Sfintele evanghelii


Și de faţă cuvântul acesta grăia. Și apucându-l pe el Petru, a început a-i sta lui împotrivă



Yüklə 2,62 Mb.
səhifə10/28
tarix07.01.2019
ölçüsü2,62 Mb.
#91026
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   28
32. Și de faţă cuvântul acesta grăia. Și apucându-l pe el Petru, a început a-i sta lui împotrivă.

33. Iar el întorcându-se și căutând spre ucenicii săi, a certat pe Pe­tru, zicând; mergi înapoia mea satano, că nu cugeţi cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci cele ce sunt ale oamenilor.655

34. Și chemând la sine pe no­rod împreună cu ucenicii săi, a zis lor: cela ce voieşte să vină du­pă mine, să se lepede de sine, și să-și ia crucea sa, și să-mi urmeze mie.

35. Că cine va vrea să-și mântu­iască sufletul său, pierde-l-va pe el; iar cine-și va pierde sufletul său pentru mine și pentru evanghelie, acela îl va mântui pe el.656

36. Că ce va folosi omului de ar dobândi lumea toată, și-și va pierde sufletul său?657

37. Sau ce va da omul schimb pentru sufletul său?

38. Că cine se va ruşina de mine și de cuvintele mele, în acest neam preacurvar și păcătos, și Fi­ul Omului se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri.658

CAP. 9.

Schimbarea la Faţă a lui Hristos. Vindecarea lunatecului. Cearta ucenicilor pentru întâietate.

Ferirea de scandal.

Și le zicea lor: amin grăiesc vouă, că sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moarte până când vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere.659

2. Și după şase zile a luat Iisus pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, și i-a suit pe dânşii în munte înalt, deosebi, singuri. Și s-a schim­bat la faţă înaintea lor,

3. Și hainele lui erau strălucind, albe foarte, ca zăpada, în ce chip nălbitorul pe pământ nu poale să nălbească.660

4. Și s-a arătat lor Ilie împreună cu Moise și grăia cu Iisus.

5 Și răspunzând Petru a zis lui Iisus: Învăţătorule, bine este nouă a fi aici și să facem trei colibe: ţie una, lui Moise una, și lui Ilie una;

6. Că nu ştia ce grăia, că erau înfricoşaţi.

7. Și s-au făcut nor umbrindu-i pe ei, și a venit glas din nor, grăind: acesta este Fiul meu cel iubii, pe acesta ascultaţi.661

8. Și de năprasnă căutând ei împrejur, pe nimeni n-au mai văzut, ci numai pe Iisus împreună cu dânşii.

9. Iar pogorându-se ei din munte, le-a poruncii lor ca nimănui să nu spună cele ce au văzul, fără numai când Fiul Omului va învia din morţi.

10. Și ei au ţinut cuvântul întru sine, întrebându-se: ce este aceea, a învia din morţi?

11. Și l-au întrebat pe el, zicând: pentru ce zic Cărturarii, că Ilie se cuvine să vie mai înainte?662

12. Iar el răspunzând, a zis lor: Ilie venind mai înainte, va aşeza toate. Și cum este scris de Fiul Omului? Că el va să pătimească multe și să fie defăimat.663

13. Însă zic vouă, că Ilie a și ve­nit, și au făcut lui câte au vrut, cum este scris de el.664

14. Și venind la ucenici, a văzut norod mult împrejurul lor, și Căr­turarii întrebându-se cu dânşii.

15. Și îndată tot norodul văzându-l pe el, s-a înspăimântat, și aler­gând s-a închinat lui.

16. Și au întrebat pe Cărturari: ce vă întrebaţi între voi?

17. Și răspunzând unul din norod, a zis: Învăţătorule, am adus pe fiul meu la tine, având duh mut.665

18. Și ori unde îl apucă pe el, îl zdrobeşte, și face spume, și scrâşneşte cu dinţii, și se usucă. Și am zis ucenicilor tăi să-l scoată, și n-au putut.

19. Iar el răspunzând a zis lui: o neam necredincios! Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? Aduceţi-l pe el la mine

20. Și l-au adus pe el la dânsul. Și văzându-l pe dânsul, îndată du­hul l-a scuturat pe el, și căzând la pământ, se tăvălea spumând.

21. Și a întrebat pe tatăl lui: câtă vreme este de când i s-a făcut lui aceasta? Iar el a zis: din copilărie;

22. Și de multe ori pe el și în foc l-a aruncat și în apă, ca să-l piardă; ci, de poţi ceva, ajută-ne nouă, fiindu-ţi milă de noi

23. Iar Iisus i-a zis lui: de poţi crede, toate sunt cu putinţă credin­ciosului.666

24. Și îndată strigând cu lacrămi tatăl copilului, a grăit: cred, Doamne, ajută necredinţei mele!

25. Iar văzând Iisus că năvăleşte norodul, a poruncit duhului celui necurat, zicând lui: duh mut și surd, eu ţie îţi poruncesc: ieși dintr-însul, și de acum să nu mai intri în el.

26. Și strigând, și mult scuturându-l pe el, a ieşit. Și s-a făcut ca un mort, încât mulţi ziceau că a murit.

27. Iar Iisus apucându-l pe el de mână, l-a ridicat, și s-a sculat

28. Și intrând el în casă, ucenicii lui l-au întrebat pe dânsul deosebi: pentru ce noi nu am putut să-l scoatem pe el?667

29. Iar el a zis lor: acest neam cu nimic nu poate ieși, fură numai cu rugăciune și cu post.

30. Și de acolo ieşind, mergea prin Galileea, și nu vrea ca să-l ştie cineva.

31. Că învăţa pe ucenicii săi și zicea lor: Fiul Omului se va da în mâinile oamenilor, si-l vor omorî pe el, și după ce-l vor omorî, a treia zi va învia.668

32. Iar ei nu înţelegeau cuvântul acela, și se temeau să-l întrebe pe el.

33. Și au venit în Capernaum, și fiind în casă i-a întrebat pe dânşii: de ce vă prigoneaţi pe cale?

34. Iar ei au tăcut; că se pricise pe cale unul cu altul, cine ar fi mai mare.669

35. Și şezând a chemat pe cei doisprezece și le-au zis lor: cela ce vrea să fie întâiul, acesta să fie mai de pe urmă de toți și tuturor slugă.670

36. Și luând un prunc l-a pus pe el în mijlocul lor, și luându-l în braţe, a zis lor:

37. Oricine va primi pe unul dintr-aceşti prunci întru numele meu, pe mine mă primeşte; și oricine mă pri­meşte pe mine, nu pe mine mă primeşte, ci pe cel ce m-a trimis pe mine.671

38. Și a răspuns Ioan lui, zicând: Învăţătorule am văzut pe oarecine întru numele tău scoţând draci, care nu vine după noi, și l-am oprit pe el, pentru că nu vine după noi.672

39. Iar Iisus a zis: nu-l opriţi pe el, că nimeni nu este care va face putere întru numele meu, și să poată degrabă a mă grăi de rău.673

40. Că cel ce nu este împotriva noastră, pentru noi este;674

41. Că oricine va adăpa pe voi cu un pahar de apă întru numele meu, căci ai lui Hristos sunteţi, amin grăiesc vouă: nu-și va pierde plata sa.675

42. Și oricine va sminti pe unul dintr-aceştia mici, care cred în­tru mine, mai bine ar fi lui de și-ar lega o piatră de moară împrejurul grumazului lui și să se arunce în mare676

43. Și de te sminteşte pe tine mâna ta, taie-o pe ea; că mai bine îţi este ţie să intri în viaţă, decât două mâini având, să intri în gheena, în focul nestins,677

44. Unde viermele lor nu moare, și focul nu se stinge.678

45. Și de te sminteşte pe tine pi­ciorul tău, taie-l pe el; că mai bine îţi este ţie să intri în viaţă şchiop, decât două picioare având, să fii aruncat în gheena, în focul nestins,679

46. Unde viermele lor nu moare, și focul nu se stinge.

47. Și de te sminteşte pe tine ochiul tău, scoate-l pe el; că mai bine îţi este ţie cu un ochi să in­tri întru împărăţia lui Dumnezeu, decât doi ochi având, să fii aruncat în focul gheenei,680

48. Unde viermele lor nu moare, și focul nu se stinge.

49. Că fieştecine cu foc se va săra, și toată jertfa cu sare se va săra.681

50. Bună este sarea; iar de va fi sarea nesărată, cu ce o veţi îndulci pe aceasta? Aveţi întru voi sare, și pace aveţi între voi!682
CAP. 10

Întrebare despre despărţenie. Iisus binecuvintează pruncii. Bogatul doritor de viaţa veşnica. Iisus vesteşte pati­mile sale. Fiii lui Zevedei. Vartimei orbul.

Și de acolo sculându-se, au venit în hotarele Iudeei, de ceea parte de Iordan; și iarăşi s-au adunat no­roadele la dânsul; și precum îi era obiceiul, iarăşi îi învăţa pe ei.683

2. Și apropiindu-se Fariseii, l-au întrebat pe el, ispitindu-l: oare se cade bărbatului să-și lase femeia?

3. Iar el răspunzând a zis lor: ce a poruncit vouă Moise?

4. Iar ei au zis: Moise a dat voie să-i scrie carte de despărţire și s-o lase.684

5. Și răspunzând Iisus, a zis lor: după învârtoşarea inimii voastre a scris vouă porunca aceasta.

6 Iar din începutul zidirei, băr­bat și muiere i-au făcut pe ei Dum­nezeu.685

7. Pentru aceasta va lăsa omul pe tatăl său și pe muma sa și se va lipi de muierea sa,

8. Și vor fi amândoi un trup; pen­tru aceea nu mai sunt doi, ci un trup.686

9. Deci, ce a împreunat Dumne­zeu, omul să nu despartă.687

10. Și în casă iarăşi l-au întrebat pe el ucenicii lui de aceasta.

11. Și le-a zis lor: oricine îşi va lăsa muierea sa și va lua alta, preacurveşte cu dânsa;688

12. Și muierea de-și va lăsa băr­batul și se va mărita după altul, preacurveşte.

13. Și aduceau la dânsul prunci, ca să se atingă de ei; iar ucenicii îi certau pe cei ce îi aduceau.689

14. Iar văzând Iisus, nu i-a părut bine, și a zis lor: lăsaţi pruncii să vină la mine și nu-i opriţi pe ei, că a unora ca acestora este îm­părăţia lui Dumnezeu.

15. Amin zic vouă: oricine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca pruncul, nu va intra întru ea.690

16. Și luându-i în braţe, și-a pus mâinile peste ei și i-a binecuvân­tat pe dânşii.691

17. Și ieşind ei în cale, a alergat oarecine, și îngenunchind înaintea lui, îl întreba pe el zicând: Învăţătorule bune, ce voi face ca să moştenesc viaţa veşnică?692

18. Iar Iisus a zis lui: ce-mi zici bun? Nimeni nu este bun, fără nu­mai unul Dumnezeu.

19. Poruncile ştii? Să nu curveşti, să nu ucizi, să nu furi, să nu măr­turiseşti mărturie mincinoasă, să nu răpeşti, cinsteşte pe tatăl tău și pe muma ta.693

20. Iar el răspunzând a zis lui: Învăţătorule, toate acestea le-am păzit din tinereţile mele.

21. Iar Iisus căutând spre el, l-a iubit pe dânsul, și a zis lui: încă una îţi lipseşte: mergi, vinde-ţi câte ai și le dă săracilor, și vei avea comoară în cer, și luând crucea, vino, urmează mie.694

22. Iar el întristându-se de cuvântul acesta, s-a dus mâhnit, pentru că avea avuţii multe.

23. Și căutând Iisus, a zis uce­nicilor săi: cât de anevoie vor intra întru împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!695

24. Iar ucenicii se spăimântau de cuvintele lui. Dur Iisus iarăşi răspunzând, le-a zis lor: fiilor, cât de anevoie este să intre întru împărăţia lui Dumnezeu cei ce se nădăjduiesc întru avuţii!696

25. Mai lesne este a trece cămila prin urechea acului, decât bogatul a intra întru împărăţia lui Dumnezeu.

26. Iar ei mai mult se îngrozeau, zicând unul către altul: și cine poate să se mântuiască?

27. Și căutând Iisus la dânşii, a zis: la oameni este cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu; că la Dum­nezeu toate sunt cu putinţă.697

28. Și a început Petru a zice lui: iată, noi am lăsat toate și am ur­mat ţie.698

29. Și răspunzând Iisus a zis: amin grăiesc vouă: nimeni nu este care și-a lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mumă, sau muiere, sau copii, sau holde, pen­tru mine și pentru evanghelie.

30. Și să nu ia însutite acum în vremea aceasta, case și fraţi și su­rori și tată și mumă și copii și holde cu prigoniri, și în veacul cel viitor viaţă veşnică.

31. Și mulţi dintâi vor fi pe ur­mă, și de pe urmă întâi.699

32. Și erau pe cale suindu-se în Ierusalim, și mergea Iisus înaintea lor; iar ei se înspăimântau, și mer­gând după dânsul le era frică.700

33. Și luând iarăşi pe cei doi­sprezece, a început a le spune lor cele ce erau să i se întâmple lui: iată ne suim în Ierusalim și Fiul Omului se va da Arhiereilor și Căr­turarilor, și-l vor judeca pe el spre moarte, și-l vor da pe el neamu­rilor,701

34. Și-l vor batjocori pe el, și-l vor bate pe el, și-l vor scuipa, și-l vor omorî pe el, și a treia zi va învia.

35. Și au venit la el Iacov și Ioan, fiii lui Zevedei, zicând: Învăţătorule, voim ca ceea ce vom cere, să ne faci nouă.702

36 Iar el a zis lor: ce voiţi să vă fac vouă?

37. Iar ei au zis lui: dă-ne nouă ca să şedem unul dea dreapta ta și altul dea stânga ta, întru slava ta.

38. Iar Iisus le-a zis lor: nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi paharul (pe) care eu (îl) beau? Și cu botezul cu care eu mă botez să vă botezaţi?703

39. Iar ei au zis lui: putem. Iar Iisus a zis lor: paharul pe care eu (îl) voi bea, cu adevărat îl veţi bea, și cu botezul cu care eu mă botez, vă veţi boteza;704

40. Iar, a şedea dea dreapta mea și dea stânga mea, nu este al meu a da, ci celor pentru care s-au gătit.705

41. Si auzind cei zece, au înce­put a se mânia pe Iacov și pe

42. Iar Iisus chemându-i pe dân­şii la sine, le-a zis lor: ştiţi că ce­lor ce li se pare că sunt începători ai neamurilor, le stăpânesc pe ele, și cei mai mari ai lor le domnesc pe dânsele.706

43. Iar între voi nu va fi așa, ci care va vrea să fie mai mare între voi, să fie vouă slugă,707

44. Și care va vrea să fie între voi întâiul, să fie tuturor slugă:708

45. Pentru că și Fiul Omului n-a venit ca să-i slujească lui, ci ca să slujească ei și să-și dea sufletul său răscumpărare pentru mulţi.

46. Si au venit în Ierihon; și ie­şind el din Ierihon și ucenicii lui și norod mult, Vartimei orbul, fiul lui Timei, şedea lângă cale cerşind.709

47. Și auzind că Iisus Nazarineanul este, a început a strige și a zice: Iisuse, fiul lui David, miluieşte-mă!

48. Si-l certau pe dânsul mulţi, ca să tacă. Dar el cu mult mai vârtos striga: Fiul lui David, miluieşte-mă!

49. Și stând Iisus, a zis să-l cheme pe e! Și au chemat pe or­bul, zicându-i lui: îndrăzneşte; scoală-te că te cheamă.

50. Iar el lepădându-și haina sa, s-a sculat și a venit la Iisus.

51. Și răspunzând Iisus, i-a zis lui: ce voieşti să-ţi fac ţie? Iar or­bul i-a zis lui: Învăţătorule, să văd.

52. Iar Iisus i-a zis lui: mergi, credinţa ta te-a mântuit; și îndată a văzut, și a mers după Iisus în cale.

CAP. 11.

Intrarea în Ierusalim.

Blestemarea smochinului.

Izgonirea zarafilor din Biserică.

Și când s-au apropiat de Ierusa­lim, în Vitfaghi și Vitania, către Muntele Măslinilor, a trimis doi din ucenicii săi.710

2 Și a zis lor: merge-ţi în satul care este înaintea voastră; și în­dată intrând într-însul, veţi afla un mânz legat, pe care nimeni din oameni n-a şezut; dezlegându-l pe el să-l aduceţi.

3. Si de va zice vouă cineva: de ce faceţi aceasta? Să ziceţi, că Dom­nului trebuieşte, și numai decât îl va trimite pe el aici.

4. Și au mers și au aflat mânzul legat lângă uşă afară la răspântie, și l-au dezlegat pe el.

5. Iar oarecare din cei ce stau acolo, au zis lor: ce faceţi de dezle­gaţi mânzul?

6. Iar ei au zis lor precum le poruncise Iisus; și i-au lăsat pe ei.

7. Și au adus mânzul la Iisus, și și-au pus pe el hainele lor, și au şezut pe dânsul.711

8. Și mulţi aşterneau veşmintele lor pe cale; iar alţii tăiau stâlpări din copaci și le aşterneau pe cale.

9. Și cei ce mergeau înainte și cei ce veneau pe urmă, strigau zi­când: Osana! bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.712

10. Bine este cuvântată împărăţia, care vine întru numele Domnului, a părintelui nostru David. Osana întru cei de sus!

11. Și a intrat Iisus în Ierusa­lim și în biserică; și după ce a vă­zut toate, fiind vremea înspre seară, a ieşit la Vitania cu cei doispre­zece.

12. Iar a doua zi ieşind ei din Vitania, au flămânzit.713

13. Și văzând un smochin de de­parte, având frunze, au venit, ca doară va afla ceva într-însul; și ve­nind la el, nimic n-au aflat, fără nu­mai frunze; că încă nu era vremea smochinelor.

14. Și răspunzând Iisus, a zis lui: de acum înainte nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac. Și auzeau ucenicii lui.

15. Și au venit în, Ierusalim, și intrând Iisus în biserică, a început a scoate pe cei ce vindeau și cum­părau în biserică, și mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei le-a răsturnat,714

16. Și nu lăsa să poarte cineva vas prin biserică.

17. Și învăţa zicând lor: au nu este scris: casa mea, casă de ru­găciune se va chema, întru toate neamurile? Iar voi o aţi făcut pe­şteră tâlharilor.715

18. Și au auzit Cărturarii și Ar­hiereii și căutau în ce chip l-ar fi pierdut pe el, că se temeau de dân­sul, căci tot norodul se mira de învăţătura lui.716

19. Și dacă s-a făcut seară, au ieşit afară din cetate.

20. Și a doua zi trecând, au vă­zut smochinul uscat din rădăcină;717

21. Și aducându-și aminte Petru, i-a zis lui: Învăţătorule, vezi smo­chinul pe care l-ai blestemat, s-a uscat.718

22. Și răspunzând Iisus, a zis lor: aveţi credinţă în Dumnezeu;

23. Că amin zic vouă, că cela ce ar zice muntelui acestuia: ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi întru inima sa, ci va crede că ce va zice va fi, fi-va lui orice va zice.719

24. Pentru aceasta zic vouă: toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că veţi lua, și va fi vouă.720

25. Și când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi asupra cuiva, ca și Tatăl vostru cel din ceruri să ierte vouă greşalele voastre.721

26. Iar dacă voi nu veţi ierta, nici Tatăl vostru cei din ceruri nu va ierta vouă greşalele voastre.722

27. Și au venit iarăşi în Ierusa­lim; și umblând ei prin biserică, au venit la dânsul Arhiereii și Cărtu­rarii și Bătrânii,723

28. Și au zis lui: cu ce putere faci acestea? Și cine ţi-a dat ţie puterea aceasta ca să faci acestea?724

29. Iar Iisus răspunzând, a zis lor: întreba-voi și eu pe voi un cuvânt și să-mi răspundeţi mie, și voi spune și eu vouă cu ce pu­tere fac acestea.

30. Botezul lui Ioan, din cer a fost, sau de la oameni? Răspundeţi-mi mie.

31. Și ei cugetau întru sine, zi­când: de vom zice: din cer, va zice: pentru ce dar n-aţi crezut lui?725

32. Iar de vom zice: de la oameni, se temeau de norod, că toți (îl) aveau pe Ioan, că, cu adevărat prooroc a fost.726

33. Și răspunzând, au zis lui Iisus: nu ştim. Și Iisus răspunzând, a zis lor: nici eu nu voi spune vouă cu ce putere fac acestea.
CAP- 12.

Pilda viei. Plata dajdiei. Saducheii tăgăduind învierea. Legiuitorul. Al cui Fiu este Hristos. Făţărnicia Cărturarilor.

Cei doi bani al văduvei.

Și a început în pilde a grăi lor: un om a sădit vie, și a îngră­dit-o împrejur cu gard, și a săpat într-însa teasc, și a zidit turn, și a dat-o pe ea lucrătorilor, și s-a dus departe.727

2. Și la vreme a trimis o slugă la lucrători, ca să ia de la lucrători din rodul viei.

3. Iar ei apucându-l pe dânsul, l-au bătut și l-au trimis deşert.

4. Și iarăşi a trimis către dânşii pe altă slugă; și pe acela bătându-l cu pietre, i-au sfărâmat capul și l-au trimis cu necinste

5. Și iarăşi a trimis pe altul; și pe acela l-au omorât și pe alţii mulţi pe unii bătându-i, pe alţii omorându-i.


Yüklə 2,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   28




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin