Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Argumetare: Este o prevedere bună pentru a preveni corupţia, dar trebuie de analizat şi poziţia beneficiarilor de remitenţe.
Agenda Naţională de Business şi IDIS ”Viitorul”

Metodele indirecte sunt un instrument oferit organului fiscal, pentru ai permite identificarea celor care comit evaziuni fiscale. Prin operarea acestei modificări, de la metode indirecte se trece la metode directe de control total al contribuabilului, prezumând că el este criminal şi, obligându-l să-şi demonstreze corectitudinea. Or, nu aceasta prevede norma legală care a instituit metodele indirecte. Organul fiscal dă dovadă de incapacitate de administrare fiscală şi doreşte să compenseze lipsa lor de profesionalism, prin ”criminalizarea” tuturor contribuabililor. Pe lângă aceasta, dorim să atenţionam factorii decidenţi că forţa de muncă care lucrează peste hotarele ţării este mai mare decât cea din interiorul ţării. Mai mult de jumătate din consumul populaţiei este asigurat de veniturile obţinute înafara ţării. La capitolul investiţii capitale, ponderea veniturilor obţinute în afara ţării este de peste 80%. Această normă este împotriva cetăţenilor Moldovei care muncesc peste hotarele ţării şi va descuraja puternic dorinţa lor de a investi în procurări de imobile în Moldova. Mai mult ca atât, în prezent, se atestă o scădere puternică a pieţii imobiliare, iar această normă poate afecta şi mai mult piaţa imobiliară din Moldova.

Recomandare: De exclus. Organul fiscal are tot instrumentarul necesar de evaluare indirecta a veniturilor. Organul Fiscal poate solicita de la Cadastru lista tuturor tranzacţiilor mai mari de 30 mii euro.
Asociaţia Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova "Ecofin-Consult"

Va fi obligatorie declararea şi justificarea provenienţelor mijloacelor financiare în cazul achiziţionării bunurilor imobiliare şi/sau mijloacelor de transport a căror valoare depăşeşte suma de 30 000 euro per unitate. Această obligaţie, din cîte rezultă din proiectul de lege este valabilă atît în contribuabililor persoane fizice cît şi în cazul celor juridice. Considerăm că acest lucru nu este tocmai corect. Trebuie făcută o delimitare dacă se insistă asupra acestei obligaţii. Poate ar fi mai indicat de a verifica persoana care a vîndut acest bun, dacă a declarat suma obţinută ca urmare a acestei realizări şi dacă a impozitat-o în modul corespunzător. Această obligaţie credem că e mai mult aplicabilă persoanei fizice, a căror venituri este mai greu de controlat. Dar şi în această situaţie SF are mecanismul estimării indirecte a venitului impozabil. Astfel, considerăm această măsură ca fiind una în plus.

Ministerul Justiţiei

Ministerul Economiei

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Este neîntemeiată şi urmează a fi exclusă modificarea propusă la art.8 alin.(2) lit.d²). Considerăm nejustificată intervenţia organului fiscal în procesul de dobîndire a proprietăţii, prin stabilirea interdicţiei înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. Or, sarcina justificării mijloacelor financiare în cazul achiziţionării bunurilor imobile este una excesivă şi nefondată.

În partea ce ţine de cerinţa declarării şi justificării mijloacelor financiare în cazul achiziţionării mijloacelor de transport cu stabilirea interdicţiei înmatriculării acestor mijloace de transport, menţionăm că, această normă aduce atingere dreptului de proprietate, întrucît obiecte ale înmatriculării sunt bunurile proprietatea în privinţa cărora este deja dobîndită. Astfel, propunerea dată nu este în consens cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale (hotărîrea nr. 21 din 20 octombrie 2011), potrivit căreia, prezumţia caracterului licit al dobîndirii averii constituie o garanţie constituţională a dreptului de proprietate privată. Prezumţia caracterului licit al dobîndirii averii asigură securitatea juridică şi legalitatea proprietăţii persoanei şi presupune responsabilitatea statului, în special a procurorului, de a prezenta probe care ar demonstra că proprietatea a fost dobîndită ilegal. Această prezumţie se întemeiază pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este prezumat licit pînă la proba contrarie, impunînd, în ceea ce priveşte averea unei persoane, ca dobîndirea ilicită a acesteia să fie dovedită. Prezumţia constituţională atribuie sarcina probei exclusiv organelor statului.
Primăria Municipiului Bălţi

Nu se acceptă, persoanele fizice pot să nu deţină documente justificative privind provenienţa mijloacelor financiare.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

5. 
   Articolul 12 se completează cu punctele 16) - 31) cu următorul cuprins:
   

„16) Tranzacţie controlată:

1. 
   orice tranzacţie între părţile interdependente [controlate] în cazul în care:
   

1. 
   o parte la tranzacţie este un rezident şi cealaltă parte este un nerezident;
   
2. 
   o parte la tranzacţie este o persoană juridică nerezidentă care are o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova la care tranzacţia este atribuită, iar cealaltă parte este o altă persoană juridică nerezidentă;
   
3. 
   o parte la tranzacţie este o persoană juridică rezidentă şi cealaltă parte este o persoană juridică rezidentă care are o reprezentanţă permanentă în afara Republicii Moldova, la care tranzacţia este atribuită;
   

b) orice relaţie între o persoană juridică nerezidentă şi o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova a acestei persoane juridice nerezidente;

c) orice relaţie între o persoană juridică rezidentă şi reprezentanţa sa permanentă în afara Republicii Moldova.

17) Tranzacţia - include toate tipurile de operaţiuni financiare şi comerciale, inclusiv de vânzări, achiziţii şi furnizarea de bunuri şi servicii, tranzacţii financiare şi tranzacţiile care implică bunuri incorporabile, şi include un aranjament direct sau indirect, de înţelegere, sau acord reciproc indiferent de faptul dacă are o forţă juridică sau intenţionează să aibă o forţă juridică şi include orice relaţie între părţile interdependente [controlate].

18) Tranzacţie necontrolată - tranzacţie care nu este tranzacţie controlată.

19) Tranzacţie comparabilă - o tranzacţie care nu este o tranzacţie controlată şi care este comparabilă cu tranzacţia controlată în curs de examinare.

20) Ajustare de comparabilitate - o ajustare făcută pentru indicatorul financiar respectiv, pentru a îmbunătăţi comparabilitatea.

21) Indicatorul financiar – indicatorul examinat la aplicare metodei preţului preţului de transfer aprobată.

22) Parte testată – parte a tranzacţiei controlate pentru care indicatorul financiar este testat.

23) Parte testată străină - o parte testată care nu este o persoană juridică rezidentă.

24) Intervalul deplinei concurenţe - un interval de indicatori financiari relevanţi rezultaţi/obţinuţi din aplicarea celei mai potrivite metode de stabilire a preţurilor de transfer la un număr de tranzacţii necontrolate, fiecare din care sunt fiabile şi relativ egal comparabile cu tranzacţia controlată pe baza unei analize de comparabilitate.
25) Interval intercuartilic (IQR) – un interval cuprins între percentila 25 şi percentila 75 (inclusiv valorile acestor percentile) a rezultatelor obţinute din tranzacţiile necontrolate comparabile.

26) Percentila 25 - rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie necontrolată comparabilă care reprezintă ¼ x (număr de rezultate + 1)-lea rezultat, unde rezultatele obţinute din tranzacţii necontrolate comparabile sunt aranjate în ordine crescătoare. Cu toate acestea, în cazul în care percentila 25 obţinută prin formulă nu coincide cu un rezultat real, percentila 25 va fi rezultatul obţinut din tranzacţie necontrolată comparabilă care este cel mai apropiat de percentila 25 obţinută prin formulă, şi în cazul în care percentila 25 obţinută prin formulă este în mijlocul a două rezultate, percentila 25 va fi rezultatul situat imediat anterior percentilei 25 obţinută prin formulă.

27) Percentila 75 - rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie necontrolată comparabilă care reprezintă ¾ x (număr de rezultate + 1)-lea rezultat, unde rezultatele obţinute din tranzacţii necontrolate comparabile sunt aranjate în ordine crescătoare. Cu toate acestea, în cazul în care percentila 75 obţinută prin formulă nu coincide cu un rezultat real, percentila 75 va fi rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie necontrolată comparabilă care este cel mai apropiat de percentila 75 obţinută prin formulă şi în cazul în care percentila 75 obţinută prin formulă este în mijlocul a două rezultate, percentila 75 va fi rezultatul situat imediat după percentila 75 obţinută prin formulă.

28) Mediană intervalului deplinei concurenţei - percentila a 50 - ea cifrelor indicatorilor financiari obţinuţi din tranzacţiile necontrolate comparabile care fac intervalul deplinei concurenţei. În acest scop, a 50-ea percentilă este cea mai mică cifră a indicatorului financiar, astfel încât cel puţin 50 la sută din cifrele indicatorilor financiari sunt la sau sub valoarea acestei cifre. Cu toate acestea, în cazul în care exact 50 la sută din rezultatele sunt la sau sub o anumită cifră a indicatorului financiar, percentila 50 este egală cu media aritmetică (medie) a acestei cifre şi următoarea cea mai mare cifră.

29) Ajustarea corespunzătoare internă - o ajustare a sumei venitului impozabil al unui contribuabil efectuată de organul fiscal datorită unei ajustări primare efectuată de către organul fiscal la suma venitului impozabil al celeilalte părţi interdependente într-o tranzacţie controlată.

30) Ajustarea corespunzătoare internaţională – ajustare efectuată de către organul fiscal al Republicii Moldova asupra impozitului perceput de la contribuabil în Republica Moldova pentru a elimina dubla impunere fiscală care survine ca urmare a ajustării condiţiilor unei tranzacţii controlate între contribuabil din Republica Moldova şi o parte interdependentă rezidentă în scopuri fiscale a unui Stat Contractant cu care Republica Moldova are încheiate Convenţii fiscale şi care include norma de eliminare a dublei impuneri economice.

31) Dosarul preţurilor de transfer - documentaţia pregătită ce urmează a fi depusă concomitent cu declaraţia cu privire la impozitul pe venit a contribuabilului.”.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Asociaţiei Investitorilor Străini (FIA)

Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

Ministerul Economiei

Asociaţia Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova "Ecofin-Consult"

A se vedea argumentele şi obiecţiile de la art.5 pct.12 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Ministerul Justiţiei

Referitor la modificarea propusă la art. 12, considerăm că definirea noţiunii de „tranzacţie necontrolată” nu este necesară, deoarece conţinutul acesteia este clar în virtutea faptului că la articolul respectiv este definită noţiunea de „tranzacţie controlată” şi respectiv toate celelalte tranzacţii sunt necontrolate. De asemenea, atragem atenţia că Codul civil nr. 1107 din 06 iunie 2002, în art. 1331 foloseşte în alt sens noţiunea de „tranzaţie”, aceasta fiind contractul prin care părţile previn un proces ce poate să înceapă, termină un proces început sau rezolvă dificultăţile ce apar în procesul executării unei hotărîri judecătoreşti. Astfel, utilizarea unei şi aceleiaşi noţiuni în sens diferit este periculoasă, deoarece crează riscul să existe tranzacţii care nu vor putea fi acoperite de nici una din aceste noţiuni.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la art.5 pct.12), art.12 pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 2¹), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) ale Codului fiscal din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la art.5 pct.12), art.12 pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 2¹), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) ale Codului fiscal din proiectul de lege.
1."> Articolul 12¹. Perioada fiscală privind impozitul pe venit

(1) Prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

(2) Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii pînă la finele anului calendaristic.

(3) Pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic pînă la data radierii întreprinderii din Registrul de stat.

Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM)

Legislaţia fiscală stabileşte că anul calendaristic reprezintă perioada fiscală privind impozitul pe venit, în timp ce Legea contabilităţii permite aplicarea unei perioade de gestiune diferite de anul calendaristic şi care să corespundă cu perioada de gestiune a întreprinderii-mamă. În consecinţă, companiile sunt obligate să pregătească în prezent rapoartele financiare de două ori: o dată, pentru a întocmi Declaraţia privind impozitul pe venit, şi a doua oară, pentru a consolida rezultatele financiare cu entitatea mamă. Intervenţia statului în soluţionarea problemelor menţionate mai sus presupune următoarele beneficii: reducerea timpului consumat de către companiile cu investiţii străine la întocmirea şi pregătirea rapoartelor financiare; crearea unui mediu investiţional atractiv pentru investitorii străini; îmbunătăţirea poziţiei Republicii Moldova în Clasamentele internaţionale, astfel cum ar fi Doing Business a Băncii Mondiale, la compartimentul achitarea impozitelor (Paying Taxes). La moment, chiar dacă o entitate este în drept (în baza legislaţiei contabile) să aplice pentru întocmirea rapoartelor financiare o perioadă de gestiune, care este similară cu cea aplicată de entitatea mamă şi care este diferită de anul calendaristic, legislaţia fiscală oricum impune aceste entităţi să calculeze obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit în baza veniturilor şi cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară pe parcursul anului calendaristic. Astfel, excepţiile menţionate în art.32, alin.(1) al Legii contabilităţii nu pot fi implementate de facto în practică şi entităţile din Moldova (în special cele cu investiţii străine) sunt obligate să pregătească în prezent rapoartele financiare de două ori: o dată pentru a întocmi Declaraţia privind impozitul pe venit şi a doua oară pentru a consolida rezultatele financiare cu entitatea mamă. Potrivit estimărilor efectuate de către Asociaţia Investitorilor Străini, la pregătirea rapoartelor financiare anuale de către o companie cu investiţii străine sunt implicate în medie 4 persoane din departamentul financiar cu un salariu mediu lunar de 9,400 lei. Fiecare din aceste persoane consumă aproximativ 160 de ore (aprox. o lună de lucru).

Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

Ministerul Economiei

Constatăm că reglementarea existentă este controversată în subiectul dat şi creează situaţia în care deşi o persoană juridică este în drept (în baza legislaţiei contabile) să aplice pentru întocmirea rapoartelor financiare o perioadă de gestiune, care este similară cu cea aplicată de entitatea-mamă şi care este diferită de anul calendaristic, legislaţia fiscală oricum impune acestei entităţi să calculeze obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit în baza veniturilor şi cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară pe parcursul anului calendaristic (în baza Codului Fiscal). În mai multe ţări europene, cum ar fi Romania, Belgia, Marea Britanie, Spania, Suedia, Ungaria, este adoptată politica fiscală potrivit căreia, perioada fiscală coincide cu perioada de gestiune aplicabilă pentru prezentarea rapoartelor financiare. În contextul integrării europene, dar şi în scopul atragerii investitorilor străini prin instituirea de politici fiscale benefice, perioada fiscală privind impozitul pe venit în Republica Moldova trebuie să corespundă cu perioada de gestiune aplicabilă pentru prezentarea rapoartelor financiare, care poate fi diferită de anul calendaristic, mai ales pentru companiile internaţionale.

Se acceptă,  cu includerea propunerilor în proiectul ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2017 şi de perfecţionare a legislaţiei fiscale şi vamale.

Se acceptă.

A se vedea argumentele expuse mai sus.

Articolul 15. Cotele de impozit

Suma totală a impozitului pe venit se determină:

6. 
   Articolul 15 se completează cu litera e), cu următorul cuprins:
   

,,e) pentru persoanele juridice al căror venit a fost calculat în conformitate cu Capitolul 2¹ - în mărime de 12% din rezultatul de ajustare a sumei venitului impozabil.”.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Asociaţia Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova "Ecofin-Consult"

Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

A se vedea argumentele şi obiecţiile de la art.5 pct.12 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la art.5 pct.12), art.12 pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 2¹), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) ale Codului fiscal din proiectul de lege.
Articolul 15. Cotele de impozit

Suma totală a impozitului pe venit se determină:

a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:

- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29640 lei;

- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640 lei;

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 225¹ – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

Dat fiind faptul că actualmente, cetăţenii Republicii Moldova se confruntă cu o diminuare a puterii de cumpărare, determinată de deprecierea monedei naţionale în anul 2015 şi ca efect reducerea, în luna noiembrie 2015, a salariului mediu lunar real cu 6,7% faţă de luna noiembrie 2014, precum şi o rată a inflaţiei pentru anul 2015 de 13,6%, CNSM propune în vederea asigurării unui nivel optim de susţinere a populaţiei, expunerea literei a) al art.15 din Codul fiscal în următoarea redacţie:

“a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:

- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 45000 de lei;

- 15% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 45000 de lei, dar nu depăşeşte 240000 de lei;

- 22% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 240000 de lei.

Introducerea unei noi cote de impozitare de 22% pe veniturile persoanelor fizice şi întreprinzătorilor individuali ce depăşesc 240000 de lei anual, similar practicii mai multor ţări europene, care au prevăzute cote maxime de impozitare a veniturilor mari, va genera acumulări suplimentare pentru bugetul de stat, precum şi bugetele locale.

Ministerul Economiei

Propunem scutirea cu 50% de la impozitul pe venit, pe primii 3 ani de activitate a unei SRL/II – Debutant, condusă de un tînăr de pînă la 35 ani care desfăşoară pentru prima dată activitate de întreprinzător, cu condiţia reinvestirii în dezvoltarea afacerii şi menţinerii profilului de activitate.

Propunerea dată vine în scopul antrenării tinerilor în economie, în special, pe cei din străinătate (ex. diasporă), care decid să lanseze o afacere profitabilă / inovatoare în ţară şi pentru diminuarea ratei şomajului.

- Propunem completarea lit.a) după cuvîntul „fizice” cu sintagma „gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)”, litera c) se exclude.

Propunerea are scopul respectării principiului echităţii fiscale.

Nu se acceptă.

Potrivit unui studiu efectuat în domeniul dat, ponderea veniturilor fiscale în PIB din impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă 2,25% în anul 2015. În context, experţii Băncii Mondiale consideră că în dependenţă de nivelul de dezvoltare economică, presiunea fiscală poate să se situeze la nivelul de 6% - 9% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. Deci, în cazul dat presiunea fiscală se încadrează în limitele stabilite de către experţii Băncii Mondiale, din care motiv, considerăm inoportună majorarea mărimilor grilelor de impozitare.

Astfel, ţinta principală a reformei sistemului de impozitare a persoanelor fizice trebuie să fie optimizarea sistemului de impozite propriu-zis prin diminuarea limitelor maxime a cotelor de impozitare, diminuarea facilităţilor fiscale.

Mai mult ca atît, ponderea persoanelor care obţin venituri anuale impozabile ce depăşesc suma de 240 mii lei este foarte mic (0,2%) în total persoane salariate, iar efectul fiscal scontat nu va fi atins.

Nu se acceptă.

Potrivit art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal, unul dintre principiile impozitării este echitatea fiscală care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.

În acest context, scutirea de impozitul pe venit doar a unor categorii de contribuabili va determina creşterea inechităţii fiscale, urmare aplicării unui tratament fiscal diferit de alte categorii de contribuabili, şi va încuraja scheme de evaziune fiscale legale prin migrarea dintr-o formă în alta de contribuabil.

La aceasta, favorizarea unor întreprinderi mici nou-înfiinţate în raport cu altele asemenea, în lipsa justificării statutului privilegiat, aduce atingerea principiului protecţiei concurenţei loiale, statuat la art.126 alin.(2) lit.b) din Constituţia Republicii Moldova.

Articolul 17. Impozitarea venitului proprietarului decedat

(1) Venitul proprietarului decedat se consideră venit al persoanei fizice şi se impozitează ca atare, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) lit.b).

(2) În cazul decesului unei persoane, rezidente la momentul decesului:

a) venitul proprietarului (inclusiv venitul din averea rămasă după decesul acestuia) se consideră venit al unei singure persoane fizice, aplicîndu-se art.15 lit.a) pentru anul fiscal în care a avut loc decesul;

b) suma totală a impozitului pe venit pentru anii fiscali ulteriori se determină conform cotei de 18% din venitul impozabil, scutirile nefiind permise.
Articolul 39. Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital

(1) Contribuabilului (persoană fizică sau juridică), deducerea pierderilor de capital i se permite numai în limitele creşterii de capital.

(2) Pierderile de capital a căror deducere nu este permisă, conform alin.(1), în anul fiscal respectiv sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul următor.

(3) Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital prevăzute la alin.(1) nu se aplică persoanei fizice pentru anul fiscal în care a decedat.

7. 
   Articolul 17 va avea următorul cuprins: