Sinteza hepatica a ureei (ciclul urogenetic Krebs-Henseleit) se desfasoara in urmatoarele etape

Sinteza hepatica a ureei (ciclul urogenetic Krebs-Henseleit) se desfasoara in urmatoarele etape:

• Sinteza hepatica a ureei (ciclul urogenetic Krebs-Henseleit) se desfasoara in urmatoarele etape:

• 1: Sinteza carbamilfosfatului din amoniac si CO2 in prezenta ATP si sub controlul carbamilfosfat sintetazei 1, enzima cu distributie exclusiv hepatica si activata de acetilglutamat.

• -Spre deosebire de aceasta, carbamilfosfat sintetaza 2 are distributie pluritisulara , este acetil-glutamat independenta, utilizeaza preferential glutamina si nu amoniacul, iar carbamilfosfatul careia ii da nastere, este utilizat in sinteza pirimidinelor;

• 2: Condensarea carbamilfosfatului cu ornitina pentru a forma citrulina, sub actiunea ornitin-carbamiltransferazei(ornitin-transcarbamilaza);

3: Citrulina se combina cu aspartatul formand acid arginin-succinic sub actiunea arginin-succinic-sintetazei;

• 3: Citrulina se combina cu aspartatul formand acid arginin-succinic sub actiunea arginin-succinic-sintetazei;

• 4: Acidul arginin-succinic este clivat de catre arginin-succinaza(arginin-succinat-liaza) in fumarat si arginina;

• 5: Arginina este hidrolizata de catre arginaza, eliberand o molecula de uree, cu regenerarea ornitinei.

• -Transmisia genetica a acestor deficite enzimatice este recesiv autosomala, exceptand deficitul de onitincarbamil-transferaza care se transmite dominant legat de sex.

• -Heterozigotii pot fi intamplator depistati prin cresterile cantitatilor de substrat in sange si urina la proba de incarcare, dar mai ales prin studiul activitatii enzimatice(hematii, leucocite, fibroblasti), care indica valori intermediare.

• -Unele dintre deficitele enzimatice pot fi diagnosticate si prenatal (deficitul de arginin-succinat-sintetaza, deficitul de arginin-succinaza).

-Toate deficitele enzimatice ale ciclului ureei au un numar de trasaturi clinicobiologice comune, cea mai pregnanta dintre acestea fiind hiperamoniemia, ca urmare a incapacitatii de detoxifiere amoniacala a organismului in prezenta deficitului enzimatic.

• -Toate deficitele enzimatice ale ciclului ureei au un numar de trasaturi clinicobiologice comune, cea mai pregnanta dintre acestea fiind hiperamoniemia, ca urmare a incapacitatii de detoxifiere amoniacala a organismului in prezenta deficitului enzimatic.

• -Hiperamoniemia este permanenta si in general moderata, insa inregistreaza majorari considerabile dupa ingestia de proteine sau in starile hipercatabolice(infectii, traumatism, etc). In acest din urma caz(in perioadele de majorare a amoniemiei), apar manifestari clinice mai mult sau mai putin intense: varsaturi, ataxie, convulsii, obnubilare, coma.

• -Evolutia se face fie intr-un singur timp spre deces, in formele cu debut neonatal, fie-daca este vorba de forme cu debut intarziat-evolutia capata un caracter ciclic cu accese repetate, declansate de un aport proteic excesiv si suprimate rapid prin intreruperea aportului.

-In aceste forme intarzierea psihica devine progresiv aparenta, probabil ca urmare a intoxicatiei amoniacale.

• -In aceste forme intarzierea psihica devine progresiv aparenta, probabil ca urmare a intoxicatiei amoniacale.

• -In perioadele dintre accese, cu exceptia retardului psihic, starea clinica este variabila, notandu-se ca element caracteristic, refuzul spontan si selectiv al proteinelor.

• -Inconstant, exista hepatomegalie. Indiferent de tipul deficitului enzimatic, sub aspectul momentului de debut si evolutiei, se descriu 3 forme clinice:

• ▪forma neonatala;

• ▪forma sugarului;

• ▪ forma copilului.

1: FORMA NEONATALA:

• 1: FORMA NEONATALA:

• debuteaza dupa un interval liber variind de la 24 de ore la cateva zile.-

• Primele manifestari constau in refuzul lichidelor, varsaturi, alterarea constientei. Dupa 24-48 de ore, tabloul devine dramatic prin instalarea unei grave detrese neurologice cu disparitia reflexelor arhaice, hipertonie care se accentueaza in crize, miscari anormale ale membrelor, convulsii, nistagmus, tulburari de ritm respirator, stare de coma care se accentueaza progresiv, hepatomegalie si sindrom hemoragic prin coagulopatie de productie.

• Evolutia este frecvent fatala.

3: FORMA COPILULUI:

• 3: FORMA COPILULUI:

• -are modalitati de traducere diferite:

• ▪episoade brutale de coma precipitante de infectii sau interventii terapeutice la copii cu dezvoltare psihomotorie pana atunci normala;

• ▪ episoade neexplicate de varsaturi;

• ▪ crize migrenoase

• ▪ dezgust pentru alimente bogate in proteine.

• - Oricare ar fi forma de evolutie a bolii, biologic, hiperamoniemia ramane elementul esential, desi este variabila cu aportul proteic.

• - Dezechilibrul acidobazic prezent in perioadele comatoase este variabil acidoza(cu sau fara cetoza) sau dimpotriva alcaloza. Proba de incarcare cu substrate specifice sau proteine globale amplifica hiperamoniemia.

•