Sisteme de transport

Activitatea 15

Unitatea de învăţare: Caracteristicile sistemelor de transport naval
Tema: Infrastructura sistemelor de transport naval	Data: Durata activităţii:	Numele elevului:
Obiectiv: Prin această activitate vei verifica în ce măsură poţi identifica caracteristicile elementelor de infrastructură ale sistemelor de transport naval

I. Alege varianta corectă:

1. 
   Totalitatea suprafeţelor de apă adăpostite, natural sau prin lucrări hidrotehnice, care asigură buna funcţionare a portului:
   

1. 
   acvatoriu
   
2. 
   radă
   
3. 
   bazin
   
4. 
   dană
   

2. 
   Construcţia hidrotehnică care limitează bazinele unui port, consolidând malurile şi porţiunea respectivă de coastă, se numeşte:
   

1. 
   radă
   
2. 
   ecluză
   
3. 
   cheu
   
4. 
   estacadă
   

3. 
   Zona continuă a unui curs de apă în care este posibilă navigaţia vaselor într-un sens sau altul, cu sau fără încrucişare, se numeşte:
   

1. 
   canal
   
2. 
   şenal
   
3. 
   acvatoriu
   
4. 
   bazin
   

II. Asociază elementelor din coloana A elementele corespunzătoare din coloana B:

A	B
1. radă 2. dană 3. cabotaj 4. instalaţii de încărcare-descărcare 5. căi ferate şi drumuri	a. navigaţie costieră b. suprastructura portului c. teritoriul portului d. front de acostare e. navă f. acvatoriu

III. Îţi propunem un nou joc de cuvinte încrucişate. Citeşte definiţiile şi completează cuvintele potrivite, începând din centrul spiralei spre exterior (ultima literă a unui cuvânt este prima literă a cuvântului următor):

• 
  adăpost natural sau artificial pentru nave;
  
• 
  componentă a portului în care se află construcţii, depozite, căi de comunicaţie şi amenajări necesare activităţii portuare, inclusiv deservirii navelor;
  
• 
  cele din port sunt destinate transbordării şi tranzitării mărfurilor;
  
• 
  construcţie hidrotehnică prin care se asigură adâncimea necesară.
  

Activitatea 16

Unitatea de învăţare: Caracteristicile sistemelor de transport naval
Tema: Infrastructura sistemelor de transport naval	Data: Durata activităţii:	Grupa:
Obiectiv: Prin această activitate veţi realiza un studiu de caz asupra reţelei de transport pe apă din România.

Studiu de caz
Sistemul românesc de căi navigabile interioare se concentrează pe Dunăre (în sudul ţării) şi include braţele navigabile ale Dunării şi canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari.

Dunărea face parte din axa prioritară de transport Rin / Meusia-Main-Dunăre şi este navigabilă pe tot sectorul românesc. Sectorul de 170 km dintre Brăila şi Marea Neagră poate susţine un trafic de nave maritime, restul numit şi Dunărea fluvială, putând susţine un trafic de vase şi barje până la 2000 dwt.

În total România are 32 de porturi pe căi navigabile, din care trei sunt porturi de litoral (Constanţa, Mangalia şi Midia), iar patru sunt maritimo-fluviale (Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina).

Vrem să descoperiţi principalele porturi şi căi navigabile din România, motiv pentru care vă propunem, la alegere, următoarele teme de cercetare:

I. Căi navigabile interioare de pe teritoriul României

Rezultatele cercetării vor fi prezentate în format electronic şi se vor referii la istoricul, importanţa, lungimea, principale porturi, conexiunile cu alte reţele, evoluţia traficului sau orice altă informaţie relevantă pentru subiectul ales.

II. Porturi româneşti

Rezultatele cercetării vor fi prezentate în format electronic şi se vor referii la istoricul, importanţa economică, date cu privire la infrastructura portului, date statistice cu privire la activităţile de transport desfăşurate şi traficul de marfă şi călători sau orice altă informaţie relevantă pentru subiectul ales.

Se vor preciza şi sursele de informare utilizate. Pentru documentarea studiului vă recomandăm următoarele surse: literatura de specialitate, Internet.

Termene:

• 
  documentare: 1 săptămână
  
• 
  prelucrarea şi prezentarea informaţiilor (analizare, selectare, comparare, redactare / reprezentare grafică): 1 săptămână
  

Data începerii cercetării şi adresa pe care urmează a fi transmise rezultatele acesteia vor fi comunicate de profesorul coordonator. Transmiterea rezultatelor se va realiza pe adresa comunicată în termen de maxim 2 săptămâni de la începutul cercetării.