Sinteza avizelor a 510-a sesiune plenară din 16 și 17 septembrie 2015



Yüklə 161,9 Kb.
səhifə1/2
tarix27.10.2017
ölçüsü161,9 Kb.
#15727
  1   2


RO


Rue Belliard/Belliardstraat 99 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË

Tel. +32 25469011 — Fax +32 25134893 — Internet: http://www.eesc.europa.eu



Comitetul Economic și Social European

Bruxelles, 1 octombrie 2015




SESIUNEA PLENARĂ

DIN 16 ȘI 17 SEPTEMBRIE 2015

SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE



Prezentul document este disponibil în limbile oficiale ale UE
pe site-ul internet al Comitetului, la adresa:

http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.documents#/boxTab1-2

Avizele menționate pot fi consultate online prin intermediul motorului de căutare al Comitetului:
http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.opinions-search




Cuprins:

Sesiunea plenară din 16 și 17 septembrie 2015 a fost marcată de bilanțurile de sfârșit de mandat, prezentate de dna Jane MORRICE, vicepreședintă, și de dl Hans-Joachim WILMS, vicepreședinte.


În cursul sesiunii au fost adoptate următoarele avize:


  1. AFACERI EUROPENE

  1. O mai bună legiferare


Raportor: Bernd DITTMANN (Grupul „Angajatori” – DE)
Referință: EESC-2015-03697-00-01-AC-TRA
Punctele principale:
Mai buna și mai inteligenta legiferare este o misiune comună a tuturor instituțiilor europene și statelor membre, care trebuie dusă la bun sfârșit în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor, al consumatorilor și al lucrătorilor. Ea nu trebuie să se substituie însă deciziilor politice.
În avizul său, CESE:


  • salută faptul că măsurile privind mai buna legiferare vor acoperi întregul ciclu de viață al unui act legislativ, ceea ce înseamnă că măsurile ex ante și ex post vor fi vizate în egală măsură;

  • constată că opiniilor sale nu li s-a acordat atenția cuvenită, în ciuda rolului și funcției care îi revin în ceea ce privește mai buna reglementare, în temeiul tratatelor UE și al acordurilor de cooperare cu Comisia Europeană și Parlamentul European, precum și al activității sale considerabile în domeniu;

  • solicită cooptarea instituțiilor consultative ale UE în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (AII);

  • este în favoarea implicării extinse a părților interesate prin consultări, pe parcursul întregului ciclu de viață al unei inițiative politice;

  • subliniază necesitatea de a alege părțile interesate relevante și solicită ca selectarea experților pentru diferitele organisme să se facă în condiții de independență, imparțialitate și transparență;

  • solicită includerea autoreglementării și a coreglementării în AII, precum și mai multă transparență în desfășurarea trilogurilor informale, pledând însă pentru o utilizare limitată a acestui instrument;

  • solicită Comisiei să pună un accent mai mare pe deficiențele în transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE de către statele membre și îndeamnă la utilizarea regulamentelor, nu a directivelor.


Contact: Luís Lobo

(Tel.: 00 32 2 546 97 17 – email: luis.lobo@eesc.europa.eu)


  1. Îmbunătățirea funcționării UE


Raportor: Luca JAHIER (Grupul „Activităţi diverse” – IT)
Coraportor: José Isaías RODRÍGUEZ GARCÍA-CARO (Grupul „Angajatori” – ES)
Referință: EESC-2015-03264-AC-TRA


  1. Participarea societății civile la implementarea agendei post-2015 (raport de informare)


Raportor: Brenda KING (Grupul „Angajatori” – UK)
Referință: EESC-2015-01169-AC-TRA
Punctele principale:
Raportul de informare alimentează dezbaterea cu privire la ceea ce trebuie să reprezinte un cadru eficient pentru a garanta că societatea civilă joacă un rol activ în punerea în aplicare a acestei noi agende post-2015. Una dintre constatările principale ale acestui raport este că trebuie să fie dezvoltate în continuare măsurile existente referitoare la guvernanța participativă și la implicarea părților interesate la nivelul UE, pentru a putea face față acestor provocări.
Raportul recomandă Comitetului să organizeze un forum european pentru implementarea, monitorizarea și revizuirea agendei post-2015 în UE. Forumul va oferi un cadru regulat, stabil, structurat și independent pentru dialogul cu societatea civilă și pentru dezbaterea privind noua agendă a dezvoltării durabile, la nivelul UE. El va reuni actori politici din instituțiile UE și o gamă largă de reprezentanți ai societății civile.
Contact: Andreas Versmann

(Tel.: 00 32 2 546 84 79 – email: andreas.versmann@eesc.europa.eu)
Acte delegate (aviz din proprie iniţiativă)
Raportor: Jorge PEGADO LIZ (Grupul „Activități diverse” – PT)
Referință: EESC-2015-01053-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE:


  • salută propunerea de instituire a unui nou acord interinstituțional, prezentată recent de către Comisie și salută eforturile de a se ajunge la un echilibru corect între valorile fundamentale și simplificarea legislativă;

  • salută faptul că Comisia se angajează ca, înainte de adoptarea actelor delegate, să reunească toate cunoștințele necesare. CESE se teme însă că toate aceste consultări vor prelungi în mod excesiv și inutil elaborarea actelor respective;

  • nu sprijină în totalitate abordarea cazuistică privind distincția dintre materiile care trebuie să facă obiectul actelor delegate sau al actelor de punere în aplicare, întrucât criteriile utilizate sunt ambigue și lasă o marjă de interpretare discreționară prea mare;

  • ar dori ca orientările să prevadă în mod explicit că delegările sunt delimitate în toate elementele lor (obiective, conținut, domeniu de aplicare și durată);

  • consideră că ar trebui să fie consultat în vederea emiterii unui aviz, în același mod ca în cazul procedurii legislative ordinare;

  • consideră în continuare că formularea articolelor 290 și 291 din TFUE ar trebui îmbunătățită, în cazul unei revizuiri a tratatelor.


Contact: Luís Lobo

(Tél.: 00 32 2 546 97 17 – email: luis.lobo@eesc.europa.eu)


  1. GUVERNANȚĂ ECONOMICĂ/ INSTRUMENTE FINANCIARE/ FISCALITATE




  1. Ajutoarele de stat pentru întreprinderi (aviz din proprie iniţiativă)


Raportor: Edgardo IOZIA (Grupul „Lucrători” – IT)
Referință: EESC-2015-01139-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE:


  • consideră că evaluarea impactului ajutoarelor de stat reprezintă un instrument esențial pentru a verifica dacă rezultatele corespund obiectivelor propuse, astfel încât resursele să fie alocate într-un mod mai eficient, iar transparența cheltuielilor publice să fie îmbunătățită.

  • este în favoarea generalizării evaluărilor de impact și, eventual, a scăderii pragului de 150 de milioane EUR, pe care Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare îl identifică în prezent ca relevant pentru bugetul mediu anual.

  • consideră că va trebui ca statele membre să se doteze cu instrumente corespunzătoare de evaluare, elaborate de organisme independente, în condițiile implicării partenerilor sociali.

  • atrage atenția asupra faptului că noul sistem, care lasă în seama statelor membre responsabilitatea evaluării ex ante, conduce la o creștere globală a costurilor pentru administrațiile publice și pentru întreprinderi.

  • solicită să fie implicat în procesul de evaluare a eficacității și eficienței de ansamblu a sistemului de ajutoare de stat la sfârșitul perioadei 2014-2020.


Contact: Alina Girbea

(Tel.: 00 32 2 546 98 32 – email: alina.girbea@eesc.europa.eu)


  1. Crearea unui ecosistem financiar pentru întreprinderile sociale (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției luxemburgheze)


Raportori: Ariane RODERT (Grupul „Activităţi diverse” – SE)

Marie ZVOLSKÁ (Grupul „Angajatori” – CZ)


Referință: EESC-2015-03146-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE salută faptul că Președinția luxemburgheză a UE acordă prioritate economiei sociale și, în special, faptul că pune accentul pe crearea unui ecosistem financiar adaptat.
În acest context, Consiliul consideră că:


  • Comisia nu ar trebui să piardă momentul de a sprijini agenda economiei sociale și ar trebui să considere accesul la finanțare ca o componentă în ecosistemul integral necesar dezvoltării și creșterii întreprinderilor din sectorul economiei sociale (IES);

  • ecosistemul financiar ideal pentru IES include caracteristici precum o abordare multipartită, soluții de capital hibride sau „răbdătoare” însoțite de scheme de garantare, deseori furnizate de instituții de finanțare socială care împărtășesc valorile economiei sociale;

  • Comisia ar trebui să sprijine apariția de noi instrumente, să se asigure că regulamentul financiar permite dezvoltarea, să promoveze cercetarea privind valoarea adăugată societală a investițiilor în IES și să solicite statelor membre evaluări inter pares pe acest subiect;

  • Comisia ar trebui să utilizeze pe deplin faptul că economia socială reprezintă o prioritate de investiții în cadrul actualului Plan de investiții pentru Europa;

  • în egală măsură, UE trebuie să recunoască IES prin asigurarea unui factor de sprijin în Regulamentul privind cerințele de capital. Aceasta ar genera mari beneficii pentru împrumuturile bancare în favoarea economiei sociale, fără niciun impact asupra finanțelor publice.

  • sprijinul financiar de la nivelul UE trebuie să fie cuplat cu acțiuni din partea CE de îndrumare, instruire și consolidare a capacităților pentru guverne și pentru principalele părți interesate.

  • statele membre ar trebui să acționeze în calitate de coinvestitori, pentru a sprijini crearea de fonduri etice, de fonduri de inovare socială și de fonduri de capital de risc social, și să faciliteze scheme de garantare publice. Acestea ar trebui, de asemenea, să aibă în vedere analizarea posibilităților de reducere a impozitului pe venit, precum și alte stimulente fiscale.

  • IES trebuie să preia ele însele inițiativa în ceea ce privește dezvoltarea de instrumente precum autocapitalizarea, finanțarea participativă și angajarea în parteneriate de finanțare socială.

Dar, pentru a valorifica pe deplin potențialul IES, toate statele membre trebuie să dezvolte și să implementeze planuri naționale de acțiune pentru economia socială, printr-o abordare care să implice pe larg părțile interesate, inclusiv reprezentanți ai societății civile.


Contact: Marie-Laurence Drillon

(Tel.: 00 32 2 546 83 20 – email: marie-laurence.drillon@eesc.europa.eu)


  1. Economia binelui comun (aviz din proprie inițiativă)


Raportor: Carlos TRIAS PINTÓ (Grupul „Activități diverse” – ES)
Coraportor: Stefano PALMIERI (Grupul „Lucrători” – IT)
Referințe: EESC-2015-02060-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE:


  • consideră că modelul de economie a binelui comun (EBC) a fost conceput pentru a fi inclus atât în cadrul juridic european, cât și în cel de la nivel național;

  • subliniază că EBC era un model ce trebuia realizat în cadrul economiei de piață, neaflându-se în opoziție cu aceasta;

  • consideră că EBC va contribui la trecerea la o „piață europeană etică”, ce va promova inovarea socială, va stimula rata de ocupare a forței de muncă și va aduce beneficii pentru mediu;

  • speră că „Piața etică europeană” va fi construită prin aplicarea mai multor strategii:

  • indicatori de măsurare a bunăstării și dezvoltării sociale „dincolo de PIB”, cum ar fi produsul binelui comun și bilanțul binelui comun;

  • un proces de elaborare a politicilor care vizează evidențierea întreprinderilor cu cele mai mari contribuții la binele comun, cum ar fi achizițiile publice etice și promovarea comerțului interior etic;

  • promovarea comerțului exterior etic ca „marcă Europa”. În acest fel, întreprinderile europene vor conduce piața etică mondială și vor contribui la consolidarea drepturilor omului, a standardelor de muncă și a protecției mediului în întreaga lume;

  • încurajarea antreprenorilor de toate tipurile care înființează organizații menite să contribuie la binele comun;

  • încurajarea consumului etic și ridicarea nivelului de conștientizare în rândul consumatorilor europeni;

  • creșterea diversității ecosistemului financiar prin promovarea unor rețele de bănci și burse etice în întreaga UE;

  • solicită Comisiei Europene ca, în cadrul strategiei reînnoite privind RSI, să facă un pas calitativ pentru a recompensa (în ceea ce privește achizițiile publice, accesul la piețele externe, avantajele fiscale etc.) întreprinderile care pot face dovada unei performanțe etice mai ridicate.


Contact: Gerald Klec

(Tel: 00 32 2 546 9909 – email: gerald.klec@eesc.europa.eu)


  1. Metoda comunitară pentru o UEM democratică și socială (aviz din proprie inițiativă)


Raportor: Gabriele BISCHOFF (Grupul „Lucrători” – DE)
Referințe: EESC-2015-01820-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Comitetul:


  • este convins că stabilizarea uniunii economice și monetare (UEM) este posibilă doar dacă se rectifică deficitele arhitecturii UEM și se realizează reforme de anvergură. Acest lucru presupune modificarea tratatelor în cadrul unei convenții;

  • cere luarea unor măsuri pentru ca UEM să devină mai democratică și mai socială în limitele tratatelor în vigoare și pentru a asigura respectarea normelor impuse;

  • consideră că cu cât politica de austeritate actuală continuă mai mult fără să aibă un program de investiții eficace care să genereze venituri prin creștere economică, coeziune socială și solidaritate, cu atât este din ce în ce mai clar că adâncirea inegalităților sociale periclitează integrarea economică și prosperitatea Europei;

  • este de părere că trebuie consolidată coeziunea socială, politică și economică pentru a evita destrămarea zonei euro. Sunt necesare reforme structurale echilibrate, în conformitate cu cerințele unei uniuni monetare și cu cerințele naționale;

  • pledează pentru o „parlamentarizare” mai puternică a zonei euro, cu o comisie a PE din care să facă parte toți deputații din zona euro și cei din țările care doresc să adere la zona euro (26 de state membre), alături de o mai bună coordonare a deputaților de la nivel național din zona euro pe teme legate de UEM (COSAC+);

  • atrage atenția că unele dintre obiectivele economice ale guvernanței economice din ultimii ani ar trebui armonizate mai bine cu obiectivele sociale ale UE stipulate la articolul 4 alineatul (2) din TFUE; trebuie soluționate eventualele conflicte dintre obiectivele economice și sociale;

  • solicită ca, în conformitate cu clauza socială orizontală, toate acțiunile din cadrul semestrului european să facă obiectul unei evaluări a impactului social;

  • afirmă că depășirea diferențelor în funcționarea piețelor forței de muncă, a sistemelor de stabilire a salariilor și a sistemelor de protecție socială are un rol important pentru o UEM democratică și socială;

  • este convins că dialogul macroeconomic în zona euro (MED-EURO) poate aduce o contribuție esențială la dezvoltarea socială și democratică a UEM.


Contact: Alexander Alexandrov / Gerald Klec

(Tel: 00 32 2 546 9805 – email: alexander.alexandrov@eesc.europa.eu)

(Tel: 00 32 2 546 9909 – email: Gerald.Klec@eesc.europa.eu)


  1. Mutații economice și competitivitatea UE (raport de informare)


Raportor: Joost VAN IERSEL (Grupul „Angajatori” – NL)
Coraportor: Enrico GIBELLIERI (Grupul „Lucrători” – IT)
Referință: EESC-2015-01586-00-02-RI
Punctele principale:
Șapte ani de dezvoltare economică lentă (cauzată și, totodată, caracterizată de o criză financiară și socioeconomică profundă) au lăsat urme clare în economia europeană. Ca urmare a ajustărilor în politicile UE în domeniul monetar și economic, fiecare stat membru și-a adaptat propriile instrumente de politică. În prezent, se conturează o ușoară relansare. Întrebarea este în ce măsură criza a afectat situația din punct de vedere structural în UE și în statele membre. Europa se întoarce pur și simplu la o stare normală?
În opinia CESE, noul peisaj trebuie cartografiat cu precizie în beneficiul factorilor de decizie politică și al întreprinderilor. Aceasta poate da naștere la ajustări ale politicilor și acțiunilor specifice în fiecare țară. Printre analizele efectuate din această perspectivă, se numără și un raport din 2014 al Boston Consulting Group, intitulat „Shifting Economies” (Mutații economice). Acesta are în vedere principalele 27 de țări exportatoare la nivel mondial, examinând evoluția performanțelor acestora din ultimii ani. Totodată, se examinează tendințele care, în opinia autorilor, sunt hotărâtoare pentru viitorul apropiat. În acest peisaj, unele economii emergente caută să obțină rezultate bune, în timp ce, la nivel european, unele economii sunt de talie mondială, iar altele se confruntă cu dezavantaje structurale. În opinia CESE, se impune o analiză mai aprofundată.
Prezentul raport de informare al CESE nu abordează decât o parte a problematicii. El trebuie privit mai curând ca un raport introductiv privind o situație foarte complicată. Raportul se adresează Comisiei și Consiliului și se dorește a fi o invitație adresată ambelor organisme de a aprofunda înțelegerea tendințelor care determină performanțele statelor membre, ale economiei europene în ansamblu și ale zonei euro. Punctul de plecare pentru a reveni pe calea convergenței trebuie să fie o analiză bine structurată a Comisiei prin monitorizarea cu mai multă acuratețe a evoluțiilor din statele membre și prin adaptarea politicilor legate de competitivitate la situații specifice.
Contact: Adam Plezer

(Tel.: 00 32 2 546 8628 – email: Adam.plezer@eesc.europa.eu)


  1. MEDIU/ AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT




  1. Aviz din proprie inițiativă – Importanța comerțului agricol pentru dezvoltarea viitoare a agriculturii și a activităților agricole din UE în contextul securității alimentare la nivel mondial


Raportor: Volker PETERSEN (Grupul „Angajatori” - DE)
Referințe: EESC-2015-01349-00-01-AC-TRA
Punctele principale:
Comerțul agricol face adesea obiectul unor controverse în societatea civilă, dat fiind că poate avea efecte foarte diferite și poate duce la dependențe nedorite. UE are o responsabilitate dublă și tot mai mare pentru situația alimentară și siguranța alimentară mondială, fiind cel mai mare exportator agricol la nivel mondial, înaintea SUA, Braziliei, Chinei și Canadei, și cel mai mare importator agricol din lume, înaintea SUA, Chinei, Japoniei și Rusiei. CESE salută progresele înregistrate în realizarea unei coerențe între politica agricolă și politica de dezvoltare ale UE. După părerea sa, această coerență este premisa pentru stabilirea durabilă a rolurilor îndeplinite de comerț și de activitățile în materie de dezvoltare.
Păstrarea în continuare a unor reglementări ale comerțului agricol se explică, în principal, prin metodele diferite de a asigura protecția consumatorilor și a sănătății în diferite țări. În cazul importurilor, standardele UE trebuie să stea la baza licențelor. În cazurile în care negocierile multilaterale din cadrul OMC nu ajung să fie încheiate cu succes, trebuie căutate soluții la nivel bilateral.
Contact: Maarit Laurila

(Tel.: 00 32 2 546 9379 – email: maarit.laurila@eesc.europa.eu)


  1. Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor


Raportor: José María ESPUNY MOYANO (Grupul „Angajatori” - ES)
Coraportor: Martin SIECKER (Grupul „Lucrători” - NL)
Referință: EESC-2015-02913-00-00-AC-TRA

COM(2015)177 final – 2015/0093 COD


Punctele principale:
CESE are îndoieli cu privire la posibilitățile reale de punere în aplicare a acestui regulament în cadrul pieței unice și, prin urmare, recomandă Comisiei Europene să retragă propunerea.
Contact: Arturo Iniguez Yuste

(Tel.: 00 32 2 546 8768 – email: aturo.iniguez@eesc.europa.eu)


  1. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (reformare)


Raportor: Brian CURTIS (Grupul „Lucrători” - UK)
Referință: EESC-2015-03926-00-00-AC-TRA

COM(2015) 294 final – 2015/0133 COD


Punctele principale:
CESE este în general de acord cu intenția Comisiei de a porni de la lucrurile care funcționează corespunzător, păstrând astfel un grad ridicat de continuitate, dar reacționând totodată la noile cerințe, și consideră că modificările propuse nu depășesc limitele a ce este necesar și adecvat pentru realizarea obiectivului elementar de a îmbunătăți calitatea, accesibilitatea și disponibilitatea datelor.
Contact: Arturo Iniguez Yuste

(Tel.: 00 32 2 546 8768 – email: aturo.iniguez@eesc.europa.eu)


  • Programele de dezvoltare rurală – măsuri de prim ajutor sau primele semne de redresare?


Raportor: Tom JONES (Grupul „Activități diverse” – UK)
Referințe: EESC-2015-00601-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE salută angajamentul continuu al UE, al statelor membre și al regiunilor de a aborda unele dintre provocările cu care se confruntă zonele rurale printr-un program de dezvoltare rurală (PDR) de mare amploare. Provoacă dezamăgire întârzierea prezentării, aprobării și începerii programului în mai multe state și regiuni.
Succesul PRD depinde de măsura în care principiul parteneriatului funcționează în mod efectiv. CESE constată că în cazul programelor anterioare s-au înregistrat îmbunătățiri în privința gradului de mobilizare, dar parteneriatul cunoaște încă variații în cadrul UE.
Gama largă de programe bazate pe nevoile și prioritățile locale este binevenită, la fel ca și utilizarea sporită a unui model de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) pentru o implicare comunitară incluzivă. Modelul LEADER, în funcțiune de mult timp, este respectat și rețelele de dezvoltare rurală finanțate de CE sunt încurajate să continue să difuzeze bunele practici.
15 state membre au transferat fonduri de la plățile directe către programele de dezvoltare rurală (PDR), în timp ce în alte cinci state membre transferurile s-au făcut de la pilonul al doilea la primul pilon. Ambele opțiuni sunt legitime, dar ele nu au aceeași valoare: PDR are ca obiectiv o dezvoltare teritorială mai echilibrată în cadrul fiecărei regiuni din UE. Se recomandă efectuarea unui studiu referitor la coerența și eficacitatea acestei flexibilități, inclusiv impactul său asupra concurenței în cadrul pieței unice.
Este remarcată competența de a transfera fonduri de la un pilon al PAC la altul. Se recomandă efectuarea unui studiu referitor la eficacitatea acestei măsuri de flexibilizare, inclusiv impactul său asupra pieței unice.
Se observă clar în toate programele un accent puternic pe menținerea locurilor de muncă existente și crearea de noi oportunități de angajare în zonele rurale. Sunt importante măsurile de stimulare a tinerilor în direcția căutării unei perspective în zone rurale și măsurile care să ajute la integrarea tuturor persoanelor care se confruntă cu dificultăți deosebite sau au handicapuri fizice sau mentale.
Ar trebui să fie vizată și sprijinită în mod specific contribuția femeilor la succesul programului. Rolul lor este esențial pentru a garanta că persoanele pot continua să locuiască în zonele rurale.
Reînnoirea economică și comunitară a satelor este esențială, iar programele de dezvoltare rurală ar trebui să fie examinate inclusiv din perspectiva caracterului lor incluziv în raport cu toți cetățenii din mediul rural. Cetățenia activă și spiritul antreprenorial sunt vitale pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale.
Contact: Maarit Laurila

(Tel.: 00 32 2 546 9379 – email: firstname.lastname@eesc.europa.eu)


  1. CONSUMATORI/ SĂNĂTATE




  1. Sănătatea digitală (aviz din proprie iniţiativă)


Raportor: Renate HEINISCH (Grupul „Activităţi diverse” – DE)
Referință: EESC-2015-00424-00-01-AC-TRA
Punctele principale:
CESE:


  • susține eforturile Comisiei Europene de a acorda, în cadrul Agendei digitale, o prioritate deosebită soluțiilor de e-sănătate;

  • constată că persoanele în căutare de informații de profil, pacienții și personalul medico-sanitar au scos în evidență în mod repetat nevoia unor informații cuprinzătoare, precise și actualizate cu privire la medicamente și la realizarea unei piețe digitale unice;

  • consideră că aceste informații, aprobate de către autorități, trebuie să fie accesibile fără obstacole sau discriminare, pentru a permite și persoanelor cu deficiențe de auz sau de mobilitate să aibă acces la aceste informații;

  • este de părere că distribuția electronică a informațiilor privind medicamentele aprobate de către agențiile de reglementare a medicamentelor va duce la îmbunătățiri în ceea ce privește accesul la informații;

  • observă că un rezumat al informațiilor, prezentat pe un portal de internet, reprezintă o sursă de informare accesibilă și de încredere la informații aprobate de autoritățile de resort, îndeplinind în același timp și criteriile de accesibilitate necesare. În acest mod, pacienții și specialiștii din domeniul medico-sanitar au posibilitatea de a compara toate informațiile accesibile din alte surse cu cele de referință, autorizate;

  • subliniază faptul că medicii (în special medicii generalişti) și alți profesioniști din domeniul sănătății, cum ar fi farmaciștii şi asistenții medicali reprezintă un prim punct de contact pentru pacienți, oferindu-le acestora recomandări cu privire la boli și opțiuni de tratamente.


Contact: Claudia Drewes-Wran

(Tel.: 00 32 2 546 80 67 – e-mail: claudia.drewes-wran@eesc.europa.eu)


  1. AFACERI SOCIALE/ OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ




  1. Dumpingul social în sectorul european al aviației civile (aviz din proprie inițiativă)


Raportor: Anne DEMELENNE (Grupul „Lucrători” – BE)
Referință: EESC-2015-00417-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Întrucât este preocupat de recentele evoluții din aviația civilă, CESE îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape evoluția situației și să ia măsuri, dacă este necesar. La elaborarea pachetului „Aviație” anunțat în cadrul programului de lucru al Comisiei pentru 2015, va fi necesar să se ia în considerare toate elementele menționate în prezentul document. Mai mult, CESE consideră că este necesar ca DG MOVE și DG EMPL să colaboreze îndeaproape.
Pe baza rezultatelor lucrărilor sale privind noi modele de afaceri, Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) trebuie să examineze evoluțiile pentru a garanta un nivel optim de siguranță a pasagerilor și a personalului, indiferent de modelul de afaceri;
CESE speră că legislația actuală va fi corect aplicată, iar hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) vor fi, de asemenea, luate în considerare.
CESE este de acord cu poziția adoptată de partenerii sociali din cadrul Grupului de lucru privind personalul navigant și insistă asupra necesității soluționării lacunelor pentru a se evita un impact social negativ nedorit asupra acestui sector.
În plus, CESE sugerează Comisiei să examineze punerea în aplicare a directivei privind munca temporară în sectorul aviației. În plus, sunt necesare definiții comune, la nivel european, ale noțiunilor de „persoană care desfășoară o activitate salariată” și de „persoană care desfășoară o activitate independentă”.
CESE sprijină o posibilă inițiativă a partenerilor sociali din UE în domeniul aviației în vederea negocierii unui acord privind condițiile de lucru și drepturile sociale ale salariaților din acest sector. De altfel, partenerii sociali pot formula poziții comune cu privire la anumite instrumente legislative, pe care le-ar putea prezenta Comisiei. În fine, Comisia ar trebui să consulte partenerii sociali cu privire la orice instrument legislativ și/sau inițiativă a UE cu impact social.
Este necesar să se abordeze chestiunea transferului de personal în cazul unei proceduri de ofertare și/sau în cazul unei pierderi parțiale a activităților.
Contact: Andrei Popescu

(Tel.: 00 32 2 546 9186 – email: Andrei.Popescu@eesc.europa.eu)


  1. Inovarea socială, crearea de rețele și comunicarea digitală (aviz din proprie inițiativă)


Raportor: Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER (Grupul „Activități diverse” - ES)
Referință: EESC-2014-04902-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Obiectivul avizului este de a evalua condițiile necesare pentru ca inovarea socială să utilizeze pe deplin TIC în scopul de a servi binelui comun; el solicită punerea în aplicare de măsuri de sprijinire a tehnologiilor digitale și a platformelor de promovare a relațiilor online și a creării de interacțiuni sinergice.
CESE conchide că inovarea socială, precum și rețelele colaborative ar trebui să devină instrumente de promovare și consolidare a participării cetățenilor și a societății civile în ansamblu la conceperea și gestionarea politicilor Uniunii, prin intermediul unor proiecte colective, de tip ascendent și diseminate în teritoriu, menite să consolideze caracterul direct al democrației. Accesul universal la noi tehnologii, în special la internetul în bandă largă, trebuie să constituie un obiectiv prioritar pentru UE. CESE recunoaște faptul că inovarea socială, cu ajutorul noilor tehnologii, poate juca un rol important în crearea de noi locuri de muncă calificate, prin sprijinirea proiectelor care vizează crearea de întreprinderi inovatoare. Este de asemenea esențial să se consolideze formarea în cadrul sistemului de învăţământ pentru tineri ca o formă de formare permanentă care să-i instruiască pe lucrători în vederea utilizării noilor tehnologii ale informaţiei și comunicației pe piața forței de muncă. Comitetul îndeamnă la inovare socială și la utilizarea noilor tehnologii și a rețelelor sociale și activităților colaborative pentru elaborarea de soluții tehnice în favoarea persoanelor cu handicap.
CESE sprijină obiectivele Strategiei Europa 2020 și ale inițiativele sale emblematice „O Uniune a inovării” și „Agenda digitală”, precum și măsurile care se impun pentru înregistrarea de progrese în domeniul inovării sociale și îndeamnă la integrarea acestor obiective în planurile naționale de reformă și la monitorizarea acestora în cadrul semestrului european, cu participarea partenerilor sociali.
CESE solicită instituțiilor să stimuleze crearea de capacități și utilizarea mediilor digitale esențiale, precum și să contribuie la crearea de spații în care să se stabilească legături orizontale inovatoare, facilitând accesul în timp real și în mod rapid și sigur. Uniunea Europeană este îndemnată să promoveze și să finanțeze conceperea și punerea în aplicare a proiectelor care emană de la cetățeni, se desfășoară prin intermediul rețelelor sociale și al activității colaborative și conțin obiective ce urmăresc binele comun.
Comisia Europeană trebuie să inițieze o politică clară și concretă în materie de inovare socială și de acces la noile tehnologii, care să determine inițiative aducătoare de avantaje pentru populație, în concordanță cu Pachetul privind investițiile sociale al Comisiei Europene. Acest lucru trebuie să permită consolidarea inovării sociale pe baza dezvoltării tehnologice, stimularea cercetării colaborative, promovarea accesului la noi cunoștințe și consolidarea instituțională prin intermediul democrației directe, pe care o fac posibilă noile instrumente de participare în rețea și de comunicare digitală.
Contact: Joanna Ziecina

(Tel.: 00 32 2 5469509 - email: Joanna.Ziecina@eesc.europa.eu)


  1. Piața internă a transportului rutier internațional de mărfuri: dumpingul social și operațiunea de cabotaj (aviz din proprie inițiativă)


Raportori: Stefan BACK (Grupul „Lucrători” - SE)

Raymond HENCKS (Grupul „Angajatori” - LU)


Referință: EESC-2015-03722-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE își reafirmă sprijinul pentru obiectivul Comisiei Juncker de combatere a dumpingului social, astfel cum a fost exprimat în avizul său din 2015 privind Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor, precum și în solicitarea sa adresată Comisiei de a propune măsuri de prevenire. CESE regretă faptul că, în pofida utilizării pe scară largă, noțiunea de dumping social nu este definită. În contextul prezentului aviz, CESE consideră că dumpingul social constă din practici care încearcă să eludeze sau încalcă reglementarea socială sau în materie de acces la piață (societățile de tip „cutie poștală”) pentru a obține avantaje competitive.
CESE salută planurile Comisiei:


  • de a simplifica și a clarifica normele UE privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, în special în ce privește cabotajul, pentru a facilita implementarea lor;

  • de a consolida criteriile de înființare a întreprinderilor de transport, astfel încât să se prevină utilizarea abuzivă a societăților de tip „cutie poștală”;

  • de a elabora un pachet privind mobilitatea forței de muncă care să faciliteze libera circulație a lucrătorilor și să amelioreze capacitatea statelor membre de a combate dumpingul social, frauda și abuzul legate de detașarea lucrătorilor și de accesul la prestațiile de asigurări sociale.

CESE consideră că există o nevoie stringentă de acțiune la nivelul UE pentru a evita riscul fragmentării pieței interne a transportului rutier prin intermediul unor măsuri naționale unilaterale de combatere a dumpingului social. Succesul acțiunii UE ar putea crea condiții favorabile pentru deschiderea mai mare a pieței.


Contact: Nuno Quental

(Tel.: 00 32 2 5469347 - email: Nuno.Quental@eesc.europa.eu)


  1. Validarea calificărilor – învățarea non-formală și informală


Raportor: Pavel TRANTINA (Grupul „Activități diverse” – CZ)

Coraportor: Marie ZVOLSKÁ (Grupul „Angajatori” - CZ)
Referință: EESC-2015-00802-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE:


  • nutrește convingerea că trebuie să se pună accentul pe identificarea, înregistrarea, evaluarea și, ca atare, validarea rezultatelor obținute prin învățarea non-formală, într-un mod standard care să fie cât mai ușor de comparat;

  • recomandă ca statele membre să se asigure că există posibilitatea de a beneficia de validarea competențelor dobândite în urma învățării non-formale și informale și să creeze instituții care să ofere publicului îndrumare și sfaturi cu privire la avantajele validării competențelor și la opțiunile și mecanismele utile în acest sens;

  • solicită sprijinirea tuturor părților interesate, mai ales a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile, astfel încât ele să fie conștiente de beneficiile aduse de această validare și să poată participa activ la elaborarea cadrelor naționale de certificare și la definirea calificărilor profesionale;

  • consideră că este absolut necesar să se dispună în prealabil de un cadru legislativ de calitate la nivel național, care să garanteze omologarea certificatelor obținute prin învățare formală și non−formală sau informală. Această necesitate impune cerințe foarte stricte în ceea ce privește calitatea procedurilor de validare, care trebuie să fie sprijinite inclusiv financiar, de exemplu prin intermediul Fondului social european;

  • invită instituțiile de învățământ, în special liceele și universitățile, să sprijine mai mult validarea competențelor și a cunoștințelor dobândite în mod non-formal. În această privință, există în UE o serie de exemple de bune practici, care ar trebui diseminate;

  • este convins că negocierea colectivă și dialogul social între sindicate și angajatori poate avea un rol important în procesul de validare a educației non-formale și a învățării pe tot parcursul vieții. Prin intermediul lor, este necesar să se depună eforturi pentru validarea învățării non-formale, dat fiind că reprezintă o contribuție importantă la dezbaterea privind capacitatea de inserție profesională și instrumentele care o încurajează;

  • consideră că, în contextul șomajului ridicat în rândul tinerilor, se cuvine să fie stimulate posibilitățile de interacțiune reciprocă între agențiile de ocupare a forței de muncă publice și private, organizațiile de voluntari (în special cele care se adresează tinerilor) și angajatori;

  • nu-și ascunde, ca atare, dezamăgirea cu privire la faptul că Comisia Europeană a suspendat lucrările de pregătire la „Europass Experience”, încurajând-o să finalizeze cu succes acest instrument.


Contact: Irina Fomina

(Tel.: 00 32 2 546 80 91 – email: irina.fomina@eesc.europa.eu)


  1. Principii pentru sisteme de prestații sociale efective și fiabile


Raportor: Bernd SCHLÜTER (Grupul „Activități diverse” – DE)
Referință: EESC-2015-01011-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE consideră că principiile sociale pot constitui baza pentru recomandările Comisiei. Comitetul propune următoarele principii pentru sistemele de protecție socială:


  • principiul protecției minime: asigurarea unor prestații sociale de bază, inclusiv protecția mijloacelor de subzistență /a venitului minim pentru persoanele fără venituri suficiente;

  • principiul necesității: furnizarea de servicii sociale și de sănătate moderne pentru diferite situații dificile;

  • principiul finalității: elaborarea unor obiective sociale clare;

  • principiul accesibilității: accesul la prestații sociale la prețuri accesibile și în mod nediscriminatoriu;

  • principiul proporționalității: prestațiile ar trebui să fie adecvate ca formă și amploare;

  • principiul solidarității: în principal, finanțarea prestațiilor sociale trebuie să se bazeze în principal pe sisteme de asigurări sociale solidare și pe sisteme fiscale echitabile și solidare;

  • principiul responsabilității individuale: persoanele în căutarea unui loc de muncă ar trebuie sprijinite prin servicii sociale care să le asigure subzistența în perioada de căutare;

  • principiul participării: prestațiile ar trebui să ajute cetățenii să își joace rolul ce le revine în societate;

  • principiul structurii: stabilirea corespunzătoare a raportului juridic și financiar între utilizatori, servicii sociale, administrația socială și asigurările sociale;

  • principiul autodeterminării utilizatorilor: utilizatorii nu sunt beneficiari pasivi, ci coproducători ai ajutoarelor și cetățeni având dreptul la prestații;

  • principiul securității juridice: garantarea juridică a prestațiilor, eventual prin legislație socială sau prin alte instrumente juridice similare ale statelor membre, create pe o bază democratică;

  • principiul orientării spre binele comun: în special, tipurile de organizaţii și întreprinderi din sectorul terțiar și în forme participative ar trebui să beneficieze de condiții financiare și juridice corespunzătoare;

  • principiul transparenței: utilizarea fondurilor publice trebuie să fie transparentă;

  • principiul interconectării: noile tipuri de familie, îmbătrânirea și imigrația reclamă servicii integrate și interconectate;

  • principiul egalității: utilizatorii, administrațiile sociale și serviciile sociale trebuie să aibă drepturi și obligații reglementate și executorii;

  • principiul calității: serviciile sociale trebuie să fie însoțite de măsuri de asigurare a calității;

  • principiul coordonării: trebuie îmbunătățită abordarea aspectelor transfrontaliere cu privire la prestațiile de securitate socială și de protecție socială.


Contact: Judite Berkemeier

(Tel.: 00 32 2 546 9897 – email: mariajudite.berkemeier@eesc.europa.eu)


  1. Îmbunătățirea performanței sistemelor naționale de formare duală


Raportor: Dorthe ANDERSEN (Grupul „Angajatori” – DA)
Referință: EESC-2015-01718-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Tinerii europeni au fost grav afectați de criză, dar nivelul ridicat de șomaj în rândul tinerilor nu este un fenomen nou și indică probleme structurale legate de tranziția de la învățământ la un loc de muncă. Buna funcționare a sistemelor VET bazate pe formarea duală contribuie la facilitarea tranziției.
CESE:


  • subliniază că nu există un unic „cel mai bun model” pentru formarea duală;

  • consideră că este nevoie de un instrument european de evaluare a calității care să documenteze progresele, dar și efectele reformelor efectuate de statele membre pentru îmbunătățirea performanței sistemelor de învățământ profesional și tehnic și de formare duală;

  • recomandă dezvoltarea de către Comisie, alături de partenerii relevanți, a unor instrumente pentru monitorizarea, colectarea de date și evaluarea practicilor care funcționează în statele membre și pentru identificarea elementelor-cheie care definesc un sistem dual funcţional. Scopul este de a garanta astfel calitatea sistemelor de formare și pentru a scoate în evidență legătura dintre formarea duală și ocuparea forței de muncă;

  • propune stabilirea unui obiectiv la nivelul UE privind VET și formarea duală;

  • consideră că stabilirea unui obiectiv și punerea laolaltă a datelor disponibile ar putea contribui la îmbunătățirea nivelurilor de educație și ar putea asigura competențele necesare ale tinerilor pe piața muncii. Un obiectiv ar putea fi inclus în noua strategie Europa 2020, CESE invitând prin urmare Comisia să examineze opțiunile existente;

  • recomandă ca statele membre care nu dispun de sisteme de formare duală ce funcționează în mod adecvat să analizeze costurile pe care le presupune dezvoltarea unor astfel de sisteme, din perspectiva eventualelor compensații și beneficii în materie de competitivitate a întreprinderilor, precum și a oportunităților de muncă pentru tineri;

  • subliniază importanța parteneriatelor dintre școli, centre de formare, sindicate și comunitatea de afaceri. Partenerii sociali joacă un rol decisiv în toate etapele unor sisteme duale de formare care funcționează adecvat. Consolidarea și mai buna utilizare a dialogului social la toate nivelurile poate reprezenta un instrument eficient de îmbunătățire a calității și atractivității formării duale;

  • solicită statelor membre să introducă sau să revizuiască sistematic dezvoltarea profesională a profesorilor, mentorilor și formatorilor;

  • subliniază importanța angajatorilor și consideră că aceștia – inclusiv IMM-urile – se vor implica mai mult în sistemele de ucenicii, în cazul în care acestea corespund într-adevăr nevoilor și dacă relațiile lor cu școlile sunt solide. Obiectivul în următorii ani ar trebui să constea în instituirea unor sisteme de formare duală care să permită o implicare eficace a angajatorilor din punct de vedere al costurilor și o mai mare responsabilizare a acestora;

  • recomandă continuarea eforturilor partenerilor sociali europeni în acest domeniu, ca parte a programului lor special de lucru.


Contact: June Bedaton

(Tel.: 00 32 2 546 81 34 – email: june.bedaton@eesc.europa.eu)


  1. TRANSPORT




  1. Activismul cibernetic și organizațiile societății civile (aviz din proprie inițiativă)


Raportor: Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER (Grupul „Activități diverse” - ES)
Referință: EESC-2015-01058-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
În actuala societate digitală, activismul cibernetic reprezintă un instrument valid de responsabilizare a cetățenilor, prin faptul că facilitează și promovează practica socială activă și participarea prin intermediul noilor tehnologii, contribuind în același timp la reducerea excluziunii și a decalajului digital. Conceptul de „activism cibernetic” poate fi definit ca fiind acel activism care încurajează susținerea militantă a unor cauze politice, de mediu, sociale, civice, culturale etc., fără a se baza neapărat pe ideologii definite, ierarhii sau programe, și care utilizează pentru a se dezvolta instrumente tehnologice ce promovează participarea și difuzarea în mod viral. În acest sens, el trebuie distins de inițiativele care nu respectă principiile și valorile democrației și solidarității și al căror scop se îndepărtează de interesul social și de binele public.
Este necesar ca, pentru dezvoltarea activismului cibernetic ca instrument, atât Comisia Europeană, cât și statele membre să includă în agendele lor de lucru inițiative și măsuri care să aibă ca scop promovarea de structuri pentru o expansiune corespunzătoare a societății în rețea, facilitând accesul liber și universal, asigurând transparența și confidențialitatea și protejând drepturile la intimitate și la securitatea datelor cu caracter personal, acordând o atenție specială celor mai defavorizate grupuri.
CESE consideră esențială difuzarea în rândul publicului a cunoștințelor și a gestionării necesare pentru un activism cibernetic inteligent și sigur. De aceea, îndeamnă instituțiile UE să promoveze activități de conștientizare, instructive și educative, punând un accent special pe diseminarea bunelor practici și pe eradicarea utilizării în scopuri rău intenționate a activismului în rețea. În acest sens, vor trebui puse la dispoziție resursele considerate necesare pentru evaluarea și dezvoltarea exercitării activismului cibernetic.
De asemenea, în ceea ce privește guvernanța instituțională, activismul cibernetic promovează medii de codecizie și de putere partajată, prin interacțiunea dintre mai mulți actori (guverne, organizații ale societății civile, actori sociali, cetățeni, întreprinderi), într-o manieră multidirecțională și într-un mod atât proactiv, cât și reactiv. Prin urmare, sprijinul acordat activismului cibernetic implică o configurație descentralizată în rețea, care cuprinde atât relațiile pe orizontală între cetățeni, cât și cele pe verticală. între aceștia și guvern.
Contact: Luca Venerando Giuffrida

(Tel.: 00 32 2 5469212 - email: LucaVenerando.Giuffrida@eesc.europa.eu)


  1. Politica integrată a UE în domeniul aviației (aviz exploratoriu, la solicitarea Comisiei)


Raportor: Jacek KRAWCZYK (Grupul „Angajatori” - PL)
Referință: EESC-2015-01083-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Aviația din UE se află la răscruce: în lipsa unei strategii coerente și convingătoare, acest sector riscă să se confrunte în continuare cu dificultăți, pierzându-și astfel ponderea economică și potențialul de creștere. Pentru a fi în măsură să concureze într-o economie globalizată, întreaga rețea de valoare a aviației europene are nevoie de un nivel mai ridicat de intermodalitate, o mai bună conectivitate, o folosire mai eficientă a nodurilor secundare și a aeroporturilor mici și de optimizarea proceselor actuale. Totuși, acest lucru nu înseamnă că este nevoie de o nouă legislație pentru toate aspectele sectorului. CESE îndeamnă din nou Comisia să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că actuala legislație a UE este aplicată. Strategia Comisiei în domeniul aviației UE ar trebui să se bazeze pe o viziune edificatoare asupra modului în care competitivitatea europeană poate fi cel mai bine promovată, fără a denatura concurența sau a aduce atingere relațiilor sociale și de muncă.
CESE consideră că strategia care trebuie elaborată în domeniul aviației trebuie să se bazeze pe un dialog social constructiv. Comitetul solicită tuturor părților interesate din sectorul aviației să se angajeze în aplicarea unei noi strategii a UE în domeniu, astfel încât rețeaua de valoare a aviației europene să poată lua un nou avânt și să înceapă să furnizeze noi contribuții economice și sociale valoroase la dezvoltarea UE. Asumarea de către Comisia Europeană a unui puternic rol de conducere în materie de politică este o necesitate.
Comitetul recomandă, de asemenea, Comisiei să îl consulte cu privire la evoluțiile în curs și la punerea în aplicare a strategiei sale în domeniul aviației. CESE va lansa, separat, un proiect destinat alocării de resurse și expertiză adecvate.
Contact: Andrei Popescu

(Tel.: 00 32 2 5469186 - email: Andrei.Popescu@eesc.europa.eu)


  1. INDUSTRIE/ ÎNTREPRINDERI/ INOVARE




  1. Experiențele SBA în SUA și UE: bune practici pentru acțiuni inovatoare în ce privește IMM-urile (aviz din proprie iniţiativă)


Raportor: Ullrich SCHRÖDER (Grupul „Angajatori” – NL)
Referință: EESC-2015-00822-00-01-AC-TRA
Punctele principale:
SBA ar trebui să fie modernizat printr-un document cu o formă mai constrângătoare și o abordare mai ambițioasă. CESE recomandă următoarele:


  • organizarea anuală la nivelul UE a unui Consiliu Competitivitate pentru IMM-uri și SBA;

  • Grupul de lucru la nivel înalt pentru competitivitate și creștere din cadrul Consiliului ar trebui să analizeze progresele înregistrate prin măsurile naționale de punere în aplicare a priorităților SBA și, totodată, să reflecteze asupra unor măsuri suplimentare la nivelul UE;

  • rețeaua reprezentanților europeni pentru IMM-uri să fie modernizată prin ridicarea nivelului de participare la nivelul directorilor generali din ministerele economiei. Astfel s-ar asigura o coordonare mai bună și mai solidă între UE și statele membre.

De asemenea:




  • Curtea de Conturi Europeană ar trebui să fie încurajată să publice cu regularitate rapoarte privind funcționarea programelor și măsurilor relevante pentru IMM-uri;

  • un birou independent în cadrul Comisiei ar trebui să se ocupe de guvernanța internă;

  • sistemul de planuri naționale și locale de implementare a SBA (a se vedea punctul 4.3.3) trebuie să fie îmbunătățit și completat cu utilizarea sistematică a tablourilor de bord;

  • ar trebui să se recurgă într-o măsură mai mare la ținte indicative (pentru a îmbunătăți participarea IMM-urilor la achizițiile publice) și la ținte obligatorii în ce privește programele de cercetare și dezvoltare.


Contact: Marie-Laurence Drillon

(Tel.: 00 32 2 546 83 20 – email: marie-laurence.drillon@eesc.europa.eu)


  1. Întreprinderile familiale (aviz din proprie inițiativă)


Raportor: Jan KLIMEK (Grupul „Angajatori” – PL)
Referință: EESC-2015-00722-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE solicită:


  • punerea în aplicare a unei strategii active de promovare între statele membre a bunelor practici cu privire la întreprinderile familiale;

  • elaborarea unui cadru juridic pentru întreprinderile familiale, care ar include o definiție comun acceptabilă a întreprinderii familiale;

  • introducerea categoriei întreprinderii familiale în statisticile europene și colectarea eficientă de informații la nivel național cu privire la întreprinderile familiale;

  • o mai bună legiferare a transferului de întreprinderi familiale de la o generație la alta;

  • promovarea climatului organizatoric familial și a inovării în rândul întreprinderilor familiale;

  • dezvoltarea educației și promovarea cercetării privind antreprenoriatul familial;

  • sprijinirea întreprinderilor agricole familiale și reconstrucția antreprenoriatului cooperativ;

  • furnizarea de avantaje în cazul reinvestirii profitului și consolidarea capitalului întreprinderilor familiale, fără ca investitorii să primească dreptul de a influența deciziile;

  • colaborarea activă la nivelul Uniunii cu organizațiile reprezentative ale întreprinderilor familiale.


Contact: Dorota Zapatka

(Tel.: 00 32 2 546 90 67 – email: dorota.zapatka@eesc.europa.eu


  1. Combaterea corupţiei


Raportor: Filip HAMRO-DROTZ (Grupul „Angajatori” - FI)
Coraportor: Pierre GENDRE (FR- Cat. 2)
Reference: EESC-2014-06520-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
UE ar trebui să elaboreze o strategie anticorupție pe cinci ani și un plan de acțiune aferent. Promovarea transparenței și prevenirea corupției ar trebui să fie obiective centrale ale tuturor politicilor UE.
Comisia Europeană și statele membre ale UE ar trebui să consolideze cooperarea internațională pentru combaterea corupției și să asigure gestionarea eficientă a rețelei europene anticorupție (EACN). Consiliul European ar trebui să facă eforturi de sensibilizare și de promovare a educației în statele membre în ceea ce privește însemnătatea integrității în cadrul societății și al economiei, să intensifice eforturile pentru armonizarea legislațiilor penale naționale și să instituie Parchetul European (EPPO).
Instituţiile UE ar trebui să sporească gradul de conștientizare a publicului cu privire la modul în care cetățenii se pot implica în lupta împotriva corupției. UE ar trebui să inițieze și să sprijine măsuri alternative de promovare a adoptării și punerii în aplicare a unor coduri și standarde de conformitate și de combatere a mitei și a corupției în întreprinderi. Comisia Europeană ar trebui să revizuiască din nou directivele privind achizițiile publice.
Întreprinderile mari care licitează pentru contracte ar trebui să dispună deja de un cod strict de combatere a mitei și a corupției. Ar trebui să crească și gradul de respectare a legislației UE de către bănci. De asemenea, statele membre ar trebui încurajate să facă din îmbogățirea ilicită deliberată a unui funcționar public o infracțiune penală. Comisia Europeană ar trebui să promoveze protecția denunțătorilor.
UE ar trebui să își intensifice
Yüklə 161,9 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin