Septembrie 2018 Tema lunii: Inteligențele: cea naturală
IA limitată (Weak, Narrow Artificial Intelligence)
Yüklə 228,23 Kb.
|
1. IA limitată (Weak, Narrow Artificial Intelligence): constă într-un sistem care poate fi programat să îndeplinească sarcini simple, deobicei o singură sarcină: identificarea unor tipare de comportament, prognoză a vânzărilor, prognoza meteo, sortarea fotografiilor (sau a amprentelor) pentru a identifica o anumită persoană, etc. Câteva sisteme de IA simple conectate stau la baza automobilelor fără șofer. De curând citeam despre Dora, un robot dezvoltat în Romania, care este specializat în recrutare. Dora ținuse peste 100,000 de interviuri cu candidații pentru slujbe în diferite domenii : operatori producţie, operatori call center, sudori, contabili, oameni de vânzări, şoferi, analişti financiari, merchendiseri, ingineri. Creatorii Dorei spuneau că robotul comunică permanent cu candidaţii, îi informează cine este angajatorul, dacă au trecut de interviu, îi informează când vor fi contactaţi, iar dacă nu răspund la telefonul dat de angajator, Dora îi roagă pe candidaţi să sune înapoi. În cazul respingerii acetora, Dora îi informează pe candidaţi de ce au fost respinşi şi le propune alt loc de muncă, conform experienţei lor, a disponibilităţii şi a preferinţelor salariale. Cum este acest lucru posibil? Raspunsul este printr-o combinatie de programe și învățare supraveghetă (supervised learning). Simplificat, Dora este o colecție de programe (software) și computere funcționând în unison. Inainte de a fi programată să dea telefoane, Dora a fost instruită cum să înțeleagă limba romană. Inginerii din spatele ei, au create softuri cu menirea de a o instrui cum sa împartă frazele în cuvinte, și apoi să transforme cuvintele în subiecte și actiuni logice pe înțelesul computerelor. Invățarea supravegheată cere foarte multe date. De exemplu, este estimat că un program de genul Siri pentru iPhone cere sa fie învățat timp de 50.000 de ore pentru a deveni eficient în recunoașterea sensului frazelor din limba vorbită. Inginerii au "hranit-o" pe Dora cu fraze de genul: “Care sunt punctele tale forte?” Sau, “care sunt aşteptările tale salariale?” Fără îndoială, Dora știe cum să recunoască un mare procent din raspunsurile date de candidații la o slujba pentru ca i s-au arătat multe răspusuri. Dora probabil este limitată în discuțiile pe care le poate avea de frazele cu care a fost învățată. Nu poate să aibă o discuție pe teme de biologie, pentru că nu a fost instruită cu cuvinte și logică să înțeleagă termenii și conceptele de biologie. Ei bine, aici este diferența dintre o învățare supravegheată (de tip Dora) si o inteligență artificialț adevarată. Specialiștii în domeniu consideră că pentru a fi cu adevărat o inteligență artificială învățarea Dorei trebuie să se facă automat. Adica învățarea nu trebuie facută cu fraze dintr-un anumit domeniu, ci dându-i fraze și cuvinte generale. Insă, mai presus de cum se face învățarea, inteligența artificiala ar fi dată de puterea Dorei de a rezolva ambiguitatea convorbirilor, de a face predicții în urma dateleor culese și de a învăța din greșelile făcute pentru a face previziuni cu mai multă acuratețe în comportamentul ei in viitor (deep learning). Prognosticul este că în viitor o să vedem din ce in ce mai multi roboți de tipul Dorei. Puterea de a stoca date este imensă astăzi. Dacă datele acestea enorme sunt prelucrate de roboți echipați cu inteligență arificială și așa cum puterea de procesare a computerelor este în creștere, aceasta, fără îndoială, va face ca în viitor Dora să fie și mai bine instruita și capabilă de dialog. Și cine știe, ca și actiunea fimului Her, nu este exclus ca unul dintre candidați să fie atât de captivat de intelgența ei încât sț se și îndrăgostească de ea. Doru Mihăescu, director al Departamentului de Computer Networking, Colegiul Adventist de Sud, Collegedale, Tennessee 2. IA generală, avansată (Strong IA, Artificial General Intelligence): are calități cognitive superioare, datorită cărora este capabilă să găsească soluții la probleme pentru care nu a fost programată. 3. IA superioară (Superior Artificial Intelligence): gradul de inteligență și capacitatea mașinii/computerului de a face față problemelor devine superior celui al oamenilor. Așa sunt computerele care câștigă jocurile de șah, Jeopardy sau altele, deasemeni cele care sunt capabile de un dialog susținut. Unii cred că viitoarele computere cu deep mind vor perfecționa lumea, alții - între care celebrul Stephen Hawking - că vor aduce dezastre și că vor pune umanitatea în pericol. Un raport al Casei Albe de anul trecut se încheie cu concluzia că în următorii 20 de ani, cu toate progresele făcute, nu se va ajunge la IA superioară inteligenței umane. Tipurile de computere cu IA: Tipul I, mașinile reactive: pot da soluții imediate, dar nu formează memorie și nu pot folosi experiențele anterioare pentru a soluționa noile probleme. Tip: computerul care l-a învins pe Gary Kasparov la șah. Tipul II, mașinile cu memorie limitată: folosesc informațiile acumulate în trecut. Tip: automobilele autonome, computerele care reconstruiesc imagini, fețe ale oamenilor din epocile antice, folosind detaliile introduse în memorie. Tipul III, cele la limita cu viitorul IA: aceste computere nu numai că formează reprezentări ale lumii, stochează informațiile în memorie, dar sunt capabile să învețe un "comportament", bazat pe judecarea obiectelor, ființelor, evenimentelor din realitate. Ele sunt mașini cu performanțe de tipul "minții umane", capabile să inter reacționeze cu lumea din jur, să se deplaseze, să ia decizii și să le aplice. Tipul IV, mașinile cu "conștiință": care pot ajunge la stadiul de a fi conștiente de ele însele, de a menține un contact permanent cu realitatea și de a se adapta la ea. Cel mai avansat proces de "învățare" pentru computerele cu IA de tip III este sistemul deep learning (deep structural learning, ), termen introdus de Rina Dechter in 1986 și este bazat pe metoda straturilor multiple, model inventat după modul de funcționare al creierului uman. De aceea sistemul de conectare se numește artificial neural network. 
Sistemul de învățare bazat pe straturi multiple Primul sistem de conectare cu opt straturi a fost introdus de Alexey Ivaschkenko și Lapa în 1965. Mașina preia date pentru un strat, apoi folosește concluzia (outputul) primului strat ca noi date (input) pentru al doilea strat și tot așa cu foarte numeroase straturi de informații legate între ele și care devin o memorie a computerului. Sistemele de învățare pot fi supravegheate (dirijate), când creatorul mașinii îi dă mașinii toate datele de informație, sau nesupravegheat, când mașina începe să avanseze singură în colectarea de date, prelucrarea lor, extracția de concluzii și luarea de decizii.
Există o limită, încă nedepășită de sistemele actuale de computere cu IA, la care se va trece de la funcționarea automată a sistemelor la funcționarea autonomă. Multe algoritme de IA pot învăța din date și pot avansa în euristica lor de funcționare (metodă de studiu, cercetare, investigație care duce la cunoștințe noi). Avansarea lor se face prin analiza și selecția unor cantități enorme de date, din care ele elimină treptat pe cele care nu corespund la toate amănuntele. Pe măsura înaintării, IA poate verifica rapid orice ipoteză și - teoretic - se pot atinge toate nivele de cunoștințe într-un subiect sau domeniu. Cercetătorii au numit capacitatea IA viitoare o explozie combinatorie de care nu a fost capabilă vreodată nici o minte umană. Într-un hățiș de date, IA poate găsi "poteca" pe care avansează către țelul final pentru care a fost programată. Forme de IA folosite zilnic Zborurile cu pilot automat: în timp ce manevrele la sol și decolările sunt 100% făcute de piloții umani, cea mai mare parte a zborurilor și multe din aterizări sunt făcute de pilotul automat. Sistemele AutoPilot monitorizează permanent traseul, funcționarea sistemelor interne, datele exterioare (viteză, altitudine, vânt, turbulențe, temperatură, semnalele radar) și are dialog permanent cu semnalele emise de instalațiile aeroporturilor. Traducerile automate: cel mai cunoscut sistem este cel al lui Google. Este foarte util pentru a afla instantaneu traducerea unui cuvânt sau a unei expresii, dar este imperfect când vine vorba de calitatea traducerii unui text mai lung. Se va perfecționa, cu siguranță. Asistenții virtuali: Alexa (Apple), Siri (Google), Cortana (Microsoft). Execută sarcini la comenzi verbale, sau la mesaje transmise de la distanță prin iPhone apps și învață pe măsură ce sunt folosiți. Pot face multe sarcini domestice, suna pe cineva la telefon, schimba posturile de radio sau tv, pot avea grijă de sistemele de securitate ale casei, regla temperatura, etc. Operațiuni bancare: depunere de cecuri, manevrare de fonduri, plăți, transferuri, etc. Cumpărături/ comerțul inteligent: după un număr de comenzi făcute on line, un computer (sistemele de căutare folosite) învață preferințele tale și îți trimite periodic informații legate de produse de care ai putea fi interesat. Este folosit de Amazon, Apple, marile firme comerciale, ca și de agențiile de știri, care te "țin la curent" cu noutăți, fără ca tu să le ceri. Mediile sociale: te conectează cu oameni pe care i-ai putea dori ca parteneri, îți furnizează știri și comentarii după modelul pe care l-ai arătat la contactele anterioare. Jocurile video, pe telefon, etc. Condusul cu GPS. Monitorizarea medicală de la distanță (telemedicina). Chatbots: roboții cu care se poate vorbi, cărora le pui întrebări și ei sunt capabili să aleagă răspunsul potrivit din banca lor de date. Programările de călătorie (zboruri, hoteluri, pensiuni, taxiuri), rezervările pentru spectacole sunt urmate de informații pe care le primești în funcție de utilizarea în trecut a serviciilor. Produsele inteligente: smart phones, smart TV's, automobilele inteligente, viitoarele mașini casnice inteligente (frigider, mașină de spălat, sisemele de încălzire/aer condiționat), viitoarele computere și device-uri mobile, sistemele de securitate ale casei, sistemele de udat grădinile, etc. Inteligența Artificială în Sectorul Financiar Inteligența artificială are o istorie relativ scurtă – a fost fondată ca materie academică în anul 1956 în cadrul Colegiului Dartmouth. La începuturi, au fost create programe care erau capabile să rezolve probleme de algebră, să vorbească sau chiar să joace șah. După o perioadă de euforie la început, inteligența artificială a intrat într-o perioadă de declin (anii 70) dar care a fost depășită datorită investițiilor private în domeniu (începutul anilor ’80). Ca o încoronare a successului în domeniu, mașina creată de IBM, Deep Blue a fost prima mașină de inteligență artificială care a reușit să bată un campion mondial la șah (Gary Kasparov in Mai 1997). În domeniul financiar, inteligența artificială putem spune că se află la începuturi chiar dacă unii directori anunțau într-un trecut nu prea îndepărtat schimbări majore în personal datorită dezvoltării și adoptării de noi programe care pot înlocui forța de muncă umană. De exemplu, Deutsche Bank CEO - John Cryan prognoza acum câțiva ani că jumătate din angajații Deutsche Bank vor fi înlocuiți cu roboți în viitorul apropiat. Cu toate acestea, băncile încă sunt foarte rezervate în a adopta asemenea tehnologii. La ora actuală cea mai avansată tehnologie utilizată de către instituțiile financiare este “Chatbot” . În SUA, conceptul de chatbot e folosit în diferite ipostaze:
Pe lângă conceptul de chatbot care încet, încet va deveni un standard în industria bancară, din ce în ce mai multe bănci și instituții financiare încearcă să dezvolte noi tehnologii pentru a obține un avantaj competitiv or să-și îmbunătățească activitățile zilnice. O asemenea arie e cea legată de trading – idea e de a ajuta traderii la bursă să performeze mai bine. Inteligența artificială poate ajuta un trader să dezvolte noii strategii de investiții pe baza utilizând noi informații obținute și procesate în timp real. Spre exemplu, UBS a dezvoltat un asemenea program care pe baza volatilității pe piață dezvoltă și generează noi strategii de investiții pentru trader. Programe similare sunt déjà utilizate în masă de companiile care tranzacționează des (high-frequency trading companies). O altă arie de interes în a dezvolta asemenea tehnologii e cea de reglementare financiară și securitate. Spălarea banilor e o problemă majoră pentru toate băncile din lume și țînând cont de faptul că multe bănci au fost sancționate în ultimul timp ca urmare a vulnerabilității acestora în a identifica asemenea activități, din ce în ce mai multe bănci investesc sume considerabile sau semnează parteneriate cu companii private să dezvolte tehnologii capabile să identifice asemenea acțiuni. HSBC Bank a semnat recent un parteneriat cu Quantexa pentru utilizarea unui soft care poate detecta potențiale activități ilegale analizând informații publice, private și tranzactii efectuate pe diferite platforme. În același timp, adoptarea de noi tehnologii ridică multe semne de întrebare. Cea mai comună întrebare e: care va fi rata de înlocuire a forței de muncă umane din domeniul bancar cu roboți? Odată cu dezvoltarea de noii tehnologii cele mai afectate locuri de muncă vor fi cele cu o activitate repetitivă – spre exemplu casierii (tellers) din bănci. Unii analiști prognozează reduceri de costuri pentru industria bancară în Statele Unite de 1 trilion de dolari până în anul 2030. De asemenea un alt raport publicat recent prognozează că în toată lumea 1,2 milioane de locuri de munca în industria bancară sunt în pericol în următoarea decadă, urmat de industria de asigurări cu peste 800 mii locuri de munca în pericol de a fi pierdute în favoarea mașinilor inteligente. Pe de altă parte, rapoartele prognozează o creștere în numărul de locuri de muncă în industria financiară care necesită cunoștințe avansate în domenii precum calculatoare, matematică sau statistică. În viitorul apropiat locurile de muncă care cer o activitate repetitivă sunt cele mai expuse la a fi înlocuite cu mașini/roboți și asta nu numai în industria bancară ci în multe alte industrii. Principalele două obstacole care pot frâna adoptarea de noii tehnologii în industria financiară sunt:
În prezent marea parte a instituțiilor financiare au adoptat și implementat sub o formă sau alta programe de inteligență artificială în activitățile zilnice. În același timp, liderii acestor instituții sunt sub o presiune constantă în ceea ce privește rezultatele financiare, legile și regulamentele în vigoare ( care sunt într-o continuă și constanța schimbare) dar și viziunea pe care publicul o are asupra instituțiilor. În încercarea de a balansa și satisface toate aceste aspecte, marea majoritate au o atitudine relativ conservativă în a adopta noi tehnologii înainte de a fi siguri că pot satisface toate părțile implicate. Ionuț Plesnecuțe, economist, specialist în strategia investițiilor, Johnson City, Tennessee IA și modificarea ființei umane: transhumanismul Dezvoltarea tehnologică a ultimei jumătăți de secol și progresele rapide ale IA i-au făcut pe oameni să postuleze că, în viitorul apropiat, nu numai lumea se va schimba, dar și ființa umană va suferi îmbunătățiri: anatomo-fiziologice și intelectuale. Acest concept a primit numele de transhumanism (simbolizat prin H+ sau h+) și preconizează mobilizarea inteligenței și eforturilor ca să se poată realiza evoluția către acești superoameni sau postoameni (posthumans). Pionierii acestei idei, Max More, Julian Huxley și Stefan Lorenz Sorgner au trăit în secolul trecut și nu au avut contact cu IA. Gândirea lor a fost influențată de filozofia lui Friederich Nietzsche (1844-1900), care a elaborat conceptul de superom, la care omenirea trebuie să aspire:...superomul trebuie să fie înțelesul lumii. Omul (obișnuit) este doar o funie, care face legătura între animal și superom. O funie peste un abis. Ce este măreț în om este că el este o punte, nu un sfârșit. (Așa grăit-a Zarathustra) Huxley a elaborat ideea că umanitatea poate evolua spre progres în totalitatea ei și ea l-a inspirat pe Arthur C. Clarke să scrie romanul 2001: Odiseea Spațiului, după care Stanley Kubruck a făcut celebrul film. 
Imagine din capodopera cinematografică 2001 Odiseea Spațiului (1968) de Stanley Kubrick. În epoca primitivă, un artefact trimis de extratereștri face posibilă dezvoltarea omenirii, care reușește să atingă performanțele de călătorii spațiale. Robotul HAL 9000 de pe una din navele cosmice se revoltă și nu mai ascultă ordinele cosmonautului Dr. Bowman. Acesta este obligat să distrugă creierul robotului, dar asta îl condamnă să rămână pentru totdeauna în spațiu. Cosmonautul trece prin toate fazele de îmbătrânire, pentru a ajunge apoi la faza de embrion uman care călătorește în spații depărtate de pământ. Cu aceasta, evoluția transcedentală a omului închide cercul, în care viața pe pământ nu a fost decât o etapă. În nava cosmică care se îndepărtează în Univers reapare artefactul care a declanșat evoluția omenirii. 
Gânditorii transhuamniști (transcedentaliști) cred că prin convergența tehnologiilor nano-bio-info-cogno va fi posibil marele salt de transformare a corpului și minții umane, care ar putea fi la distanță de numai o generație. IA și societatea IA și piața muncii: Acum 10 ani, IA era mai mult ceva de viitor, o problemă situată între literatura științifico fantastică și futurologie. Azi, IA este o prezență, are un impact vizibil asupra multor probleme sociale și culturale și este evident că influențează piața muncii, profesiunile și opțiunile tineretului pentru meseriile pe care le aleg. Sunt sociologi care cred că în viitor 99% din slujbe vor fi pierdute sau modificate. McKinskey Global Institute a publicat rezultatul unui studiu care anticipează că până în 2030 vor fi desființate 30% din slujbe, urmare automatizării și roboticii. Pierderea de slujbe pentru USA ar putea atinge 800 de milioane. Agenția de prognoză Rassmussen Reports a găsit că 47% dintre cetățenii americani cred că pierderea de slujbe din cauza IA va fi considerabilă în viitorul apropiat. Dezvoltările tehnologice pre-IA au eliminat deja operatoarele de centrale telefonice, multe din secretare, dactilografele, lucrătorii din atelierele foto, proiectorii de filme din cinematografe, lucrătorii de la benzinării, etc. Azi vedem cum dispar casierii din magazine, cei care percep taxe pe autostrăzi, o parte din vânzători (comanda automată la magazinele fast food, marile magazine universale cu self-service), muncitorii manuali din fabrici, agenții de circulație, paznicii și mulți alții. Cele mai periclitate slujbe în anii viitori sunt traducătorii, avocații și asistenții legali, agenții de turism și asigurări, o mare parte din funcționarii publici, medicii radiologi, patologi și de laborator, bucătarii de fast-food, șoferii de taxiuri, o mare parte din fermieri, inspectorii din agricultură și silvicultură, mulți din editurile și tipografiilor cărților și periodicele tipărite, bibliotecarii, etc. Dar, începând cu primii ani ai primei revoluții industriale, dezvoltarea tehnologică a arătat că desființarea unui număr de slujbe este asociată cu crearea altora. În anii viitori, vor apărea profesiuni legate de IA (proiectare, realizare, menținere) și altele se vor modifica (slujbele din învățământ cu mai puțini profesori de clasă, dar mai mulți creatori de programe, slujbele din industrie unde vor fi necesari tot mai mulți inventatori, realizatori de roboți, specialiști capabili să facă, să perfecționeze și să monitorizeze roboții, etc), slujbele din comerț ș.a.m.d. Noile metode de supraveghere vor avea nevoie de mulți lucrători pentru instalarea și monitorizare camerelor din aeroporturi, magazine, de pe străzi, din stații de transport, magazine, case particulare, școli. Echipele de intervenție vor fi alertate de sistemele automate de recunoaștere a suspecților puși sub urmărire. Dar majoritatea noilor slujbe vor cere educație superioară; cele mai multe slujbe care se vor desființa vor fi din sectorul muncii fizice.
Fascinația ecranului lucrează asupra oamenilor de toate vârstele, de la copiii cei mai mici, la adulți și la bătrâni. Priviți în jur, pe stradă, în metrou, la servici, în restaurante și vedeți același lucru: oamenii, chiar în același, grup dau mai multă atenție informației de pe ecran, decât partenerilor lor. În casele cu asistenți virtuali, este mai ușor să spui: Alexa, stinge lumina la baie!, sau Siri, sun-o pe mama!, decât să o faci singur. Un exemplu extrem sunt partenerii de viață sexuală artificali, care pot deveni o prezență permanentă în casa burlacilor (de ambele sexe), sau pot fi ușor accesibil în bordelurile noi cu AI dolls. IA și orașele viitoare (orașele inteligente): Orașele în care trăim sunt, în marea majoritate, așezări umane după modelul medieval, lărgite și transformate de generațiile care au urmat. De aici derivă o mulțime de dezavantaje, unele chiar imposibil de corectat. Orașele viitorului vor ridica mari probleme de proiectare si realizare, dar vor avea avantajul că - pornind de la zero - pot fi construite într-un fel în care majoritatea oamenilor vor avea condiții de locuință mai bune, viața va fi mai sigură și aplicațiile IA din toate domeniile vor contribui la calitatea superioară vieții și la ușurința de a îndeplini sarcinile de viață. Sectoarele de viață în care se anticipează mari îmbunătățiri pentru locuitorii orașelor viitoare sunt: siguranță, costul vieții, timpul liber, sănătate, mediu, conectivitate și oportunități de lucru. Majoritatea sistemelor de funcționare a orașelor (transport, canalizare, iluminare, aprovizionare cu apă și alimente, asistență medicală, reglarea condițiilor de mediu, accesibilitate, educație) vor fi optimizate prin sisteme de control permanente cu IA. Nu toți comentatorii sunt optimiști; un articol recent din publicația britanică The Guardian afirmă că orașele inteligente ale viitorului vor distruge democrația. Alții anticipează o mai mare însingurare a locuitorilor. Alții cred în posibilitatea unor scenarii anti-umane ca cele din romanul 1984 de George Orwell, sau filmul Metropolis de Fritz Lung (1927). China și India au anunțat proiectele de construcție a peste 100 de orașe inteligente. IA și democrația: De ce tehnologia favorizează tiraniile? de Yuval Noah Harari (www.theatlantic.com; octombrie 2018) (fragmente) Crește frica de irelevanță: Democrația nu este deloc inevitabilă: ea ocupă un spațiu foarte mic în istoria omenirii, care a fost - i1n cea mai mare parte - scena monarhiilor, puterii oligarhiilor, regimurilor autoritare. Idealurile libertății și egalității sunt foarte fragile și deja în a doua decadă a secolului XXI liberalismul pierde credibilitate. Schimbările poltiice contemporane au cauze multiple, dar ele apar legate de progresele tehnologiei. Oamenii obișnuiți nu înțeleg mult din inteligența artificială, biotehnologie, inginerie genetică, așa cum nu înțeleg macroeconomia, regulile pieței mondiale și se simt excluși din societate. În anii 1930's oamenii din Germania, USA și URSS aveau impresia că ei contează, așa li se spune: omul este cel mai important capital! În 2018 oamenii se simt lipsiți de importanță. O clasă nouă, nefolositoare: Oamenii înțeleg, indiferent de gradul de educație, că noile tehnologii amenință o mare parte din slujbele pe care ei le pot îndeplini. Cât timp "plăcinta economică" a crescut în statele industriale și liberale, oamenii au ascultat ce li s-a spus. Proletariatul s-a împăcat cu capitaliștii, ateii cu credincioșii, localnicii cu imigranții... Dar plăcinta nu va mai crește la fel. Noua revoluție industrială va aduce beneficii de miliarde, dar va crea o largă clasă, asistată social, perfect manipulabilă. Apariția dictaturii digitale: Pe măsură ce mulți oameni își vor pierde valoarea economică, ei vor pierde și valoarea politică. Dar, chiar dacă acești oameni ar dori să protesteze, ei vor avea greutăți să se organizeze, în condițiile supravegherii totale a populației. În trecut, țările cu regim dictatorial au avut performanțe economice decât cele liberale. Asa a fost competiția URSS-țări capitaliste. Dar în condițiile IA, s-ar putea să fie invers: dictaturile să fie capabile de producții net superioare celor din statele cu regim liberal. În regimurile totalitare informația poate fi centralizată și controlată exclusiv de stat. Gândiți-vă că guvernul ordonă ca toți cetățenii să-și facă analiza ADN și să comunice autorităților rezultatele. Aceasta, plus toate informațiile deja existente în computerele puterii, va da o putere enormă autorităților.
Chiar acum, fără ca noi să știm, Google și serviciile de informații au adunat date despre noi. Putem noi controla ce au adunat computerele în ani de colectare secretă a datelor întregii populații? Concurența între companiile care adună date despre populație este de mult începută. La fel cea dintre țări. Vom fi mai siguri dacă, la un anumit dat, noi vom cere guvernului să "naționalizeze toate datele stocate" în computere? Dar cât de independente vor fi guvernele de "dictatorii digitali"? IA și etica socială: dintre futurologii contemporani, cei care devin adepți ai transhumanismului, majoritatea (dar nu toți) atei, preconizează mari schimbări în felul de a gândi și acționa al oamenilor, ceeace va schimba modul de a lucra, de a interacționa, de a ajuta pe alții, de a face business, de a privi lumea. Din transhumanism au derivat concepte ca extropianismul, care vede omenirea viitoare ca devenind activă în influențarea propriei evoluții istorice, transhumanismul democratic sau libertarian, care va aborda problemele sociale conform principiilor politice ale celor două orientări, postgenderismul, care va accepta desființarea celor două sexe și va controla reproducerea umană prin alte mijloace decât sexualitatea și tehnogaianismul, care preconizează folosirea dezvoltării științifice pentru restaurarea naturii pământului așa cum a fost, înainte de cele trei revoluții industriale (sec. XVII-XX). Bune și rele în aplicarea IA de către departamentele și agențiile guvernamentale: Guvernul Statelor Unite ale Americiii investigheaza folosirea inteligentei artificiale in diferitle activitati care cad sub indrumarea sa: In septembrie 2017 Departamentul Transporturilor a publicat un ghid numit “A Vision for Safety” menit sa promoveze siguranta si eficienta masinilor automate (Automated Driving Systems sau ADSs). In octombrie 2017, presedintele Trump a semnat un memorandum prin care permite diferitelor state si localitati sa experimenteze operatii cu drone in domeniile comercial si public. Administratia Serviciilor Generale (US General Services Administration-GSA) a dezvoltat un program pilot numit Solicitation Review Tool (SRT) care foloseste minarea de date, prelucrarea limbajului natural si algoritme de instruire a computerelor ca sa prezica automat cu o acuratete de 95% daca companiile care solicita sa faca afaceri cu guvernul american respecta legislatia in vigoare. Prin acest program se usureaza substantial munca angajatilor care verifica datele trimise si sanctioneaza pe cei care nu respecta legea. Cererile sunt prelucrate mai rapid si cu acuratete mai mare, costul e mai scazut si angajatii se vor putea ocupa de slujbe mai importante. Folosirea unor programe automate care dau raspunsuri numite “chatbots” (roboturile pentru răspunsuri) sunt din ce in ce mai comune. De exemplu EMMA “lucreaza” pentru Departamentul de Cetatenie si Imigratie (US Citizenship and Immigration Services), MISSI pentry statul Misssippi. GSA foloseste un chatbot pentru a raspunde intrebarile celor care cauta sa se angajeze in cadrul acestui departament. Se pare ce Pentagonul a crescut bugetul destinat inteligentei artificiale, minarea bazelor de date imense si “cloud”-ului si in iunie 2018 a anuntat crearea unui centru destinat IA numit Joint Artificial Intelligence Center care va supraveghea toate aceste activitati. Departmentul de Vama si Protectia Granitelor (US Customs and Border Protection-CBP) va incepe in august 2018 un program pilot numit Vehicle Face System, la un punct de trecere intre SUA is Mexic cu scopul de a vedea in ce masura programul poate inregistra cu acuratete trasaturile fetelor tuturor ocupantilor masinilor care trec frontiera, pentru ca apoi sa le compare cu imagini din bazele de date ce includ pasapoarte, vize si alte documente legate de trecerea granitei. De asemenea, nu de mult, oamenii legii din statele Florida si Oregon au adaptat un program de recunoastere a trasaturilor fetei imprumutat de la firma Amazon numit Rekognition si l-au folosit pentru a cauta anumite persoane trecind prin toate filmele luate de diversele camere de luat vederi instalate in oras. Organizatia Human Rights Watch a investigat o practica a guvernului de a ascunde metode de supraveghere in masa a populatiei (ca de exemplu programe de recunoastere a trasaturilor fetelor din filme luate cu ajutorul dronelor la proteste publice) numita “parallel construction” si care este prezentată cu o alta explicatie. Astfel un judecator nu se va putea pronunta asupra constitutionalitatii metodei de investigare. National Security Agency-NSA a cerut reautorizarea unui program inceput dupa atacul de la 11 septembrie 2001 care ii permite sa monitorizeze activitatile electronice ale unor cetateni straini in afara granitelor Statelor Unite (telefon celular, e-mail, cautari pe Internet). Acest program ii permite NSA sa se interfereze si daca acesti cetateni straini comunica cu cetateni americani aflati in SUA. Astfel drepturile la confidentialitate ale cetatenilor americani pot fi compromise. Paul Cornea, medic specialist Boli Infecțioase, Chattanooga, Tennessee IA și știința Toate domeniile științifice beneficiază de IA și cele mai multe trec prin schimbări mari în metodele de cercetare. Robotica este o ramură a ingineriei care a luat o dezvoltare explozivă în ultimii ani și care are deja aplicații în domenii ca industrie, cercetarea spațială, medicină, tehnică militară, industria chimică, comerț, transport, comunicații, meteorologie, seismologie, biologie, statistică, industrie farmaceutică, nanotehnologie, știința noilor materiale, comunicare, etc. În laboratoarele de cercetare, roboții fac cele mai minuscule operații, imposibile pentru om, colectează și prelucreaază datele și compară experimentul în curs cu tot ce s-a făcut vreodată în același domeniu. Prelucrarea datelor foarte voluminoase: în acest domeniu IA poate face ceva imposibil pentru mintea umană: analizează rapid o imensitate de date și depistează un tip de efect foarte mic față de masa de date parcursă, efect care altfel ar rămâne nedescoperit. Descoperirea unor astfel de efecte mascate de imensitatea de date se numește extracție de date (data mining), printr-o metaforă care compară acest mod de prelucrare a informației cu descoperirea unui diamant în sute de tone de steril. Elaborarea de idei noi: computerele dotate cu deep learning, care participă la cercetarea științifică într-un anumit domeniu, pot ajunge să sugereze noi idei și direcții, sau să aleagă cea mai bună soluție dintre mai multe. Cercetarea istorică și prelucrarea de materiale vechi: IA este deja aplicată la prelucrarea datelor arheologice, reconstituirea de elemente naturale și de ființe din trecut, analiza ipotezelor legate de trecut. De curând, manuscrisul Voynich (manuscris european medieval din secolul XV, scris într-o limbă necunoscută, descoperit în 1912) a fost descifrat: este un text medical cu recomandări de tratament. O scriere din perioada 2600-1900 î.e.n descoperită pe valea râului Indus (din India de nord-vest, civilizație din epoca bronzului) a putut fi soluționată printr-un program cu IA, antrenat la toate formele de scriere cunoscute în istorie.
În domeniul imagisticii, programele de interpretare asistate de computere au o precizie mult mai mare decât a medicilor, chiar a celor cu vastă experiență. La fel, analiza și interpretarea de finețe a zgomotelor cardiace poate fi făcută de un computer care a înmagazinat experiența a sute de cardiologi străluciți contemporani sau din trecut. În domeniul prognosticului bolii, al șanselor de reușită ale unei intervenții, ca și în estimarea șanselor de vindecare ale bolnavilor stabilite de la internare, computerele - prin marea cantitate de date pe care le pot analiza rapid - sunt de o acuratețe la care experiența individuală nu are acces. Prin programe cu IA, medicina a căpătat un caracter de precizie care o îmbogățește mult, iar planul de terapie, cu alegerea medicamentelor și stabilirea dozelor a intrat într-o nouă fază, acea de individualizare a tratamentului. Practica medicinei de la distanță, telemedicina, va fi mult mai larg folosită, va facilita monitorizarea bolnavilor care sunt la domiciliu și va folosi asistenți medicali umani sau robotici. Schimbările personalului medical în era IA: la multe specialități medicale (laborator, patologie, imagistică) modul de lucru și numărul medicilor se va modifica drastic. În chirurgie, roboții din generațiile viitoare, dotați cu IA vor executa operațiile cu exactitate și viteză de sute de ori mai bune decât cele care pot fi făcute de chirurgii umani. Experimente cu animale de laborator au verificat roboți chirurgicali autonomi capabili de suturi vasculare, intestinale de mare calitate, cel puțin la fel de bune ca cele făcute de mâna omului.
La domiciliul bolnavilor, se va instala temporar un microspital pentru zilele/săptămânile în care bolnavii au nevoie de asistență, ei vor fi monitorizați permanent de la distanță (biosensori, microdevice-uri, camere tv) și vizitați - la nevoie - de servicii medicale mobile coordonate de spital. Pentru sarcinile repetitive (distribuirea medicamentelor, a hranei, terapia fizică, mobilizarea bolnavilor), roboții avansați vor fi aplicați pe scară largă în spitale. Recoltarea de analize de sânge cu roboți dirijați de sensori cu ultrasunete se va face cu precizie și va elimina eșecurile de puncționare. Depistarea infecțiilor, controlul curățeniei și dezinfecției, vor fi făcute de monitoare permanente, care raportează nevoia de corectare. Schimbările sistemelor medicale în era IA: Organizarea sanitară, sistemele de asigurare, criteriile de clasificare a bolilor și bolnavilor, programările, comunicarea cu bolnavii cronici și cu cei monitorizați la domiciliu, reglarea tehnică a spitalelor și sistemelor de sănătate (spitale, cabinete de consultație, farmacii, centre ambulatorii de investigație, azile de bătrâni sau spitale de boli cronice, ambulanțe, centre de telemedicină, dispecerate) vor fi unificate prin rețele de comunicare permanente capabile de reacții și soluții. Prezicerea epidemiilor se va face de la distanță și prevenirea lor, sau intervenția din fazele foarte timpurii, vor fi coordonate de sisteme integrate pe țări sau grupuri de țări. Datele medicale elctronice, care au intrat în funcțiune în ultimii ani, oferă multe avantaje pentru medicina practică, cercetarea clinică și cercetarea fundamentală. Dar ele nu sunt uniforme și nici nu sunt organizate sistematic. Viitorul are nevoie de un sistem unic de stocare a datelor medicale, care poate fi folosit cu multă eficiență și rapiditate. Schimbările cercetării medicale în era IA: Cercetarea științifică medicală așteaptă mari progrese prin aplicarea IA. În studiile clinice din toate specialitățile, cu cât numărul de subiecți înrolați este mai mare, cu atât șansele de a avea concluzii corecte sunt mai ridicate. Încă din faza de recrutare de cazuri, care se face la multe centre medicale, formularele completate de bolnavi pot fi triate cu rapiditate și foarte corect, față de grila de criterii, prin software-ul cu IA. Planul studiilor clinice de mari proporții pot fi mai bine elaborate de inteligența artificală, care testează toate ipotezele posibile, decât de mintea umană. Odată începute studiile clinice, programele computerizate pot ține datele la zi și pot decela devreme un tip de grupare a rezultatelor, prin data mining, care ar putea scăpa observatorilor umani pentru mulți ani de continuare nenecesară a studiului.
Lupta pentru controlul spațiului și dominația militară în spațiu se va da între China și USA. Un element al apărării efective în conflictele militare viitoare este viteza de reacție pentru măsuri defensive și - din acest punct de vedere - sistemele de supaveghere, analiză și decizie bazate pe simțurile umane nu vor mai face față. IA va fi chemată să supravegheze sistemele integrate de securitate și să ia decizii care implică coordonarea acțiunilor militare la nivel planetar. Ele vor trebui să rezolve și problemele legate de atacuri multiple în zone geografice diferite. Mai multe din fazele de analiză și decizie militară vor fi neumane. Logistica și coordonarea zonelor de atac și de răspuns va trebui să combine viteza răspunsului, acuratețea de execuție și intensitatea acțiunilor. "Luptătorii" vor fi mașini sau roboți, ultimii de dimensiuni și forme neobișnuite. Tactica atacului se va schimba, cu folosirea unor strategii noi. Una dintre ele este "atacul prin roiuri", în care un număr foarte mare de unități de luptă (unele chiar microscopice) pot anihila largi armate umane. Nu se va schimba numai tehnologia armamentului, dar se va modifica radical felul în care se vor purta războaiele. Majoritatea operațiunilor militare vor fi coordonate de la distanță și vor fi executate fără participare umană. Coordonatorii vor folosi informațiile obținute prin sensori, camere video cu supraveghere permanentă din sateliți, drone, mesaje de la instalațiile militare fără oameni plasate în teritoriul de luptă. Toată informația pentru suportul operațiunii militare va fi prelucrată cu IA. Armata, care este în prezent informatizată va trece la faza următoare de inteligentizare. Cine va câștiga competiția în domeniul IA va stăpâni lumea a spus recent Vladimir Putin. Între riscurile legate de folosirea pe scară largă a IA în armatele viitorului sunt și vulnerabilitatea la atacuri cibernetice, care le pot deregla, sau apariția de erori în funcționare. O supraputere trebuie să pregătească, mențină și dezvolte permament armamentul cibernetic. Pregătirea și antrenamentele militare vor folosi pe scară largă tehnologia IT și simulatoarele. Și spionajul și contraspionajul militare vor fi în cea mai mare parte automate și controlate de sisteme computerizate cu IA. Dronele autonome se pot deplasa singure prin prelucrarea informațiilor pe care le obțin în permanență. Au fost dezvoltate noi drone invizibile. Informația de bază a viitorului va fi obținută prin supraveghere și investigare neumană. Lumea modernă a devenit un mediu neprietenos pentru agenții umani infiltrați a spus directoarea sectorului tehnic al CIA. Dar sursele noastre de informare vor trebui să facă același lucru pe care l-au făcut spionii umani: să înșele sistemele de supraveghere. Nu vor ma avea de înșelat niște paznici-oameni, ci camerele de vederi și computere. (MSM) IA și educația Pentru mulți ani, educatorii și-au dorit să poată ajusta predarea conform cacaracterelor individuale ale elevilor. Se pare că acest lucru va reuși, prin introducerea în școli a IA, care va schimba învățarea după un tipic unic, cu cea individualizată. În programul de predare la o clasă de elevi, profesorul introduce datele specifice, nevoile, calitățile fiecărui elev în software-ul computerulu cu IA și acesta ajustează materia de predat pentru fiecare elev. Programul Thinkster Math urmărește fiecare pas făcut de elev iînvățarea matematicii și îl conduce, prin probleme și exerciții special alese, la o mai bună asimilare și înțelegere a noțiunilor matematice. Pentru temele de acasă și învățarea în grup s-a inventat programul Brainly.
Profesorii au la dispoziție progtamul Netex Learning care le permite să facă un program pentru fiecare lecție, cu conținutul complet de noțiuni, cu cea mai potrivită formă de expunere și completat cu părți audio, video, texte cu scoruri etc. Sistemul de meditatori inteligenți: mai multe companii pregătesc producția în serie a unor computere care pot ajuta elevii să învețe, la toate disciplinele. Programul Sherlock este aplicat deja de mecanicii forțelor aeriene pentru a diagnostica problemele complicate ale sistemului electric al avioanelor. Programul DARPA (Defense Advanced Research Project Agency) pregătește recruții din marina militară. Programele de învățat muzica instrumentală: deja intrate în funcție, accesibile on line. Universități. În general, universitățile americane s-au mișcat foarte lent în în introducerea computerelor IA în procesul de învățământ. Cauzele sunt scepticismul profesorilor, sau interesul lor de a-și proteja pozițiile. Dar previziunile sunt că foarte curând profesorii și meditatorii IA vor fi alături de profesorii umani, mărind mult capacitatea universităților. Invățământul on line a explodat în ultimii 2-3 ani. Dă șansa multora să-și completeze educația, în timp ce lucrează, cu cheltuieli mult mai mici decât cele ale "studenților la zi". Studenții pot participa la programele unor universități din alte orașe, sau din alte țări. Limbile străine: se estimează că programele existente de traduceri și învățare a limbilor străine se vor perfecționa mult și că întregul proces va deveni integral computerizat. Analiza performanțelor studenților: notarea studenților va fi întotdeauna completă și la zi prin computerele IA, învățate să aplice criteriile obiective de evaluare. Pe măsură ce avansează în studii, studenții vor afla care este performanța lor, ce trebie să facă pentru a o îmbunătăți și care sunt șansele lor în viitoarea proefsiune. Examenele: sunt deja corectate de computere în multe domenii și la multe școli. Aceasta se va generaliza la toate formele de examinare, cu obiectivitate maximă. (MSM) IA și comunicațiile În toate domeniile de comunicare, AI este deja prezentă și evoluează, cu perspectiva ca fiecare domeniu de comunicare să treacă printr-o revoluție majoră:
Una dintre previziunile cele mai șocante este aceea că - până în anul 2050 - comunicarea verbală va fi înlocuită prin transmisia gândurilor. Aceasta s-a întâmpla când rețelele interconectate de computere superioare vor forma o conștiință colectivă. Pe platforme deschise de comunicare globală, futurologii anticipează o comunicare creier-către-creier, nevehiculată de limbaj. (MSM)
În luna mai 2018, președintele Trump a anunțat formarea unui nou comitet al guvernului, Grupul special pentru inteligență artificială, subordonat Comitetului pentru Tehnologie al Casei Albe și Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. Comitetul este format din oficiali guvernamentali, personalități din învățământ și cercetare IA, specialiști de la mai multe companii, între care Microsoft, Apple și Google și membrii ai altor agenții guvernamentale, ca Fundația Națională pentru Știință și Agenția pentru proiecte avansate de cercetare în domeniul apărării.
(MSM) IA și artele IA și industria cinematografului: De mulți ani s-a înpământenit practica realizării filmelor cu imaginile generate de computer (CGI computer generated imagery), cum sunt Blade Runner, Jurassic Park, Avatar, Matrix și multe altele. Imaginile statice sau mișcătoare sunt uluitoare, dar nu se poate spune că apariția lor a făcut un mare bine cinematografiei. Marile filme, acele filme de neuitat, sunt făcute cu fețe umane, cu gesturi adevărate, cu recuzită puțină, dar cu emoție și idei mai greu de generat de mașini. Și nu se mai fac azi filme ca Nopțile Cabiriei, Omul care l-a ucis pe Liberty Valance, Casablanca sau Soarta unui om. Dar acum inteligența mașinilor a făcut un pas mare înainte. Dând computerului un text cu un rezumat al scenariului, acesta poate completa restul poveștii (în mai multe variante) și poate aduna din memoria lui (care are o uriașă colecție de forme, peisaje, lumini, efecte speciale) secvențele din care alcătuiește prima formă a filmului.
Orice capodoperă poate fi reprodusă cu exactitate și - dacă e făcută pe materiale și cu culori compatibile - va face să apară co copie falsă, imposibil de recunoscut ca atare. Apoi, o mașină poate "învăța" stilul oricărui mare maestru, pentru a crea tablouri în maniera artistului dispărut de mult. Noi Rembrandturi, Van Gogh-uri, Cezanuri și Picasso-uri se pot fabrica cu ușurință.
Regizorii pot beneficia de înregistrările spectacolelor anterioare, din care IA pot extrage sugestii, soluții, idei. Spectacolul de teatru It/I (Claudio S. Pinhanez și Aaron F. Bobick) are două personaje, unul uman, celălalt un computer IA. Ei evoluează pe o scenă complet controlată digital. IA și literatura: Exemplu de poem scris de computer: there is no one else in the world. there is no one else in sight. they were the only ones who mattered. they were the only ones left. he had to be with me. she had to be with him. i had to do this. i wanted to kill him. i started to cry. i turned to him. i dont like it, he said. i waited for what had happened. it was almost thirty years ago. it was over thirty years ago. that was six years ago. he had died two years ago. ten, thirty years ago. – "it's all right here. "everything is all right here. "it's all right here. it's all right here. we are all right here. come here in five minutes. "but you need to talk to me now. Se poate anticipa că un computer foarte capabil poate fi "hrănit" cu toate detaliile unei capodopere literare (vocabular, stil, semantică, construcție, interpretări critice) după care el poate genera un produs total original, dar scris ca și când ar fi făcut de autorul de mult dispărut. Prin computere, marii maeștrii ar putea fi puși din nou la lucru pentru a scoate noi producții. Și nu numai în literatură, dar și în muzică, arte plastice, arhitectură, design.
S-a lansat chiar un disc Genesis, cu muzică compusă de AIVA (Artificial Intelligence Virtual Artist). Un fragment din Genesis poate fi ascultat prin link-ul de mai jos.
Nu este nimic cunoscut sau sigur despre comportamentul posibil al mașinilor gânditoare, nici dacă ele vor exista cu adevărat. De la acel moment înainte, apare temerea că performanțele de decizie și acțiune ale mașinilor inteligente nu vor fi dublate de nici un fel de moralitate, de unde rezultă riscul ca lumea IA să devină necontrolabilă, lipsită de etică și periculoasă.
O altă posibilitate este ca forțe de distrugere enorme să devină de nestăpânit când armele superdotate, devenite autonome, vor acționa pe cont propriu. Savanții în domeniu au căzut de acord că superinteligența va fi realizată în jurul anului 2060. Dacă e așa, cine poate prezice ce se va petrece când inteligența artificială va deveni mai puternică decât cea umană în orice segment al funcțiilor cognitive? S-a emis ipoteza că, prin auto-ameliorări succesive, IA poate declanșa o explozie de inteligență (I.J.Good) fără precedent în istorie. Ea ar putea soluționa definitiv războaiele, sărăcia și bolile. Sau ar putea provoca dezastre. Dar omenirea, devenită în majoritatea ei inactivă, pasivă și inutilă, scoasă din circuitul de invenție, producție, decizie și cercetare, ce va deveni? Este posibil ca progresele perpetuate ale IA să ducă la o involuție a inteligenței umane naturale? (MSM) Citate despre inteligența artificială
Rubrica gastronomică: Bucătăria și IA Robotica a intrat deja în bucătăriile de fast food. 
Dar compania Molley Robotics a conceput deja un chef-robot capabil să facă peste 100 de rețete de mâncare, preluate de la cei mai mari bucătari. Drinkology: Barmanul robotic Yüklə 228,23 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
