c) [ ] Sindromul de hemoragie internă intraperitoneală nu apare în cazul leziunilor structurilor intrapapenchimatoase
d)
səhifə 7/8 tarix 15.01.2019 ölçüsü 0,73 Mb. #97088
c) [ ] Sindromul de hemoragie internă intraperitoneală nu apare în cazul leziunilor structurilor intrapapenchimatoase
d) [x] Sindromul de iritaţie peritoneală este consecutiv lezării organelor cavitare
e) [ ] Hipovolemia caracterizează sindromul de iritaţie peritoneală traumatică
---------------------------------------------------------------------
CM Hemoperitoneumul în ruptura de splină se traduce prin:
a) [ ] Disparitia matitătii hepatice
b) [x] Dureri în hipocondrul stâng iradiate în umărul stâng
c) [x] Apărare sau contractură în hipocondrul stâng
d) [ ] Hemobilie (melena + icter+ dureri în hipocondrul drept)
e) [ ] Fundul de sac Douglas suplu, nedureros
------------------------------------------------------------------------------
CM În leziunile multiple ale jejunului în perioada de până la 6 ore după traumă, operaţia de elecţie este:
a) [ ] Suturarea defectelor
b) [x] Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-terminală"
c) [x] Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-laterală"
d) [ ] Jejunostomia terminală
e) [ ] Jejunostomia tip Maydl
---------------------------------------------------------------------
CM Semnele intraoperatorii precoce în leziunile retroperitoneale ale duodenului sunt:
a) [ ] Pete de stearină pe peritoneu şi mezou
b) [x] Colorarea foiţei peritoneale posterioare cu bilă
c) [ ] Semne de peritonită fibrinos-purulentă difuză
d) [x] Emfizem al ţesutului adipos retroperitoneal
e) [x] Hematom retroperitoneal
-------------------------------------------------------------------------------
TRAUMATISMELE TORACELUI
CS Voletul costal reprezintă:
a) [ ] Fracturi costale multiple
b) [x] Fractura în 2 sau în mai multe porţiuni ale coastelor vecine, şi ca urmare perderea legăturilor anatomice cu corsetul costal
c) [ ] Formarea unui lambou intim aderat de corsetul costal
d) [ ] Traumatism toracic complicat cu insuficienţă respiratorie acută
e) [ ] Este o formă gravă a pneumotoracelui
--------------------------------------------------------------------
CS Măsurile urgente în caz de pneumotorace deschis sunt:
a) [ ] Transportarea de urgenţă a traumatizatului în staţionar
b) [x] Aplicarea pansamentului ocluziv
c) [ ] Oxigenoterapia
d) [ ] Respiraţie asistată
e) [ ] Aspiraţie din cavitatea pleurală
---------------------------------------------------------------------
CS Tactica medico-chirurgicală în leziunile deschise ale toracelui cu suspecţie la lezarea organelor cavităţii peritoneale va fi:
a) [ ] Supravegherea pacientului în dinamică
b) [ ] Administrarea analgeticelor opiode şi neopioide
c) [ ] Laparotomie diagnostică
d) [ ] Aspiraţia conţinutului gastric
e) [x] Lapocenteza, laparoscopia
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul fracturilor necomplicate ale coastelor includ:
a) [ ] Aplicarea bandajului toracic
b) [x] Administrarea analgeticelor şi efectuarea blocajelor intercostale
c) [ ] Toracotomia
d) [ ] Suturarea coastelor cu fire metalice
e) [ ] Fixarea externă a coastelor fracturate
---------------------------------------------------------------------
CS Ajutorul de urgenţă în pneumotoracele tensionat constă în:
a) [ ] Intubarea oro-traheală
b) [x] Introducerea unui ac de punţie cu diametrul mare în spaţiul intercostal II pe linia medioclaviculară
c) [ ] Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară medie
d) [ ] Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară posterioară
e) [ ] Determinarea nivelului de saturaţie a săngelui cu oxigen la pacient cu ajutorul pulsooximetriei
---------------------------------------------------------------------
CS Ajutorul medical de urgenţă în pneumotoracele deschis va consta în:
a) [ ] Drenarea cavităţii pleurale
b) [x] Aplicarea bandajului ocluziv
c) [ ] Aplicarea corsetului gipsat
d) [ ] Puncţia cavităţii pleurale în spaţiul intercostal III pe linia medioclaviculară
e) [ ] Pleurostomie
--------------------------------------------------------------------
CS Nu este prezent în caz de leziune externă penetrantă a toracelui:
a) [x] Pneumoperitoneum
b) [ ] Hemotorace
c) [ ] Hemopericard
d) [ ] Pneumotorace deschis
e) [ ] Pneumotorace tensionat
--------------------------------------------------------------------
CM La examinarea pacientului cu pneumotorace tensionat se determină:
a) [ ] Respiraţie veziculară în regiunile inferioare ale pulmonului
b) [x] Lipsa respiraţiei veziculare în pulmonul afectat
c) [x] Hemitoracele lezat este mărit în dimensiuni
d) [x] Deplasarea mediastinului spre hemitoracele netraumat
e) [ ] La percuţia hemitoracelui netraumat se determină sunet mat
---------------------------------------------------------------------
CM Pneumotoraxul iatrogen este o variantă de pneumotorax care devine din ce în ce mai frecvent. Cauzele cele mai des semnalate sunt:
a) [x] Biopsiile transtoracice
b) [x] Toracocentezele
c) [ ] Administrarea de antibiotice intravenos
d) [x] Montarea cateterelor centrale intravenoase
e) [ ] Radioterapia curativă din tumorile pulmonare
-------------------------------------------------------------------
CM În pneumotoraxul posttraumatic în tensiune:
a) [x] Prognosticul este nefavorabil şi pune în pericol viaţa bolnavului
b) [x] Ventilaţia este sever compromisă, iar presiunea pozitivă se transmite mediastinului
c) [ ] Întoarcerea venoasă la inimă creşte
d) [ ] Creşte debitul cardiac
e) [x] Hemitoracele afectat este mărit cu murmur vezicular absent
---------------------------------------------------------------------
CM Pneumotoraxul traumatic poate surveni în cadrul următoarelor afecţiuni şi condiţii preexistente:
a) [x] Traumatisme toracice penetrante
b) [ ] Electrocutare
c) [x] Traumatisme toracice nepenetrante
d) [x] Montarea cateterelor centrale intravenoase
e) [x] Biopsii transtoracice
--------------------------------------------------------------------
CM În ce situatii la prezenţa plăgii penetrante a toracelui este indicată toracotomia:
a) [x] La evacuarea initială a 1000 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleurală
b) [x] La evacuarea initială a 1500 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleurală
c) [ ] Hemoragie continuă >100 ml/oră
d) [x] Hemoragie continuă > 250 ml/oră
e) [ ] Toracotomia nu este indicată
---------------------------------------------------------------------
CM Manifestările caracteristice pentru hemotoracele masiv sunt:
a) [x] Paliditatea tegumentelor
b) [x] Dispnee pronunţată, cianoză
c) [ ] Sunet de cutie, freamăt pleural
d) [x] Sunet percutor mat, dispariţia murmurului vezicular
e) [ ] Bradicardie
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul hemotoracelui masiv include:
a) [x] Transfuzii de masă eritrocitară
b) [x] Pleurotomie cu aspiraţie activă din cavitatea pleurală
c) [ ] Respiraţie asistată şi restituirea volumului săngelui circulant
d) [x] Toracotomie, hemostază chirurgicală
e) [ ] Supraveghere în dinamică
---------------------------------------------------------------------
CM Care din afirmaţii sunt corecte privind pneumotoraxul posttraumatic:
a) [x] Sunt urmare a plăgilor penetrante ale toracelui
b) [ ] Sunt urmare a plăgilor penetrante ale abdomenului
c) [ ] Toracostomia cu drenarea cavităţii pleurale se efectuează în a doua etapă a tratamentului
d) [x] La prezenţa pneumotoracelui se efectuează drenarea cavităţii pleurale lezate
e) [x] La asociere cu hemotorace se efectuează drenarea cavităţii pleurale lezate
---------------------------------------------------------------------
CM La un pacient cu traumatism toracic aflat la evidenţă se dezvoltă sindromul hemoragic. Care sunt manifestările:
a) [x] Puls accelerat, diminuarea tensiunii arteriale
b) [x] Cutia toracică pe partea afectată este mărită în dimensiuni
c) [x] Hipoxemie accentuată
d) [x] Prezenţa săngelui la puncţia pleurală
e) [ ] Sunet percutor de cutie pe partea afectată
---------------------------------------------------------------------
CM Din leziunile parietale ale toracelui fac parte:
a) [x] Echimozele, hematoamele subdermale
b) [x] Fracturile costale
c) [ ] Leziunile splinei, ficatului
d) [x] Lezarea muşchilor peretelui toracic
e) [ ] Lezarea vaselor sangvine intratoracice
---------------------------------------------------------------------
CM Hemotoracele:
a) [x] Se determină radiologic, dacă volumul depăşeşte 500 ml
b) [x] Se caracterizează prin prezenţa sindromului de compresiune pleuro-pulmonară
c) [ ] La percuţie se determină sunet de cutie
d) [ ] Tratamentul va consta în efectuarea toracotomiei urgente dacă volumul nu depăşeşte 100 ml
e) [x] Reprezintă acumularea sangelui în cavitatea pleurală
---------------------------------------------------------------------
CM Indicaţiile către toracotomia de urgenţă sunt:
a) [ ] Dereglările de ritm cardiac ca urmare a traumatismului
b) [ ] Prezenţa fistulei arterio-venoase posttraumatice
c) [x] Hemotoracele masiv
d) [x] Leziunea diafragmei
e) [ ] Hemotoracele închis
---------------------------------------------------------------------
CM Leziunile traumatice ale diafragmei se caracterizează prin:
a) [ ] Nu alterează starea generală a pacientului
b) [x] Pot deţine mecanismul de penetrare
c) [x] Simptomatologia variază în funcţie de poziţia corpului
d) [x] Tratamentul chirurgical este obligatoriu
e) [x] Se manifestă cu sindroamele ocluziv, hemoragic şi respirator
---------------------------------------------------------------------
CM Consecinţele pneumotoracelui sunt:
a) [x] Sindromul compresiunii intrapleurale
b) [x] Deplasarea mediastinului
c) [x] Creşterea volumului cutiei toracice din partea afectată
d) [ ] Dereglarea aeraţiei pulmonului sănătos
e) [ ] Dereglarea peristaltismului intestinal
---------------------------------------------------------------------
CM Leziunile traumatice ale diafragmei:
a) [x] Apar în rezultatul plăgilor penetrante ale toracelui
b) [x] Reprezintă 0,5-2% din totalitatea politraumatismelor
c) [ ] Nu influenţează asupra activităţii cordului
d) [x] Deseori se complică cu prolabarea organelor abdominale în cavitatea pleurală
e) [ ] Necesită numai tratament conservativ
---------------------------------------------------------------------
PERITONITELE ACUTE ȘI CRONICE
CS Care afirmaţie din enunţurile mai jos specificate, referitoare la peritonitele secundare, este adevărată:
a) [ ] Constituie mai puţin de 5% din totalul peritonitelor
b) [ ] Frecvent se asociază cu debutul sindromului de disfuncţie multiplă de organe
c) [ ] Reprezintă localizarea de către peritoneu a infecţiei
d) [ ] Sunt frecvent monomicrobiene
e) [x] Sunt datorate mai ales afectării tractului digestiv şi constituie grupul cel mai numeros (peste 90%) din totalul peritonitelor
---------------------------------------------------------------------
CS Translocaţia bacteriană, în patogenia peritonitelor acute, reprezintă:
a) [x] Invazia extraintestinală de către bacteriile intestinale
b) [ ] Reprezintă contaminarea peritoneului de la o colecţie pleurală
c) [ ] Reprezintă contaminarea peritoneului în urma acţiunii unui agent vulnerant penetrant
d) [ ] Reprezintă contaminarea peritoneului în urma perforaţiei intestinale din infarctul enteromezenteric
e) [ ] Reprezintă contaminarea peritoneului prin eruperea unui abces peritoneal
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai virulentă floră care poate fi întâlnită în peritonitele secundare provine din:
a) [ ] Perforaţia colecistului
b) [ ] Perforaţia stomacului
c) [ ] Contaminarea directă în timpul unei intervenţii chirurgicale
d) [x] Perforaţia colonului
e) [ ] Perforaţia intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
CS Care dintre următoarele investigaţii diferenţiază peritonita difuză de cauză genitală de hemoperitoneu:
a) [x] Puncţia abdominală
b) [ ] Tuşeul rectal
c) [ ] Leucocitoza
d) [ ] Urea sanguină
e) [ ] Radiografia abdominală pe gol
---------------------------------------------------------------------
CS În diagnosticul de peritonită cel mai esenţial este:
a) [ ] Examenul radiologic pe gol
b) [x] Examenul local
c) [ ] Examenul de laborator
d) [ ] Examinările paraclinice
e) [ ] Puncţia peritoneală
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă cauză a abcesului subfrenic este:
a) [ ] Apendicita perforativă
b) [ ] Colecistita acută gangrenoasă
c) [x] Perforaţia ulcerului gastroduodenal
d) [ ] Pancreatita acută necrotico-hemoragică
e) [ ] Abcesul subhepatic
---------------------------------------------------------------------
CS În etiopatogenia peritonitei acute difuze, agenţii microbieni cel mai frecvent întâlniţi sunt:
a) [ ] Cocii gram pozitivi , anaerobii
b) [ ] Cocii gram pozitivi, E coli
c) [ ] Streptococul hemolitic şi pneumococul (la copii)
d) [x] E coli, cocii gram pozitivi şi anaerobii
e) [ ] Pneumococul, anaerobii
---------------------------------------------------------------------
CS Manevra Blumberg în apendicita acută complicată cu peritonită difuză constă în:
a) [ ] Durere provocată la palparea fosei iliace drepte
b) [x] Durere vie la decompresia bruscă a fosei iliace drepte
c) [ ] Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia corpului
d) [ ] Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastru
e) [ ] Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect
---------------------------------------------------------------------
CS Pierderile de proteine şi lichide în peritonita difuză sunt de 300 g şi respectiv 9-10 l. La baza acestor pierderi se află în primul rând:
a) [ ] Schimbările microcirculaţiei
b) [x] Pareza intestinală
c) [ ] Dereglările macrocirculaţiei
d) [ ] Alcaloza respiratorie
e) [ ] Dereglările funcţiei renale
---------------------------------------------------------------------
CS Într-o peritonită difuză la debut examenul clinic relevă:
a) [ ] Meteorism abdominal
b) [ ] Echimoză periombilicală
c) [ ] Desenul muşchilor drepţi abdominali vizibili
d) [x] Abdomenul imobil cu mişcări respiratorii absente
e) [ ] Semnul Kussmaul
--------------------------------------------------------------------
CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore de la debutul bolii constatăm: limba de umeditate scăzută şi saburată, Ps – 96 b/min., TA – 120/70 mm Hg, dispnee, durere violentă în abdomen, la palpare "abdomen de lemn", leucocitoza – 16.000. Indicaţi faza peritonitei:
a) [x] Faza reactivă
b) [ ] Faza toxică
c) [ ] Faza terminală
d) [ ] Faza complicaţiilor septice
e) [ ] Faza iniţială a insuficienţei poliorganice
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă cauză de infectare a cavităţii peritoneale este:
a) [x] Perforaţia organelor cavitare
b) [ ] Calea hematogenă
c) [ ] Eruperea în cavitatea peritoneală a hidronefrozei
d) [ ] Calea limfogenă
e) [ ] Nici una din cele indicate
---------------------------------------------------------------------
CS Un bolnav cu ulcer duodenal este spitalizat peste 32 ore după perforaţie având următoarele semne: limba uscată, saburată, Ps – 120 b/min., TA – 90/40 mm Hg, respiraţie superficială, frecvenţa respiraţiei – 32 pe minut, facies Hipocratis, abdomen balonat, dureros pe toată aria, silenţium abdominal, Le – 25.000. Peritonita se află în faza:
a) [ ] Faza reactivă
b) [x] Faza toxică
c) [ ] Faza terminală
d) [ ] Faza de formare a abcesului
e) [ ] Faza iniţială a bolii
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul peritonitei acute generalizate include mai multe compartimente, rolul principal revenind:
a) [x] Intervenţiei chirurgicale
b) [ ] Terapiei cu antibiotice
c) [ ] Corecţiei modificărilor grave metabolice
d) [ ] Restabilirii funcţiei tractului digestiv
e) [ ] Profilaxiei complicaţiilor
---------------------------------------------------------------------
CM Având o suprafaţă de circa 2 m2 , peritoneul are următoarele funcţii:
a) [ ] De răspândire a infecţiei
b) [x] De fixare a organelor intraabdominale
c) [x] De protecţie antiinfecţioasă
d) [x] De rezorbţie
e) [x] De secreţie
---------------------------------------------------------------------
CM Peritonitele pot fi acute şi cronice. Cele cronice pot avea următoarea origine:
a) [x] Tuberculoasă
b) [x] Canceroasă
c) [x] Parazitară
d) [ ] Bilioasă
e) [ ] Urinară
---------------------------------------------------------------------
CM Intervenţia chirurgicală în peritonita difuză purulentă include următoarele etape consecutive:
a) [x] Suprimarea sursei peritonitei
b) [ ] Profilaxia insuficienţei poliorganice
c) [x] Sanarea cavităţii peritoneale
d) [x] Drenarea cavităţii peritoneale
e) [ ] Profilaxia complicaţiilor postoperatorii precoce
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligator. Scopul intervenţiei chirurgicale este:
a) [x] Laparotomia largă
b) [x] Suprimarea sursei de contaminare
c) [ ] Activarea medicamentoasă preoperatorie a intestinului
d) [x] Toaleta cavităţii peritoneale
e) [x] Drenarea cavităţii peritoneale
---------------------------------------------------------------------
CM După extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:
a) [x] Difuze
b) [ ] Primare
c) [x] Localizate
d) [ ] Secundare
e) [ ] Criptogene
---------------------------------------------------------------------
CM Reechilibrarea electrolitică eficientă în peritonite are ca efecte:
Dostları ilə paylaş: