1.
|
Articolul 3. Definiţii
În sensul prezentei legi, se aplică următoarele definiţii:
aviaţie civilă - orice operaţiune efectuată de o aeronavă civilă, excluzând operaţiunile efectuate de aeronave de stat, cum ar fi aeronavele folosite pentru servicii militare, vamale sau de poliţie;
|
La art. 3, la noţiunea „aviaţie civilă”, sintagma „sau de poliţie” se va substitui cu sintagma „sau ale subdiviziunilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne”. Or, având în vedere prevederile art. 2 al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, Poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor. Respectiv, prin utilizarea termenului de „poliţie”, operaţiunile aeronavelor de stat în acest sens se vor limita la operaţiunile exercitate nemijlocit de Poliţie, fără a se prevedea şi operaţiunile efectuate de alte autorităţi administrative din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Poliţia de Frontieră.
|
Nu se acceptă
|
Noţiunea aeronavelor de stat este cea din art. 3 al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională. Principiul pe care se bazează clasificarea in cauză este serviciile pentru care se folosesc aeronavele, dar nu apartenenţa departamentală. O aeronavă civilă poate fi folosită pentru servicii militare, vamale sau de poliţie şi în aceste cazuri nu se va aplica prevederile legii în cauză. Totodată definiţia noţiunii „aviaţie civilă” propusă în Proiect este dictată de art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008
|
2.
|
control de securitate - procedură de control cu aplicarea unor mijloace tehnice sau de altă natură cu scopul de a identifica şi/sau detecta articolele interzise;
|
Noţiunea „control de securitate” se va expune în următoarea redacţie:
„control de securitate – procedură de control cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale sau procedura de control manual al pasagerilor, membrilor echipajelor şi altor persoane, bagajelor, încărcăturilor şi proviziilor de bord în scopul depistării armelor, substanţelor explozive, altor obiecte şi dispozitive periculoase, care pot fi folosite pentru comiterea actelor de intervenţie ilicită”.
|
Nu se acceptă
|
Definiţia propusă în Proiect este dictată de art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
Totodată nu este nevoie de desfăşurarea definiţiei control de securitate în sensul propus deoarece art. 3 din proiect prevede definiţia articolelor interzise:
articole interzise – arme, explozivi sau alte dispozitive, articole sau substanţe periculoase care pot fi folosite pentru a comite un act de intervenţie ilicită care pune în pericol securitatea aviaţiei civile, a căror aducere în zonele de securitate cu acces restricţionat a aeroporturilor şi transportare la bordul aeronavelor sunt interzise, conform actelor normative în vigoare;
|
3.
|
inspecţie de securitate – examinare a implementării măsurilor şi procedurilor de securitate, cu scopul de a stabili dacă acestea se aplică eficient şi la standardul specificat şi de a identifica posibilele deficienţe;
audit de securitate – o examinare în profunzime a măsurilor şi procedurilor de securitate, cu scopul de a stabili dacă acestea sunt implementate complet şi în mod continuu;
|
Totodată, noţiunea „inspecţie de securitate” reflectă aceiaşi idee prevăzută la noţiunea „audit de securitate”. În acest sens, judicios ar fi completarea noţiunilor respective cu prevederi care să prevadă anumite şi proceduri specifice fiecărei examinări efectuate, astfel încât acestea să poată fi diferenţiate.
|
Nu se acceptă
|
Definiţiile noţiunilor de inspecţie şi audit sunt cele prevăzute de Regulamentul UE nr. 18/2010 al Comisiei. Inspecţia şi auditul sunt identice ca şi metodologie, dar diferă ca şi amploare. Inspecţia este verificarea unei proceduri sau a unui set de proceduri conexe, pe când auditul este o verificare exhaustivă.
|
4.
|
operator aeroportuar – persoană juridică sau fizică care efectuează exploatarea aerodromului (aeroportului) în baza certificatului eliberat de autoritatea competentă pentru certificare;
|
Noţiunea „operator aeroportuar” urmează a fi substituită cu noţiunea de „operator de aerodrom (aeroport)”, prevăzută de Legea aviaţiei civile nr. 1237-XIII din 9 iulie 1997.
|
Nu se acceptă
|
Regulamentul nr. 300/2008 (art. 12) operează cu noţiunea „operator aeroportuar”.
Atragem atenţia că în baza Regulamentului nr. 300/2008 (Regulament-cadru) toate celelalte reglementări europene de aplicare, care vor fi transpuse prin acte normative naţionale subordonate Legii privind securitatea aeronautică, utilizează termenul „operator aeroportuar”. În aceste condiţii, pentru a asigura ca terminologia utilizată să fie constantă şi uniformă pentru tot domeniul securităţii aeronautice, considerăm inoportun folosirea altei noţiuni decât cea comunitară.
Punctul 7 lit. b) din Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1345 din 24.11.2006, cere ca la elaborarea proiectului de act normativ naţional în procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară să fie respectată terminologia legislaţiei comunitare, utilizând aceiaşi termeni pentru concepte similare.
Totodată menţionăm că legea aviaţiei civile nr. 1237-XIII din 09.07.1997 la moment nu este armonizată cu legislaţia comunitară.
|
5.
|
persoană deportată – persoană care a intrat, legal sau ilegal, pe teritoriul unui stat şi care, ulterior, pe baza deciziilor adoptate de autorităţile competente, urmează să părăsească teritoriul acelui stat;
persoană inadmisibilă – persoană căreia i-a fost interzisă, de către autorităţile competente, intrarea pe teritoriul unui stat;
|
Noţiunea „persoana deportată” se propune a fi expusă în următoarea redacţie:
„persoana deportată – persoana care a intrat, legal sau ilegal, pe teritoriul unui stat şi care, ulterior, nu mai îndeplineşte condiţiile privind intrarea, aflarea sau şederea, generând o decizie a autorităţilor competente, urmând imediat să părăsească teritoriul acestui stat”. În raport cu noţiunea „persoana inadmisibilă” se propune următoarea redacţie
„persoană inadmisibilă – persoana asupra căreia este instituit un consemn privind interzicerea intrării sau care nu întruneşte condiţiile de intrare pe teritoriul unui stat”.
|
Nu se acceptă
|
Terminologia folosită în proiect este internaţională.
Definiţiile „persoană deportată”, „persoană inadmisibilă” sunt cele prevăzute de Anexa 9 „Facilităţi” la Convenţia de la Chicago privind aviaţia civilă internaţională.
|
6.
|
Părţi critice ale zonei de securitate cu acces restricţionat – zona între punctele de control şi nava aeriană unde se află pasagerii, bagajul de cabină şi bagajul de cală care au fost supuşi controlului de securitate;
|
Noţiunea „părţi critice ale zonei de securitate cu acces restricţionat” se va substitui cu noţiunea „zonă sterilă”, cu următorul cuprins:
„zonă sterilă – zonă între punctele de control de securitate al pasagerilor şi aeronavă, accesul în care este strict controlat”.
|
Nu se acceptă
|
Definiţia propusă în Proiect este din art. 3 al Regulamentului (CE) nr. 300/2008.
|
7.
|
verificarea antecedentelor - verificarea înregistrată a identităţii unei persoane, inclusiv a cazierului său judiciar, ca parte a evaluării dacă respectiva persoană este abilitată să efectueze controlul de securitate şi/sau să pătrundă neînsoţită în zonele de securitate cu acces restricţionat;
|
La noţiunea „verificarea antecedentelor”, sintagma „unei persoane” se va completa cu sintagma „de către Poliţia de Frontieră”, având în vedere prevederile art. 9 alin. (1) al Legii nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, potrivit cărora controlul la trecerea frontierei reprezintă un complex de măsuri efectuate de către Poliţia de Frontieră – pentru a autoriza trecerea frontierei de stat de persoane şi mijloace de transport, de către Serviciul Vamal – pentru a autoriza trecerea peste frontiera de stat a mărfurilor şi a altor bunuri şi de către alte organe de control stabilite de lege. Totodată, din cuprinsul prezentei noţiuni, cuvântul „său” se va exclude, iar sintagma „zonă sterilă” se va completa cu sintagma „/zonă de regim al punctului de trecere”.
|
Nu se acceptă
|
Definiţia este cea prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European si al Consiliului.
Verificarea antecedentelor - inclusiv a cazierului său judiciar, este parte a evaluării dacă respectiva persoană este abilitată să efectueze controlul de securitate şi/sau să pătrundă neînsoţită în zonele de securitate cu acces restricţionat. Nu se referă la controlul la trecerea frontierei de stat.
|
8.
|
zonă de operaţiuni aeriene - zona de circulaţie a unui aeroport, terenurile şi clădirile adiacente sau porţiuni din acestea, la care accesul este restricţionat;
|
Noţiunea „zonă de operaţiuni aeriene”, la final, se va completa cu sintagma „concomitent fiind considerată zonă de regim al punctului de trecere a frontierei”.
|
Nu se acceptă
|
Definiţia este cea prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European si al Consiliului.
Regimul frontierei de stat şi securitatea aeronautică sunt două domenii fiecare dintre ele fiind reglementate de un cadru normativ separat. Obiectul de reglementare a proiectului este unul special, doar şi anume protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită care pun în pericol securitatea aviaţiei civile.
|
9.
|
zonă de securitate cu acces restricţionat - acea parte din zona de operaţiuni aeriene în care, pe lângă faptul că accesul este restricţionat, se aplică şi alte standarde de securitate aeronautică;
|
La noţiunea „zona de securitate cu acces restricţionat”, în final se va completa cu textul „precum şi control la trecerea frontierei şi control vamal”, reieşind din prevederile art. 6 din Legea nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră şi Codul vamal.
|
Nu se acceptă
|
Definiţia este cea prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European si al Consiliului.
Regimul frontierei de stat şi securitatea aeronautică sunt două domenii fiecare dintre ele fiind reglementate de un cadru normativ separat. Obiectul de reglementare a proiectului este unul special, doar şi anume protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită care pun în pericol securitatea aviaţiei civile.
|
10.
|
Articolul 4. Derogări de la standardele de bază
(1) Standardele de bază pentru protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită care pun în pericol securitatea aviaţiei civile, prevăzute de prezenta lege, nu se aplică aeroporturilor sau în zonele demarcate ale aeroporturilor, unde traficul este limitat la una sau mai multe dintre următoarele categorii:
d) zboruri ale serviciilor de stingere a incendiilor;
|
La art. 4 alin. (1) lit. d) sintagma „de stingere a incendiilor” se va substitui cu sintagma „de salvatori şi pompieri”, reieşind din prevederile art. 5 al Legii nr. 267 din 9 noiembrie 1994 privind apărarea împotriva incendiilor.
|
Se acceptă parţial
|
În contextul aviaţiei civile internaţionale este util să aplicăm termeni de care se face uz la nivel internaţional.
Ref.: Regulamentul UE nr. 1254/2009 al Comisiei, articolul 1.
Totodată pentru a asigura legătura cu legislaţia naţională, articolul 3 Definiţii se completează cu definiţia noţiunii servicii de stingere a incendiilor:
servicii de stingere a incendiilor – servicii de salvatori şi pompieri care realizează activităţile de stingere a incendiilor conform cadrului normativ în domeniul apărării împotriva incendiilor;
|
11.
|
g) zboruri pentru lucrări aeriene;
|
La art. 4 alin. (1) lit. g) sintagma „zboruri pentru lucrări aeriene” comportă o formularea prea generală, astfel încât nu pot fi determinate concret categoriile de zboruri pentru care se pot face derogări de la standardele de bază pentru protecţia aviaţiei civile. Respectiv, se va revedea acest aspect, în vederea precizării tipurilor de zboruri care pot fi considerate drept „zboruri pentru lucrări aeriene”.
|
Nu se acceptă
|
Articolul 3 Definiţii se suplineşte cu definiţia noţiunii lucrări aeriene.
lucrări aeriene - operaţiunile aeriene civile efectuate de operatori aerieni în interesul industriei, agriculturii, silviculturii, sănătăţii publice şi protecţiei mediului, cele de căutare şi salvare, de cercetare ştiinţifică, fotografiere, monitorizare, publicitate, precum şi în alte scopuri, în baza certificatului (autorizaţiei) de operator aerian;
Art. 33 proiect Cod aerian prevede deja,
Articolul 33. Operaţiunile comerciale specializate (lucru aerian)
-
Operaţiunile comerciale specializate (lucru aerian) sînt operaţiunile aeriene, altele decît transportul aerian comercial, în cadrul cărora aeronava este utilizată pentru activităţi specializate din domenii precum agricultură, silvicultură, construcţii, fotografiere, supraveghere, observare şi patrulare, publicitate aeriană etc.
(3) Operatorii aerieni care intenţionează să desfăşoare operaţiuni comerciale specializate trebuie să obţină o autorizaţie de operator aerian, eliberată de autoritatea publică de reglementare în domeniul aviaţiei civile.
(4) Prevederile specifice privind operaţiunile comerciale specializate, precum şi modul şi condiţiile de autorizare a acestora se stabilesc de Guvern,în reglementări aeronautice civile şi alte documente tehnice aprobate de autoritatea publică de reglementare în domeniul aviaţiei civile.
|
12.
|
Articolul 5. Măsuri privind punerea în aplicare a standardelor de bază
(1) Autoritatea Aeronautică Civilă adoptă măsurile generale, destinate să modifice elemente neesenţiale ale standardelor de bază stabilite de prezenta lege, prin completarea acestora.
(2) Măsurile generale prevăzute la alineatul (1) vizează:
-
metodele de control de securitate;
-
categoriile de articole care pot fi interzise;
d) metodele permise pentru controlul vehiculelor, controalele şi examinările de securitate ale aeronavei;
(3) Autoritatea Aeronautică Civilă stabileşte măsurile detaliate privind punerea în aplicare a standardelor de bază şi măsurilor generale prevăzute la alineatul (2), care includ:
-
cerinţele şi procedurile de control de securitate;
-
o listă a articolelor interzise;
-
cerinţele şi procedurile de control al accesului;
-
cerinţele şi procedurile de control al vehiculelor, de control şi de examinare de securitate a aeronavei;
|
La art. 5, potrivit căruia Autoritatea Aeronautică Civilă adoptă măsurile generale (alin. (1) şi (2)) şi detaliate (alin. (3)) care vizează metodele, cerinţele şi procedurile de control de securitate, lista articolelor interzise, metodele permise pentru controlul vehiculelor, mărfurilor, aeronavelor, şi art. 26 alin. (1) şi alin. (3) al proiectului legii, potrivit cărora personalul şi vehiculele care au acces autorizat în zona de securitate cu acces restricţionat vor fi supuse controlului de securitate în modul stabilit de Autoritatea Aeronautică Civilă, se vor examina suplimentar prin prisma prevederilor Legii nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. În acest sens, de menţionat că procedura de efectuare a controlul trecerii frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport, a mărfurilor şi a altor bunuri este stabilită la Secţiunea a 2-a a Legii prenotate. Respectiv, modalitatea de efectuare a controlului de securitate nu poate fi stabilit de Autoritatea Aeronautică Civilă, dar de Parlament, la nivelul unei legi.
|
Nu se acceptă
|
De vreme ce prevederile Legii privind securitatea aeronautică nu contrazic prevederile altor acte, nu este cazul să încrucişăm (suprapunem) acele acte normative.
Legislaţia internaţională şi cea europeană prevăd aprobarea la nivel naţional a procedurilor de securitate de către autoritatea competentă în domeniul securităţii aviaţiei civile.
|
13.
|
Articolul 5. Măsuri privind punerea în aplicare a standardelor de bază
(2) Măsurile generale prevăzute la alineatul (1) vizează:
d) metodele permise pentru controlul vehiculelor, controalele şi examinările de securitate ale aeronavei;
|
La art. 5 alin. (2) lit. d) se va completa la final cu sintagma „fără a aduce atingere prevederilor actelor normative ce reglementează controlul la trecerea frontierei”.
|
Nu se acceptă
|
Pentru că prevederile Legii privind securitatea aeronautică nu contrazic prevederile altor acte, nu este cazul să enumerăm acele acte normative.
|
14.
|
|
Totodată, art. 5 se va completa cu un alineat nou – (4), cu următorul cuprins:
„(4) Măsurile generale şi standardele de bază prevăzute la alin. (2) şi (3) vor fi puse în aplicare doar după aprobarea de către Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal”.
|
Nu se acceptă
|
Legislaţia internaţională şi cea europeană prevăd aprobarea la nivel naţional a procedurilor de securitate de către autoritatea competentă în domeniul securităţii aviaţiei civile. Coordonarea cu birourile Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal a unor proceduri specifice se poate face la nivel de aeroporturi.
Atâta timp cât Legea privind securitate aeronautică şi Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, precum şi legislaţia în domeniul vamal, reglementează domenii separate şi nu se contrazic, nu este nevoie să fie menţionate reciproc.
|
15.
|
Articolul 6. Autoritatea competentă pentru securitate aeronautică
|
La art. 6, se propune completarea acestuia cu un alineat care să prevadă competenţele Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în domeniul securităţii aeronautice, reieşind din atribuţiile acestuia stabilite la art. 4 al Legii aviaţiei civile nr. 1237-XIII 9 iulie 1997, potrivit cărora funcţiile de bază ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în domeniul aviaţiei civile sunt elaborarea, asigurarea implementării şi monitorizarea aplicării cadrului normativ pentru dezvoltarea durabilă a ramurii aviaţiei civile în condiţiile siguranţei zborurilor, securităţii aeronautice şi calităţii serviciilor prestate.
|
|
