Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
Obiectele impunerii şi cotele maxime ale impozitului funciar
Yüklə 3,33 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Asociaţiei Investitorilor Străini (FIA)
- Federaţia Naţională a Fermierilor (FNF)
- Subiecţii impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă (costul) şi cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare 1.
- Se acceptă
- Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)
- Articolul 6.
- Centrul de Guvernare Electronică
- Nu se acceptă.
- Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
- Secţiunea a 7 1 .
Obiectele impunerii şi cotele maxime ale impozitului funciar 1. Terenurile cu destinaţie agricolă: a) toate terenurile, altele decît cele destinate fîneţelor şi păşunilor: - care au indici cadastrali – 1,5 lei pentru 1 grad-hectar; - care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 hectar; b) terenurile destinate fîneţelor şi păşunilor: - care au indici cadastrali – 0,75 lei pentru 1 grad-hectar; - care nu au indici cadastrali – 55 lei pentru 1 hectar; c) terenurile ocupate de obiecte acvatice (iazuri, lacuri etc.) – 115 lei pentru 1 hectar de suprafaţă acvatică. 2. Terenurile din intravilan: a) terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe, loturile de pe lîngă domiciliu (inclusiv terenurile atribuite de către autoritatea administraţiei publice locale ca loturi de pe lîngă domiciliu şi distribuite în extravilan, din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan): - în localităţile rurale – 1 leu pentru 100 m2; a1) terenurile atribuite de către autoritatea administraţiei publice locale ca loturi de pe lîngă domiciliu şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate: - în oraşe – 2 lei pentru 100 m2; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 10 lei pentru 100 m2; - în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – 4 lei pentru 100 m2; b) terenurile destinate întreprinderilor agricole, alte terenuri neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate: - în oraşe şi în localităţile rurale – 10 lei pentru 100 m2; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 30 lei pentru 100 m2; - în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – 10 lei pentru 100 m2.
punctul 1: la litera a), cifra ,,1,5” se înlocuieşte cu cifra ,,1,73”, iar cifra ,,110” se înlocuieşte cu cifra ,,126,5”; la litera b), cifra ,,0,75” se înlocuieşte cu cifra ,,0,86”, iar cifra,, 55” se înlocuieşte cu ,,63,25”; la litera c), cifra ,,115” se înlocuieşte cu cifra ,,132,25”; punctul 2: la litera a), cuvintele ,,1 leu” se înlocuiesc cu cuvintele ,,1,15 lei”; la litera a1), cifra ,,2” se înlocuieşte cu cifra ,,2,3”, cifra ,,10” se înlocuieşte cu cifra ,,11,5”, iar cifra ,,4” se înlocuieşte cu ,,4,6”; la litera b), cifra ,,10” se înlocuieşte cu cifra ,,11,5”, cifra ,,30” se înlocuieşte cu cifra ,,34,5”, iar cifra ,,10” se înlocuieşte cu cifra ,,11,5”. la punctul 3, cifra ,,70” se înlocuieşte cu cifra ,,80,5”. la punctul 5, cifra ,,350” se înlocuieşte cu cifra ,,402,5”.
Potrivit amendamentelor propuse, se propune majorarea cotelor impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi pentru cele din intravilan şi extravilan, cu 15%. Anul 2015 a fost un an secetos şi a adus pierderi agenţilor economici din domeniul agriculturii. Majorarea cotelor impozitului funciar va duce la majorarea costurilor suportate de agricultori şi va stopa dezvoltarea de mai departe a agriculturii. Recomandăm anularea acestor amendamente. Ministerul Economiei Majorarea cotelor impozitului funciar urmează a fi argumentată în raport cu eventualele impacturi economico-sociale asupra posesorilor de terenuri agricole. Evocăm că, impactul amendamentului, coroborat cu modificările la cuantumul accizelor pentru combustibil, va genera consecinţe sensibile sectorului agricol. Federaţia Naţională a Fermierilor (FNF) la litera a), cifra ,,1,5” Nu se acceptă. Modificarea reiese din Obiectivele politicii fiscale şi vamale şi are drept scop majorarea veniturilor bugetelor autorităţilor publice locale, întru asigurarea autonomiei financiare. Concomitent, menţionăm că, cotele maxime ale impozitului funciar nu au fost revizute de la introducerea acestora (adică de circa 15 ani). Anexa nr.2 Subiecţii impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă (costul) şi cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare 1. Impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă, precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabileşte după cum urmează: - pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală; - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare. 2. Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale) din localităţile rurale se stabileşte după cum urmează: - pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală; - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare. 21. Impozitul pe bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă (apartamente şi case de locuit individuale) din municipii şi oraşe, care aparţin persoanelor fizice, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabileşte după cum urmează: - în oraşe, în oraşele-reşedinţă şi în municipii, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi – 0,2 la sută din costul bunurilor imobiliare; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 0,3 la sută din costul bunurilor imobiliare.
- de la 100 la 150 m2 inclusiv – de 1,5 ori; - de la 150 la 200 m2 inclusiv – de 2 ori; - de la 200 la 300 m2 inclusiv – de 10 ori; - peste 300 m2 – de 15 ori. Construcţie principală – construcţie înregistrată cu drept de proprietate a persoanei fizice, care are destinaţie de locuinţă şi nu este antrenată în activitatea de întreprinzător.
punctele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins: ,,1. Impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă, precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabileşte în mărime de 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare / valoarea contabilă.
În sensul prezentului cod, următoarele noţiuni semnifică: 19) vămuire – procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport într-un anumit regim vamal şi încheierea acestui regim, în condiţiile prezentului cod;
se completează cu punctul 191) cu următorul cuprins: ”191) operaţiuni de validare – ansamblul operaţiunilor care trebuie îndeplinite de către organul vamal în vederea încheierii operaţiunii de vămuire, care poate fi efectuată şi cu utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor;”; Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Se recomandă substituirea sintagmei „operaţiuni de vămuire” cu „operaţiuni vamale”. Codul Vamal defineşte doar sintagma de „operaţiuni vamale”. Utilizarea unei şi aceleiaşi sintagmei pe tot parcursul actului legislativ ar limita riscul apariţiilor ambiguităţilor în procesul de aplicare a prevederilor vamale.
Art.1 pct.19) din Codul vamal defineşte noţiunea de „vămuire” ca procedeu de plasare al mărfurilor şi mijloacelor de transport într-un anumit regim vamal şi încheierea acestui regim. În acelaşi timp, „operaţiunile vamale”, potrivit noţiunii stabilite în art.1 pct.22) din Codul vamal, reprezintă controlul mărfurilor şi al mijloacelor de transport, controlul corporal, controlul evidenţei contabile, controlul antrepozitelor vamale, magazinelor duty-free, zonelor libere, vămuirea, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, alte acţiuni, efectuate în domeniul vamal de către organul vama. În acest sens, noţiunea menţionată, fiind una complexă, include în sine şi operaţiuni de vămuire. Astfel, în sensul art.1 pct.191), noţiunea de „operaţiuni de validare” presupune încheierea anume a operaţiunilor de vămuire, care pot fi efectuate şi cu utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor.
”212) control fizic – un set de acţiuni de verificare a mărfurilor, mijloacelor de transport internaţional, trimiterilor poştale internaţionale şi bagajelor persoanelor fizice, care se efectuează în scopul de a confirma informaţiile despre natura, originea, starea şi cantitatea de mărfuri aflate sub control vamal, prezenţa de bunuri, mijloace de transport şi spaţii marfare, starea sigiliilor, ştampilelor şi altor mijloace de identificare.”; Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Se sugerează eliminarea cuvântului „internaţional”, din cadrul sintagmei propuse „mijloacelor de transport internaţional” Considerăm nefondată delimitarea mijloacelor de transport în cel considerat „internaţional” şi cel „naţional”. Suplimentar, păstrarea redacţiei propuse de autor ar exclude efectuarea controlului fizic pentru alte mijloace de transport decât cele internaţionale.
Noţiunea „control fizic” - sintagma „alte mijloace de identificare” poartă un caracter netransparent, ceea ce contravine principiului transparenţei reglementării activităţii de întreprinzător, instituit de art.4 al Legii nr.235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi art.4 al Legii nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative. Obiecţie valabilă şi pentru sintagma „alte informaţii relevante” de la pct.53 al art.1; ”importanţă redusă”- art.492; ”suspiciuni de fraudă vamală” – art.1641.
La art. 1 definiţia „control fizic” - sintagma „alte mijloace de identificare” poartă un caracter incert, ceea ce contravine principiului transparenţei reglementării activităţii de întreprinzător, instituit de art. 4 al Legii nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi art. 4 al Legii nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Obiecţia este valabilă şi pentru sintagmele„alte informaţii relevante” de la sbpct.53 al art.1; ”importanţă redusă”- art.492; ”suspiciuni de fraudă vamală” – art.1641. În acest caz, se impune necesitatea explicării în cuprinsul notei informative a semnificaţiei sintagmelor ambigue invocate. Se acceptă, cu excluderea cuvîntului „internaţional” din textul noţiunii control fizic la proiectul de lege. Nu se acceptă. Pentru asigurarea securităţii/supravegherii vamale sunt utilizate sigilii, sigilatoare, role cu bandă adezivă cu sau fără semne de marcare, diverse marcaje speciale, ştampile şi alte mijloace de identificare, care sunt aprobate şi utilizate în diverse ţări (întru asigurarea supravegherii vamale). Din aceste considerente, nu pot fi stabilite concret toate tipurile de mijloace de identificare care ar putea fi aplicate. Totodată, mijloacele de identificare sunt instrumente de lucru a organelor vamale din diferite state şi nu au nimic cu activitatea de întreprinzător.
A se vedea argumentele expuse mai sus la obiecţiile Ministerului Economiei 76) expeditor agreat – statut care permite agentului economic să efectueze procedura de tranzit naţional fără a prezenta, la organul vamal de plecare sau în orice alt loc autorizat, mărfurile şi declaraţia de tranzit aferentă; 77) destinatar agreat – statut care permite agentului economic să primească, la sediul propriu sau în alt loc specificat, mărfuri plasate sub regim vamal de tranzit naţional, fără a prezenta aceste mărfuri şi documentul de însoţire a tranzitului la organul vamal de destinaţie; 78) principal obligat – persoana juridică înregistrată la organul vamal, care îşi exprimă voinţa de a efectua o operaţiune de tranzit naţional prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzute în acest scop şi care îşi asumă responsabilitatea şi garantarea financiară sau alt tip de garantare prevăzut de legislaţie a operaţiunii de tranzit;”. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Referitor la pct.78) Se sugerează eliminarea cuvântului „naţional”, întrucât limitează drepturile persoanei juridice – principal obligat de a garanta tranzitul internaţional. Nu se acceptă, Propunerea respectivă prevede introducerea în Codul vamal a conceptului de Proceduri simplificate de tranzit, care reglementează noile proceduri simplificate în cazul tranzitului şi are drept scop avansarea negocierilor privind implementarea mecanismului de recunoaştere reciprocă a Agentului Economic Autorizat (AEO) între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Astfel, se propune în condiţiile stabilite de Guvern, emiterea de către Serviciul Vamal a autorizaţiei pentru utilizarea unei garanţii globale sau scutirea de garanţii, utilizarea sigiliilor proprii, cu scutirea de la itinerar obligatoriu, statutul de destinatar agreat sau aplicarea de proceduri simplificate de tranzit caracteristice transporturilor de mărfuri, în baza căruia agentul economic va fi scutit de necesitatea prezentării mărfii în vamă şi a documentelor de tranzit. De asemenea, agenţii economici în cauză vor beneficia de dreptul de a închide/deschide operaţiune de tranzit naţional de sine stătător. În mod prioritar, de acest drept va beneficia agentul economic beneficiar de Certificate AEO pentru simplificări vamale sau Certificate AEO pentru simplificări vamale, securitate şi siguranţă. Reieşind din cele expuse mai sus, conceptul de Proceduri simplificat de tranzit este introdus ca rezultat al necesităţii recunoaşterii certificatelor AEO eliberate agenţilor economici din Republica Moldova de către autorităţile vamale ale statelor Uniunii Europene şi va fi utilizat doar în cadrul procedurilor simplificate de vămuire, deci doar în contextul tranzitului naţional, nu şi celui internaţional. Articolul 6. Legislaţia vamală Ministerul Economiei Implementarea unor mecanisme care să determine stabilitatea politicii fiscale şi a politicii vamale. De fapt, art.7 alin.(11) al Codului fiscal deja a fost amendat în această privinţă şi potrivit acestuia modificările şi/sau completările prezentului cod şi ale legilor de punere în aplicare a titlurilor Codului fiscal se pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare şi/sau de completare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. O eventuală soluţie ar putea fi propusă pentru amendarea Codului vamal. Nu se acceptă. Această propunere va fi examinată în contextul armonizării legislaţiei vamale la prevederile legislaţiei comunitare. Articolul 17. Folosirea informaţiilor (1) Informaţiile puse de către persoane la dispoziţia organului vamal pot fi folosite numai în scopuri vamale. (2) Informaţiile cuprinse în declaraţiile vamale, autorizaţiile şi/sau formularele tipizate emise de organul vamal unor persoane fizice sau juridice, precum şi cele cuprinse în documentele în baza cărora aceste acte vamale au fost emise sînt considerate informaţii oficiale cu accesibilitate limitată şi nu pot fi divulgate, nici folosite de colaboratorul vamal în scop personal, nu pot fi transmise unor terţi sau autorităţilor publice, cu excepţia cazurilor cînd: a) există acordul prealabil scris al declarantului privind furnizarea informaţiei solicitate; sau b) există o cauză penală concretă pornită în privinţa declarantului; sau c) a fost emisă o autorizaţie a judecătorului de instrucţie privind ridicarea acestor informaţii. (3) La simpla cerere, Serviciul Vamal furnizează doar informaţii cu caracter general.
la alineatul (2): după cuvintele ,,accesibilitate limitată” se introduce textul ,,(cu caracter confidenţial sau secret comercial)”; litera c) va avea următorul cuprins: ”c) informaţia a fost solicitată de instanţa de judecată;”;
”d) informaţiile sunt solicitate de către autorităţile publice centrale de licenţiere, reglementare şi monitorizare sectorială în scopul exercitării de către acestea a atribuţiilor.”; se completează cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins: ,,(4) Organele vamale prezintă Ministerului Finanţelor informaţiile necesare îndeplinirii de către acesta a atribuţiilor sale, inclusiv în scopul elaborării/reformulării politicii fiscale şi vamale.; (5) Administrarea riscurilor conţine informaţii oficiale cu accesibilitate limitată (cu caracter confidenţial sau secret comercial) şi nu pot fi divulgate sau transmise unor terţi sau autorităţilor publice centrale, cu excepţia cazurilor cînd: a) există o cauză penală concretă pornită pe numele plătitorului vamal vizat de analiza riscurilor; sau b) informaţia a fost solicitată de instanţa de judecată.”.
Propunem completarea articolului 17 alineatul (2), cu încă o literă nouă, care va deveni litera e) şi va avea următorul cuprins: „e) are loc schimbul de date prin intermediul platformei de interoperabilitate pentru utilizarea informaţiilor de către autorităţile publice, altele decât cele indicate la lit.d), în limitele competenţelor lor legale şi în scopurile conforme legii.”.
Această propunere nu face obiectul prezentului proiect de lege şi va fi examinată în cadrul unui alt exerciţiu. Articolul 20. Prohibiţii la introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport (6) Mijloacele de transport auto care, la introducerea în Republica Moldova, nu au fost plasate în careva regim vamal sau destinaţie vamală nu pot fi înmatriculate la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. Se interzice înmatricularea primară a mijloacelor de transport auto, a caroseriilor şi a motoarelor prohibite introducerii pe teritoriul Republicii Moldova.
,,(61) Prin derogare de la prevederile alin.(6), înmatricularea de stat a mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite, cu statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi confirmate prin actele respective, se efectuează de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sau de către Inspectoratul de Stat pentru Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO” cu eliberarea gratuită a certificatului de înmatriculare şi a plăcilor de înmatriculare pentru mijloacele de transport şi agregatele respective, la prezentarea de către solicitant a Deciziei Cancelariei de Stat cu privire la transmiterea cu titlul gratuit a mijlocului de transport autorităţii administraţiei publice sau a contractului de vînzare-cumpărare, încheiat cu organul fiscal şi eliberării de către Serviciul Vamal a documentelor necesare.”. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor Urmează a fi stabilită sursa de finanţare a serviciilor menţionate din conţinutul prevederilor respective, deoarece Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS „CRIS „Registru”) nu dispune de fonduri financiare suplimentare pentru prestarea serviciilor cu titlu gratuit, iar aprobarea legii în această redacţie va avea impact economico-financiar negativ asupra întreprinderii, bugetul căreia este strict limitat. Subsecvent, considerăm că autorii proiectului nu au prezentat argumente concludente în susţinerea opiniei potrivit cărora cheltuielile aferente înmatriculării vehiculelor trebuie să fie suportate de către organizaţia împuternicită pentru prestarea serviciilor de înmatriculare contra plată sau de către beneficiarii finali sau cumpărători – proprietarii bunurilor. Deoarece Inspectoratul dat activează pe principiu de autonomie financiară, certificatele şi plăcile de înmatriculare sînt eliberate contra plată. Din acest motiv, se propune excluderea cuvîntului ”gratuit” din textul acestor articole. Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.
„Secţiunea a 71. „Proceduri simplificate de tranzit” Yüklə 3,33 Mb. Dostları ilə paylaş:
|