (1126-1198), in care trebuiau sa armonizeze noile descoperiri ale stiintei cu religia. O alta cauza a fost interesul noilor ordine ale calugarilor cersetori pentru folosirea filosofiei in studiul revelatiei.

Aparitia filozofiei a dus la aparitia scolasticismului. Cel mai mare scolastic a fost Toma d’Aquino. Scopul scolasticilor era de a organiza un grup de adevaruri, fie prin credinta, fie prin ratiune, care sa sune in mod armonios.

Motivele aparitiei universitatilor:

1. Adoptarea programelor scolare in folosul religiei. Dupa programa scolara ramurile principale erau:



  • Triviumul(gramatica, retorica si logica) - folositor pentru instruirea clericilor in ce priveste omiletica, asa incat sa-si poata implini cu eficacitate rolul de propovaduitor.

  • Quadriviumul(geometria, aritmetica, astronomia si muzica) - folositor pentru stabilirea datelor sarbatorilor sfinte ale Bisericii.

2. Aducerea in acelasi loc, in scoala a unor mari profesori, ca Irnerius la Bologna(carturar in dreptul roman) si Abelard in Paris. Faima lor a facut sa se inscrie multi studenti la universitatea din Bologna.

3. Alte universitati au luat fiinta ca rezultat al revoltelor studentesti sau migratiunilor. Atunci cand regele Frantei si regele Angliei au fost in conflict, studentii englezi au fost tratati rau la Universitatea din Paris, s-au revoltat, au plecat acasa si asa s-a nascut universitatea din Oxford, pe la mijlocul sec. al XII-lea.

- dupa revolta studentilor de la Oxford, o parte din studentii prezenti s-a refugiat la Cambridge si au infiintat o universitate in anul 1209.

Universitatis - din care deriva cuvantul „universitate”, era o breasla sau corporatie de studenti sau profesori infiintata cu scopul apararii comune in timp ce grupul isi desfasura activitatea. A aparut in jurul anului 1200.

Universitatea avea de obicei patru facultati (artele, teologia, dreptul si medicina). Studentul cuprins in programa generala de invatamant a artelor studia triviumul, in urma careia obtinea diploma de licentiat. Studierea in continuare a quadriviumului ii oferea diploma pentru a deveni profesor. Studiul continuat in alte faculati ii putea oferi diploma de doctor in drept, teologie sau medicina.

Varsta de incepere a universitatii era de 16-18 ani.

Examenele erau orale, cuprinzatoare si publice in timp ce studentul trebuia sa apere o teza in fata studentilor sau a profesorilor.

Predarea se facea in limba latina.
Declinul papalitatii

1. Falimentul clerului.

Intre anii 1305-1517, proteste si incercari de reforma au contestat autoritatea Bisericii Romane. Papalitatea corupta si extravaganta si schisma care a avut loc ca sa-l aduca pe papa inapoi la Roma au facut pe mistici si pe reformatori sa caute cai de a provoca o trezire in viata spirituala a Bisericii.

Celibatul, care era opus instinctelor naturale si afirmatiilor biblice, care sunt in favoarea casatoriei si ascultarea absoluta de papa, au dus la un declin in morala clericilor. Multi clerici aveau concubine sau se angajau in aventuri nepermise cu membre din bisericile lor. Unii duceau o viata de lux.

Feudalismul a facut ca supunerea dubla fata de papa, pe de o parte, si fata de seniorul feudal, pe de o alta parte, sa creeze in multe cazuri o diviziune de interese.
2. Pierderea prestigiului papalitatii.

Papalitatea a fost la apogeu sub papa Inocentiu al III-lea, dar de la papa Bonifaciu al VIII -lea incercand sa-si supuna regii Frantei si Angliei, care la randul lor erau sprijiniti de nationalismul tarilor lor, papalitatea a inceput sa piarda teren.

Papa Clement al V-lea a ajuns sub influenta regelui francez si si-a mutat resedinta de la Roma la Avignon in anul 1309, unde a si ramas pana in anul 1377, cand papa Grigore al XI-lea a revenit la Roma.

Urmatorul papa, Urban al VI-lea a fost arogant si dificil, iar colegiul de cardinali a ales un alt papa, pe Clement al VII-lea, dar nu au reusit sa-l destituie pe papa Urban care a ramas la Roma. Papa Clement al VII-lea si-a mutat resedinta iarasi la Avignon.

Populatia Europei a fost nevoita sa aleaga carui papa sa se supuna, de unde s-au despartit in doua.
3. Pretentia papei de a impozita toate veniturile.

- venitul de pe domeniile papale;


  • zeciuiala de la credinciosi;

  • salariul pe primul an de slujire al unui oficial al Bisercii dat papei;

  • cheltuielile calatoriei papei cand se afla pe domeniul lor;

  • proprietatea personala a clerului inalt in caz de deces revenea in stapanirea papei;

  • banii platiti de laici in anumite locuri, numit si banutul lui Petru;

  • venituri de la posturi vacante cat si multe alte taxe;



4.Aparitia statelor natiuni.

Prin intarirea statelor nationale, in urma colaborarii dintre rege si burghezie, papa a pierdut puterea asupra Bisericii si s-au auzit tot mai multe voci care cereau reforma papalitatii.


Predecesorii Reformei
1. JOHN WYCLIFFE (1328-1384)

- a studiat si predat la Oxford;

- dorea inlaturarea clericilor imorali si deposedarea lor de proprietati(care, credea el, ar fi o cauza a coruptiei);

- 1379 – a scris impotriva autoritatii papale si anume :

* „Cristos este capul Bisericii si nu Papa”;

* „Biblia si nu Biserica este singura autoritate a credinciosilor”;

* „Biserica trebuie sa ia model de la Biserica nou-testamentala”;

* a oferit Biblia poporului in propria lui limba – engleza;

* 1382 – s-a opus dogmei transsubstantierii (substanta sau esenta elementelor se transforma, in timp ce forma exterioara ramane aceeasi). Wycliffe sustinea ca ”Cristos era in mod spiritual prezent in sacrament si era simtit prin credinta”. Daca ar fi fost acceptata conceptia lui Wycliffe, ar fi insemnat ca preotul nu mai era in masura sa priveze pe cineva de mantuire, refuzandu-i trupul si sangele lui Cristos in Comuniune;

* Vederile lui au fost condamnate la Londra, in 1382 – dupa care a fost nevoit sa se retraga in parohia sa de la Lutterwort;

* A organizat un grup de predicatori laici, numiti lollarzi, grup care i-a raspandit ideile in intreaga Anglie;

* 1401 – Biserica Romano-Catolica a promulgat, prin Parlament, legea de ardere pe rug a ereticilor, astfel condamnand pe lollarzi la pedeapsa cu moartea;

* egalitatea in Biserica a fost luata in serios de catre tarani. Acest lucra a dus, in 1381, la Rascoala Taraneasca.
2. JAN HUS(1373-1415)

- a studiat la universiatea din Praga;

- 1409 – a devenit rectorul universitatii;

- si-a propus sa reformeze Biserica din Boemia pe aceleasi idei ca ale lui Wycliffe, devenind pastor la Capela Betleem din Boemia;

- a fost chemat de papa la Conciliul de la CONSTANCE, unde a fost condamnat si apoi ars pe rug;

- urmasii lui s-au numit „fratii boemieni”, proveniti din „taboriti”, care sustineau ca orice aspect de credinta si practica a Bisericii Romano-Catolice este nul daca nu poate fi gasit in Scriptura;

- din „Fratii Boemieni” s-a dezvoltat Biserica Moraviana;

- Moravienii l-au adus pe Wesley la credinta;

- Luther se inspira din ideile lui Hus cand se confrunta cu probleme in Germania.
3.SAVONAROLA(1452-1498)

- a fost interesat de reformarea Bisericii din Florenta;

- a fost calugar dominican;

- a condamnat vehement coruptia insitutiei papale;

- a fost condamnat la moarte prin spanzurare.
Conciliile reformatoare
Conducatorii conciliilor au cautat sa elimine pe conducatorii corupti din Biserici si laicii sa fie reprezentati cit mai bine in conducerea Bisericii, fara a pune mare accent pe Scriptura.


  1. Conciliul de la Pisa -1409 – a incercat sa puna ordine in Biserica Romano-Catolica.

In urma schismei de la 1378, cand Biserica Romana avea doi papi, pe Benedict al XIII-lea cu scaunul papal la Avignon si papa Grigore al XII-lea cu scaunul papal la Roma, ambii alesi de Colegiul Cardinalilor, Colegiul a hotarat sa fie destituiti amandoi papii si sa fie numit, ca adevarat papa, unul care si-a luat numele de Alexandru al V-lea.

Cei doi papi destituiti au refuzat sa recunoasca hotararea conciliului si acum erau trei papi. Cand papa Alexandru al V-lea a murit in anul 1410, pe tron a urcat papa Ioan al XXIII-lea.



  1. Conciliul de la Constance 1414- 1418 a fost convocat de Imp. Imperiului Roman, Sigismund si papa Ioan al XXIII-lea.

- au participat 350 de inalti slujitori ai Bisericii si au votat ca grupuri nationale;

- conciliul a votat un decret prin care prevedea ca nu papa are controlul absolut asupra Bisericii, ci conciliul. Acestui decret i s-a dat titlul de „Sacrosanct” (Preasfant);

- in anul 1415 au fost destituiti atat papii Grigore al XII-lea, Benedict al XIII-lea, cat si papa Ioan al XXIII-lea, iar in locul lor a fost inscaunat papa Martin al V-lea;

- s-a discutat de catre conciliu problema schismei, ereziei si reformei, condamnand ideile lui Wycliffe.

- conciliul a hotarat arderea pe rug a lui Hus.


  1. Conciliile de la Basel si Ferrara Florenta (1431-1449)

- conciliul de la Basel a luat in discutie miscarea reformatoare de reinviere a puterii papale;

- conciliul a incercat sa reuneasca Bisericile Ortodoxa si Romano-Catolica, dar nu a reusit;

- A decretat cele sapte sacramente ce trebuiau acceptate de Biserica Romana-Catolica, ele fiind promulgate intr-o bula papala de catre Eusebiu al IV-lea, in 1439.

Lipsa de succes in reformarea Bisericii Romano-Catolice, de catre mistici, reformatori si concilii, a dus inevitabil la nevoia de reforma. Asa a inceput reforma protestanta.



CAPITOLUL III. ISTORIA BISERICII MODERNE INCEPAND CU 1517
Schimbarile survenite in societate, intre anii 1492 -1600, au facut ca societatea medievala sa se destrame, ridicandu-se incet o noua societate cu un orizont geografic mai larg si cu tipare politice, religioase, economice si intelectuale in schimbare.

Definitia Reformei este conditionata de conceptul istoricului, cum ar fi:

- istoricul romano-catolic o va considera o revolta a protestantilor impotriva Bisericii Catolice, sau o erezie inspirata de Martin Luther din motive josnice, cum ar fi dorinta lui de a se casatori;

- istoricul secular o va socoti ca o miscare revolutionara;

- istoricul protestant va considera-o, cu adevarat, o reforma care a readus viata religioasa in tiparul noului testament.

Reforma, in esenta ei, s-a bazat pe:

1. Inlocuirea Bisericii universale cu Biserici nationale sau de stat si de Biserici libere;

2. Justificarea prin credinta, prin sacramente si prin fapte a fost inlocuita cu justificarea numai prin credinta.

3. Biblia a devenit singura norma si nu Biblia impreuna cu traditia.

4. Omul nu are nevoie de nici un mijlocitor uman intre el si Dumnezeu pentru a obtine mantuirea ce fusese obtinuta pentru el de catre Cristos pe cruce.

* Atat reformatorii initiali, cat si succesorii lor, au incercat in zadar sa aduca reforma in Biserica Catolica din interiorul ei. Cei care aveau idei reformatoare au fost fortati sa paraseasca Biserica.

* Reforma a fost o incercare de intoarcere la puritatea originara a crestinismului nou-testamental. Reformatorii au dezvoltat o teologie care sa fie in acord total cu Noul Testament.
Cauze ale reformei:

1.Cauze politice:

- impartirea Europei in state nationale a dus la neacceptarea conceptului de Biserica universala in constiinta nationala a clasei de mijloc;

- numirea capilor Bisericii Romane de catre un strain (papa) intr-un stat national;

- impozitele bisericesti mari au dus la instrainarea poporului de conducatorii lor de la Roma;

- imparatul Henric al VIII-lea a rupt legaturile cu Roma, deoarece el considera ca divortul regal nu era o problema internationala, pe care sa o rezolve papa, ci o problema nationala, pe care o poate rezolva clerul national.


2.Cauze economice:

- pamantul detinut de Biserica Catolica era privit cu ochi lacomi de catre conducatorii nationali, nobili si clasa mijlocie a noilor state nationale;

- o parte din bani mergeau in vistieria papei, in timp ce inflatia crestea si costul vietii se scumpea;

- abuzul sistemului de indulgente, ca unealta de a scoate bani pentru papalitate l-a motivat pe Luther in Germania sa studieze si sa traduca Biblia in limba germana, ca oamenii sa inteleaga mai bine;

-Clerul era scutit de impozite in state nationale.
3.Cauze intelectuale:

- odata cu cresterea numerica a clasei de mijloc, aceasta a inceput sa se revolte impotriva conceptiei societatii medievale, care-l punea pe individ sub autoritate;

- o comparatie intre societatea corporativa ierarhica a timpului, pe de o parte, si libertatea intelectuala, secularismul societatii grecesti si principiul libertatii individului vazut in sursele scripturale, pe de alta parte, i-a facut pe oameni sceptici fata de pretentiile Bisericii Romei si a conducatorilor ei.
4.Cauze morale:

- coruptia s-a intins atat prin capul, cat si prin membrii ierarhiei Bisericii Romane;

- multi clerici primeau salariul fara sa faca nimic sau detineau mai multe slujbe in acelasi timp;

- dreptatea era cumparata si vanduta pe bani in tribunalele Bisericesti ca:

* obtinerea pe bani a unei dispense care iti dadea dreptul sa te casatoresti cu o ruda apropiata, cu toate ca legea canonica o interzicea;

* multi preoti traiau in pacat sau tineau in mod deschis concubine;

*daca o persoana vedea o singura data cele 5005 relicve(colectii de bucati de cruce si oase ale sfintilor) ale lui Frederic de Saxonia, i se reducea, cu aproape doua milioane de ani, timpul pe care persoana respectiva ar fi trebuit sa il petreaca in purgatoriu.
5. Cauze sociale

- nemultumirea sociala si cererea de reforme au fost un factor social hotarator in realizarea reformei;

- oamenii simpli, ca muncitorii agricoli, au inceput sa-si dea seama ca ceva nu e in regula in aceasta ordine sociala, in care ei erau asupriti de cei din patura sociala inalta.
6. Cauze teologice.

- dorinta reformatorilor de a se intoarce la sursa clasica a credintei crestine – Biblia, pentru a se opune teologiei tomiste, care sustinea ca mantuirea este o problema de har obtinut prin sacramentele administrate de ierarhie;

- abuzul sistemului de indulgente a fost cauza directa a aparitiei Reformei in Germania. Arhiepiscopul Albert a platit dispense papei Leon al X-lea, ca sa poata ocupa mai multe functii concomitent(lucru interzis de legea canonica). Papa era in cautare de bani ca sa poata ridica catedrala Sf.Petru din Roma si a primit suma de bani de la arhiepiscolpul Albert in schimbul unei bule papale, care il autoriza pe Albert sa vanda indulgente (document care se putea cumpara pentru o suma de bani, care-l elibera pe omul respectiv de pedeapsa temporala pentru pacat), in statele Germane;

- Daca o persoana se pocaia de pacat si il marturisea, era asigurata de iertare de catre preot, daca era platita si compensarea;

- Alexandru din Hales, in sec. al XIII-lea, a formulat dogma precum ca Cristos si sfintii au adunat atatea merite pe pamant, incat meritele in plus erau adunate intr-o visterie cu merite din ceruri pe care papa le putea scoate pe seama credinciosilor in viata;

- O bula papala a extins, mai tarziu, acest privilegiu asupra sufletelor din purgatoriu, in cazul in care rudele lor in viata cumparau indulgente pentru ei.


Agentul principal al lui Albert era Johann Tetzel, care a facut abuz in vanzarea indulgentelor, promitand iertarea chiar si pentru cele mai mari pacate, chiar si pentru pacate ce urmau sa fie facute. Lucrul acesta l-a facut pe Luther sa formuleze cele 95 de teze, in care a condamnat practicile Bisericii Romano-Catolice, adaugandu-se astfel la valul de evenimente care a avut ca rezultat Reforma in Germania .

Reforma
In Germania, prin Martin Luther:

- s-a nascut la 10 nov. 1483 in Eisleben (Germania);

- a studiat latina la un nivel inalt pentru a merge la universitate. La universitate a studiat filozofia lui Aristotel si ideile nominaliste ale lui Ockham. Ockham sustinea ca revelatia este singura calauza spre credinta;

- parintii lui erau tarani bogati, detineau mine de cupru. Mama lui era pioasa dar superstitioasa, lucru care l-a inspirat si pe fiul ei, Martin;

- a terminat scoala in 1505, ca licentiat in litere desi tatal lui dorea sa studieze dreptul;

- influentat de aceste idei, in anul 1505, era pe un drum langa Erfurt si s-a starnit o furtuna puternica. Luther s-a speriat foarte tare, dupa care a promis sfintei Ana ca, daca scapa teafar, se va calugari, experienta despre care tatal lui i-a sugerat cu raceala ca ar putea fi o inselatorie a diavolului;

- In acelasi an a intrat intr-o manastire a ordinului augustnian la Erfurt, unde in 1507 este ordinat;

- In 1508 preda teologia la universitatea din Wittenberg (Germania);

- In 1512 a primit diploma de doctor in teologie si a devenit profesor de Biblie;

- In universitatea din Wittenberg a ajuns la concluzia justificarii prin credinta, dupa care si-a gasit un grup de elevi si profesori loiali invataturii lui, de unde avea sa se raspandeasca credinta luterana in toata Germania;

- Rom. 1:17 a fost versetul care i-a adus liniste sufleteasca(“justificarea prin credinta”).

Motive care au dus la ruptura de Roma:
- Din interiorul Bisericii Romano-Catolice au mai fost calugari care au initiat reforme. Luther, cu ocazia trimiterii lui la Roma, intre anii 1510-1511, a observat coruptia si luxul in care traiau preotii acolo si i-a incoltit in inima dorinta de reforma. Aliatii lui, Martin Bucer si Melanchton, profesori la universitatea Witenberg, au ajutat mult cu chibzuinta lor si cunoasterea limbilor clasice si ebraice la initierea si raspandirea reformelor;

- invatatura lui Luther, care a starnit impotrivire in randul preotilor Romano-Catolici a fost:

* singura autoritate, ca norma in Cuvant, nu este nici papa, nici Biserica Romano-Catolica, ci Biblia;

* nu papa este autoritatea suprema in domeniul credintei si moralei;

* sacramentele nu au nici o valoare fara credinta.

- In anul 1520, Luther s-a hotarat sa-si faca de cunoscut ideile, care se bazau pe Scriptura, adresandu-se, prin trei brosuri cu trei teme diferite, oamenilor, lucru care a infuriat pe papa si pe consilierii lui si a dus la excomunicarea lui Luther de catre papa Leon al-X-lea:


  1. “Discursul catre nobilimea germana”, adresat ierarhiei, care continea: domnitorii ar trebui sa reformeze Biserica la nevoie, fara ca papa sa pretinda ca el este singura autoritate spirituala si ca papa sa nu intervina in afacerile Bisericii.

  2. “Robia Babiloniana” – a contestat sistemul sacramental ca mijloc al harului cand era impartit de preoti.

  3. “Despre libertatea crestinului” – toti credinciosii sunt preoti, ca rezultat al credintei lor personale in Cristos, pot sa interpreteze Scriptura si au dreptul sa-si aleaga preoti.

- cartile lui Luther au fost arse la Colonia;

- Luther, la randu-i, la 10 dec 1520, a ars bula papala;

- in 1521, este chemat sa dea socoteala in fata dietei imperiale la Worms, dar Luther ramane ferm pe pozitie;

- este rapit de prieteni la intoarcere si ascuns in castelul Wartburg, deoarece dieta a dat un edict care poruncea tuturor supusilor imparatului sa-l prinda pe Luther si sa-l predea autoritatilor. Luther a ramas ascuns din mai 1521, pana in martie 1522;

- in 1525, s-a casatorit cu o calugarita care evadase, Katherin von Bora, cu care a avut 6 copii;

- in 1526, dieta de la Speier a hotarat ca fiecare imparat sa-si hotarasca religia propriului stat;

- in 1529, dieta de la Speier anuleaza decizia primei diete si proclama religia Romano-Catolica singura credinta legala;

- in urma acestei diete, Luther impreuna cu 6 nobili si preprezentantii a 14 orase au facut un Protest si de atunci au fost numiti “protestanti”;

- la dieta de la Ausburg, in 1530, Melanchton a redactat o confesiune cunoscuta sub numele de “Confesiunea de la Ausburg”, care apoi a devenit credeul oficial al Bisericii Luterane;

- in 1526, Luther formuleaza “Liturghia Germana” si “Regula de Slujire”;

- in 1529, Luther a redactat “Micul Catehism” – o prezentare pe scurt a celor 10 porunci, a crede-ului apostolilor si a rugaciunii “Tatal nostru”;

- in 1531, Luther infiinteaza “liga de la Schmalkalden” – organizatie luterana de aparare a credintei;

- pana in anul 1534, Luther traduce intreaga Biblie in germana, prin care stabileste si forma standard a limbii germane;

- in 1535, adopta sistemul de ordinare a pastorilor;

- a scris cartea “Juramintele monastice”, prin care ii indeamna pe calugari si calugarite sa-si renege juramintele gresite, sa paraseasca manastirea si sa se casatoreasca;

- Luther a infiintat un sistem de educatie elementara universala in Germania;

- Luther a murit in anul 1546;

- Miscarea luterana, dupa moartea lui Luther, a fost condusa de Melanchton, care, in fruntea ligii luterane, a purtat razboaie intre anii 1546 – 1552;

- in 1555 s-a incheiat pacea de la Ausburg, punand luteranii in egalitate cu Romano-Catolicii.

In Germania, printul putea sa stabileasca religia din teritoriul lui si disidentii aveau drept de emigrare.

Melanchton este numit si teologul miscarii luterane, deoarece a asezat pe hartie parerile lui Luther despre lege, pacat, mantuire si credinta, in cartea “Loci communes”, carte pe care Luther a caracterizat-o ca fiind nemuritoare.
Principalele puncte pe care se sprijinea teologia lui Luther erau:

- “sola fide” = justificarea prin credinta;

- “sola scriptura” = Scriptura este singura autoritate pentru pacatosii care cauta mantuirea.
REFORMA IN ELVETIA

Elvetia a fost tara cea mai libera din Europa in timpul Reformei. Guvernul fiecarui canton era responsabil pentru afacerile locale si tot el hotara si forma de religie pe care urma sa o imbratiseze.

Radicalilor Reformei li s-a dat numele de anabaptisti si la inceputuri au activat impreuna cu Zwingli.
Huldreich Zwingli(1484-1531):

- a facut parte din prima generatie de reformatori;

- a fost preot catolic intre anii 1506-1516;

- a slujit in serviciul mercenar pentru papa si papa i-a dat o pensie anuala generoasa;

- mai tarziu s-a opus categoric inscrierii elvetienilor in serviciul mercenar;

- datorita lui autoritatile vremii au hotarat sa tina o dezbatere, in care Zwingli sa explice pe larg toate problemele controversate, si asa zonele de nord ale Elvetiei au imbratisat Reforma;

- un atac de ciuma in 1519 si contactul cu ideile lui Luther l-au condus la experienta convertirii;

- Zwingli a fost solicitat sa explice noile idei cu care sa ia contact toti cetatenii Elvetiei si autoritatile alese sa decida ce credinta sa adopte orasul sau cantonul:



  • zeciuielile platite de credinciosi nu aveau autoritate divina, iar plata lor era o problema voluntara;

  • punea accentul pe mantuirea prin credinta;

  • autoritatea Bibliei;

  • Cristos este capul Bisericii;

  • clericii au dreptul sa se casatoreasca;

  • condamna practicile Bisericii Romano-Catolice nebiblice.

- conducerea cantoanelor de nord a hotarat ca Zwingli a castigat si ideile lui au statut de lege. In consecinta, au hotarat:

  • eliminarea platilor pentru botezuri si inmormantari;

  • calugarii si calugaritele au voie sa se casatoresca;

  • au fost interzise icoanele si moastele;

  • in 1525 s-a hotarat abolirea liturghiei.

- adeptii lui Zwingli, cunoscuti sub numele de anabaptisti, insistau asupra botezului adultilor, motiv pentru care autoritatile orasului le-au interzis intrunirile si i-au alungat din oras;

- Zwingli s-a despartit de Luther deoarece nu au ajuns la un numitor comun in legatura cu prezenta lui Cristos in elementele de la Cina Domnului. Zwingli sustinea ca Cina Domnului este o amintire a mortii lui Cristos, iar Luther sustinea ca exista o prezenta reala a lui Cristos in Comuniune, desi substanta painii nu se schimba.


Yüklə 370,83 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin