Sinteza avizelor adoptate sesiunea iulie 2010

9.CERCETAREA ȘI DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ

• 
  GMES – Componenta spațială
  

Raportor: dl Edgardo Maria IOZIA (Grupul „Salariați” – IT)
Referințe: COM(2009) 589 final – CESE 963/2010
Punctele principale:
CESE și-a declarat din totdeauna sprijinul pentru propunerile Comisiei în materie de politică spațială, una dintre prioritățile tehnologice care trebuie dezvoltate cu mai multă hotărâre. Utilizarea responsabilă și durabilă a spațiului în scopuri civile și pașnice reprezintă un extraordinar instrument de dezvoltare.
„Visul spațial”, împărtășit de generații întregi, ar trebui reînsuflețit prin programe ambițioase, care să facă studiile din domeniul spațiului mai atractive pentru tineri și să ofere perspective stabile de angajare. Proiecte ca GMES pot contribui la reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice și la sprijinirea activităților umane.
Existența unui program pe termen lung ar constitui un instrument care ar conferi UE o putere mai mare și o pondere politică sporită în raport cu alte zone ale lumii active astăzi în domeniul spațiului.
În opinia CESE, în situația actuală de criză economică profundă, necesitatea de a dispune de resurse considerabile nu poate constitui o frână în calea investițiilor. Dimpotrivă, programul GMES poate grăbi ieșirea din criză, prin furnizarea unui mare potențial științific și de producție în măsură să redea UE poziția pierdută de lider în domeniu.
Persoană de contact: dna Amelia Muñoz Cabezón

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Dividendul digital, sursă de beneficii sociale și creștere economică
  

Raportor: dna Anna Maria DARMANIN (Grupul „Salariați” – MT)
Referințe: COM(2009) 586 final – CESE 988/2010
Punctele principale:

• 
  Trecerea de la analogic la digital în domeniul televiziunii terestre în Europa va elibera frecvențe radio de mare interes, datorită eficienței sporite a transmisiei digitale. Acest „dividend digital” este o ocazie unică pentru ca Europa să ofere servicii de bandă largă pe suport radio în zonele rurale și să promoveze dezvoltarea de noi servicii pe suport radio. Astfel, dividendul digital poate să contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivelor de competitivitate și creștere economică în Europa și să satisfacă anumite nevoi importante de natură socială, culturală și economică ale cetățenilor europeni.
  

• 
  Din acest motiv, CESE salută inițiativa Comisiei privind dividendul digital pe care o consideră un pas înainte important pentru realizarea unuia dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, in special a Agendei digitale europene a acesteia, o inițiativă emblematică.
  

• 
  Mai concret, CESE susține termenul-limită 2012 prevăzut de Comisie pentru eliberarea spectrului de frecvențe radio de către statele membre, dar înțelege că anumite țări ar putea avea dificultăți justificate în a respecta acest termen-limită. În ceea ce privește beneficiile economice potențiale, CESE este de acord că sectorul tehnologiilor va beneficia de pe urma condițiilor armonizate din UE, întrucât majoritatea echipamentului folosit va fi standardizat, iar potențialul sectorului în materie de inovare va spori considerabil. În ceea ce privește impactul social, Comitetul subliniază că, prin intermediul dividendului digital, internetul va fi accesibil pentru mai multe persoane la o calitate mai bună, va exista o ofertă mai largă de posturi TV și de servicii de înaltă calitate cum ar fi acces la servicii în bandă largă pentru toți și posibilități de alegere mai extinse pentru consumatori. Nu în ultimul rând, CESE subliniază că inițiativa privind dividendul digital demonstrează potențialul și avantajele unei Uniuni Europene unificate, ale cărei țări acționează împreună pe baza unui standard comun.
  

• 
  Așadar, CESE consideră că acest proiect și avantajul net și palpabil pe care îl furnizează atât pentru persoane, cât și pentru întreprinderi, este un foarte bun instrument de promovare a câștigurilor pe care le aduce UE, în general, mai ales într-o perioadă în care scepticismul față de Uniune este în creștere, iar cetățenii nu înțeleg pe deplin potențialul unei Europe unificate. În consecință, CESE îndeamnă Comisia să inițieze o strategie de comunicare care să prezinte motivele trecerii de la sistemul analogic la cel digital și avantajele obținute de pe urma acestui lucru.
  

Persoană de contact: dl Georgios Karageorgos

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

10.CONCURENȚĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR

• 
  Informarea consumatorilor
  

Raportor: dl Jorge PEGADO LIZ (Grupul „Activități diverse” – PT)
Referință: aviz din proprie inițiativă – CESE 960/2010
Punctele principale:
Dreptul cetățenilor la informare este recunoscut în prezent ca fiind un drept fundamental consacrat la nivelul surselor primare de drept comunitar. Cu toate acestea, rămân multe de făcut în ce privește legislația secundară.
CESE consideră că dreptul consumatorilor la informare – fie într-o etapă precontractuală, contractuală sau postcontractuală – precum și la asistență și la consiliere ar trebui să facă obiectul unor reglementări specifice la nivelul UE.
De asemenea, CESE consideră că:

• 
  în definiția drepturilor consumatorilor trebuie să predomine noțiunea de „parte defavorizată” sau „vulnerabilă;
  
• 
  armonizarea minimă, combinată cu un nivel ridicat de protecție, reprezintă abordarea cea mai adecvată cerințelor tratatului și cea mai coerentă cu adevărata natură a relațiilor de consum;
  
• 
  consideră că dreptul la informare în general trebuie considerat un drept subiectiv la nivel comunitar.
  

Referitor la rolul comunicărilor comerciale, CESE susține generalizarea regulii prevăzute în Directiva privind pachetele de servicii pentru călătorii, precum și revizuirea Directivei privind practicile comerciale neloiale.

CESE invită cu insistență Comisia Europeană să revizuiască în profunzime propunerea de directivă privind drepturile consumatorilor și solicită Parlamentului European și statelor membre ca, înainte de adoptarea propunerii de directivă, să abordeze toate aspectele esențiale referitoare la informarea consumatorilor cuprinse în aceasta, în conformitate cu orientările din prezentul aviz.
Persoană de contact: dna Roxana Maliti

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008
  

Raportor: dl Arno METZLER (Grupul „Activități diverse” – DE)
Referințe: COM(2009) 374 final – CESE 961/2010
Persoană de contact: dna Magdaléna Carabin Belarova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

11.DREPT ȘI PROCEDURĂ

• 
  Succesiunile și certificatul european de moștenitor
  

Raportor: dl Claudio CAPPELLINI (Grupul „Activități diverse”– IT)
Referințe: COM(2009) 154 final – 2009/0157 (COD) – CESE 962/2010
Persoană de contact: dna Claudia Drewes-Wran

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Procedura de furnizare de informații – serviciile societății informaționale
  

Aviz de categoria C
Referințe: COM(2010) 179 final – 2010/0095 (COD) – CESE 966/2010
Persoană de contact: dl Luís Lobo

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Divorțul și separarea de drept
  

Raportor unic: dl Daniel RETUREAU (Grupul „Salariați” – FR)
Referințe: COM(2010) 105 final/2 – 2010/0067 CNS – CESE 975/2010
Punctele principale:
Comitetul ia notă cu interes de posibilitatea pe care o oferă această propunere de regulament de a pune în practică procedura de cooperare consolidată² prevăzută la articolul 326 și următoarele din titlul III din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, într-un domeniu în care aceasta nu este nici evidentă, nici ușoară, și anume în domeniul dreptului. În prezent, 14 state membre și-au manifestat interesul pentru această cooperare.
Soluțiile propuse sunt de așa natură încât să se evite căutarea instanței competente de către unul dintre soți și să se poată răspunde așteptărilor legitime ale acestora în ceea ce privește instanța competentă, care este, în principiu, instanța de la locul de reședință obișnuit din momentul introducerii cererii de separare de drept sau de divorț. Procedurile de anulare a căsătoriei nu sunt abordate în proiectul de regulament, iar toate celelalte chestiuni sunt reglementate de legislația comunitară actuală în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești față de copiii comuni.
Prin urmare, Comitetul aprobă și susține proiectul de regulament examinat și dorește ca procedura de cooperare consolidată, care este utilizată pentru prima dată și la care se poate apela din 1999, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, să fie, în sfârșit, considerată o procedură normală, care să permită progresul Europei în anumite domenii în care este necesară unanimitatea, însă pentru care întrunirea unanimității într-un interval scurt nu este posibilă; astfel se vor evita potențiale blocaje și întârzieri în adoptarea legislației sau a unor măsuri comune și li se va permite țărilor care doresc acest lucru să își aprofundeze cooperarea, în pofida faptului că nu există unanimitate sau nu este întrunit cvorumul.
Persoană de contact: dna Karolina Dybowska
(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

12.POLITICĂ REGIONALĂ

• 
  Parteneriate eficiente în cadrul politicii de coeziune
  

Raportor: dl Jan OLSSON (Grupul „Activități diverse” – SE)
Referință: aviz exploratoriu – CESE 967/2010
Punctele principale:
CESE consideră că parteneriatul este esențial pentru reușita proiectelor politicii de coeziune, în măsura în care:

• 
  sporește considerabil eficiența politicii de coeziune;
  
• 
  răspunde nevoilor actorilor de la nivel local;
  
• 
  consolidează participarea cetățenilor;
  
• 
  creează o legătură evidentă între UE și societatea civilă;
  
• 
  creează astfel o situație în care toate părțile interesate au de câștigat. Cu toate acestea, importantă este reciprocitatea. Cu alte cuvinte, dacă autoritățile nu sunt dornice să stabilească un parteneriat cu societatea civilă organizată, aceasta nu va fi în măsură să contribuie la succesul politicii de coeziune.
  

În avizul său, CESE ajunge la o serie de concluzii și propune mai multe acțiuni de soluționare a problemelor identificate. La nivelul UE, pe viitor, trebuie modificat articolul 11din actualul Regulament general nr. 1083/2006 privind fondurile structurale, care definește parteneriatul. Avizul cuprinde propuneri amănunțite în acest sens. De asemenea, Comitetul consideră că, în viitor, Comisia trebuie să joace un rol mai concret. Trebuie aduse schimbări și pozițiilor naționale și trebuie diseminate exemplele de bune practici. În sfârșit, trebuie implementate programe de promovare a parteneriatului.

Principalele recomandări formulate în aviz sunt următoarele:

• 
  stabilirea unor exigențe minime pentru încheierea unui parteneriat;
  
• 
  elaborarea unui cod european al bunelor practici;
  
• 
  consolidarea capacităților împreună cu partenerii;
  
• 
  crearea unor programe integrate și punctuale, reinstituirea inițiativelor comunitare și extinderea utilizării subvențiilor globale;
  
• 
  SIMPLIFICAREA procedurilor și plăților;
  

• 
  crearea unei rețele de regiuni de excelență pentru diseminarea bunelor practici.
  

Persoană de contact: dl Marco Thyssen

(Tel.: [phone] - email: [e-mail])

• 
  Inovația în turismul din insule
  

Raportor: dna Sylvia GAUCI (Grupul „Angajatori” – MT)
Referință: aviz din proprie inițiativă – CESE 968/2010
Punctele principale:
Insulele au handicapuri inerente și permanente față de continent, cum ar fi accesibilitatea, piețele interne mici, gradul mare de dependență de un mic număr de activități economice, în special, de turism. Insulele se confruntă tot mai mult cu actori economici de amploare în sectorul turismului; prin urmare, acestea trebuie să investească în teritoriile proprii (tehnologii moderne, infrastructură) și în cetățenii proprii (o educație și o formare mai bune) pentru a aborda cu succes aceste provocări.
Printre soluțiile novatoare aduse în discuție în cadrul avizului, în vederea introducerii inovării în sectorul turismului, se numără:

• 
  înființarea, pe o insulă cu poziție geografică strategică, a unei școli interregionale, pe baza unui concept asemănător cu programul „Erasmus pentru studenții și lucrătorii din sectorul turismului”;
  

• 
  având în vedere importanța crescândă a rezervărilor pe internet în domeniul călătoriilor și turismului, întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul turismului insular ar trebui să li se ofere fie formare cu sprijinul UE, fie un acces mai simplu la furnizorii de servicii adecvate, pentru a-și dezvolta o prezență de succes pe internet, fără de care acestea riscă să își piardă clienții „moderni”;
  

• 
  luarea în considerare a opțiunii înființării unei autorități administrative specifice în cadrul serviciilor Comisiei Europene, de exemplu, a unei DG Turism, al cărei rol ar fi cel de gardian al intereselor turismului (insular) în cadrul instituțiilor. CESE a propus, în avizele sale anterioare pe tema turismului, înființarea unei Agenții europene pentru turism și reiterează această propunere;
  

• 
  CESE are o părere favorabilă despre programul CALYPSO în domeniul turismului social și îl sprijină pe deplin și consideră că, în continuarea acțiunilor pregătitoare care au început în 2009, ar trebui realizat un program complet.
  

Persoană de contact: dl Marco Thyssen

(Tel.: [phone] - email: [e-mail])

13.RELAȚII EXTERNE

• 
  Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare al Uniunii Europene
  

Raportor: dl Giuseppe IULIANO (Grupul „Salariați” – IT)
Referință: aviz din proprie inițiativă – CESE 991/2010
Punctele principale:
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) înlocuiește începând din 2007 o serie de instrumente care asigurau asistența financiară și tehnică destinată statelor în curs de dezvoltare din Asia și America Latină și Comunității Statelor Independente (TACIS), cooperarea cu Africa de Sud, precum și peste zece instrumente tematice diferite, inclusiv instrumentul de finanțare a ONG-urilor europene.
Programele tematice, în număr de cinci în prezent, permit un sprijin mai specific orientat către organizațiile societății civile sau organizațiile naționale. Acestea se concentrează pe actorii nestatali și autoritățile locale, siguranța alimentelor, mediul înconjurător și dezvoltarea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea resurselor umane (investiții în resursele umane), cooperarea în domeniile azilului și migrației.
Cadrul financiar pentru perioada 2007-2013 a fost stabilit la 16,897 miliarde EUR: 10,057 miliarde EUR pentru programele geografice, 5,596 miliarde EUR pentru programele tematice (și 1,244 miliarde EUR pentru statele ACP semnatare ale protocolului privind zahărul).
ICD a făcut în 2010 obiectul unei revizuiri tehnice intermediare de către Consiliu și Parlamentul European, dar va fi evaluat și redefinit în mod aprofundat cu ocazia dezbaterii privind noile perspective financiare (2013-2020).
În acest context, avizul din proprie inițiativă privind ICD explorează modul în care CESE ar putea fi implicat din punct de vedere instituțional, alături de Consiliu și Parlamentul European, în ICD.
CESE reafirmă importanța conceptului de muncă decentă, face apel la o mai bună integrare a acestui concept în Obiectivele de dezvoltare ale mileniului și la luarea în considerare a partenerilor sociali și a celorlalte organizații ale societății civile ca actori și interlocutori esențiali ai UE în contextul politicii de dezvoltare. CESE subliniază importanța sectorului privat pentru dezvoltare, precum și a unei politici care favorizează responsabilitatea socială a întreprinderilor.
CESE solicită Comisiei și statelor membre să consolideze mecanismele de sprijin pentru societatea civilă în cadrul ICD, prin sporirea ponderii programelor tematice în ICD și prin regândirea complementarității între dimensiunea geografică și cea tematică a instrumentului.
CESE reamintește că implicarea societății civile în dezvoltare constituie un mijloc de îmbunătățire a transparenței, de luptă împotriva corupției și deturnării de fonduri și îndeamnă la consultarea extinsă și sistematică a organizațiilor locale.
Persoană de contact: dna Andrea Subhan

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Rolul și perspectivele economiei sociale din Africa în cooperarea pentru dezvoltare
  

Raportor: dl Luca JAHIER (Grupul „Activități diverse” – IT)
Referință: aviz din proprie inițiativă – CESE 992/2010
Punctele principale:

• 
  La nivel mondial, economia socială reprezintă o realitate importantă, care se face remarcată prin capacitate de inovare, dinamism, flexibilitate și rezistență, chiar și în condiții de criză majoră, precum și prin posibilitatea de a integra mai ales păturile sociale cele mai sărace și marginalizate în toate societățile.
  
• 
  În Africa, economia socială a fost până acum un sector în mare măsură neglijat de ansamblul comunității internaționale, inclusiv de Uniunea Europeană.
  

CESE propune următoarele modalități de promovare a economiei sociale africane în cadrul cooperării pentru dezvoltare, printre care:

• 
  asigurarea recunoașterii de către UE a rolului și contribuției economiei sociale la dezvoltarea Africii;
  
• 
  includerea economiei sociale pe lista actorilor non-statali ai Acordului de la Cotonou care vor participa la punerea în aplicare a acestuia;
  
• 
  dublarea finanțărilor acordate actorilor non-statali în documentele strategice naționale și regionale;
  
• 
  garantarea includerii actorilor non-statali, inclusiv a economiei sociale africane, în viitoarele relații ale UE cu țările ACP în perioada post-2020;
  
• 
  integrarea economiei sociale în parteneriatul UE-Africa și, mai ales, în cel de-al 7-lea parteneriat privind migrația, mobilitatea și ocuparea forței de muncă;
  
• 
  includerea cooperativelor africane în politicile UE în materie de cooperare pentru dezvoltare agricolă și rurală în Africa;
  
• 
  sprijinirea economiei sociale africane prin programele tematice ale UE „Investiția în resursele umane” și „Actorii nestatali și autoritățile locale care activează în procesul de dezvoltare”;
  
• 
  încurajarea creării și consolidării unor rețele de actori ai economiei sociale (pe axa Nord-Sud și Sud-Sud);
  
• 
  promovarea educației, formării, cooperării culturale și egalității de gen în programele și politicile UE;
  
• 
  recunoașterea contribuției importante a economiei sociale la crearea de locuri de muncă în Africa și reflectarea rolului acesteia în politicile UE;
  
• 
  includerea economiei sociale în Raportul 2010 privind dezvoltarea, care se va ocupa de protecția socială;
  
• 
  favorizarea unui mediu propice funcționării economiei sociale, inclusiv printr-un cadru legal adecvat, prin dezvoltarea capacităților, accesul la finanțare și punerea în rețea;
  
• 
  promovarea cooperării europene interinstituționale sub aspectul încurajării economiei sociale;
  
• 
  includerea economiei sociale în parteneriatele Comisie-OIM existente.
  

Persoană de contact: dl Sébastien Occhipenti

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

14.PESCUIT ȘI CHESTIUNI MARITIME

• 
  Integrarea supravegherii maritime
  

Raportor: dl Nikolaos LIOLIOS (Grupul „Activități diverse” – EL)
Referințe: COM(2009) 538 final – CESE 987/2010
Persoană de contact: dl Sébastien Occhipenti

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului
  

Raportor general: dna María Candelas SÁNCHEZ MIGUEL (Grupul „Salariați” – ES)
Referințe: COM(2010) 145 final – 2010/0080 (COD) – CESE 984/2010
Punctele principale:
CESE consideră pozitive măsurile propuse pentru modificarea actualului Regulament nr. 861/2006, întrucât scopul acestora este de a spori transparența finanțării colectării de date și a realizării de studii științifice.
Particularitatea propunerii rezidă în faptul că finanțarea nu privește doar statele membre și organismele publice competente, ci și sectorul privat. În mare măsură, este vorba de recunoașterea unui fapt, și anume intervenția sectorului științific privat, care este o realitate în prezent; din acest motiv, considerăm că includerea sa în legislație conferă o mai mare transparență.
Persoană de contact: dl Arturo Iñiguez Yuste

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])
_____________

1 Menționăm, de exemplu, riscurile legate de degradarea mediului și de conflictele care decurg din aceasta.

2 J.O. C83/189 din 30.3.2010.

Registratura CESE 45/2010 EN/FR-OSTI/RARO/ab