Sistemul de directie

4.MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA SISTEMULUI DE DIRECŢIE

Arborele levierului de comandă a direcţiei, precum şi levierul de comandă se execută din oţeluri aliate cu Cr şi Ni sau OLC.

Levierele şi barele mecanismului de direcţie sunt executate din OLC. Melcul globoidal este executat din oţel special aliat cu Cr şi Ni, care se cia- nurează sau se cementează.

Rola se execută tot din oţel aliat cu Cr şi Ni şi se cementează, iar arborele volanului din OLC 45.

Pinionul se execută din oţeluri aliate cu Cr şi Ni. Cremaliera se execută din aceleaşi oţeluri ca şi roţile dinţate.
5. ÎNTREŢINEREA SISTEMULUI

DE DIRECŢIE

Intreţinerea sistemului de direcţie constă în:

• 
  măsurarea jocului volanului;
  
• 
  verificarea jocului din articulaţii;
  
• 
  reglarea mecanismului de acţionare;
  
• 
  verificarea şi reglarea unghiurilor de poziţie ale roţilor de direcţie şi pivoţilor (geometria direcţiei);
  
• 
  strângerea şuruburilor de fixare a casetei de direcţie;
  
• 
  strângerea articulaţiilor sferice
  
• 
  ungerea conform schemei de ungere.
  

Verificarea jocului la volan se face în modul următor:

• 
  se aduce automobilul pentru poziţia de mers în linie dreaptă;
  
• 
  se roteşte volanul spre dreapta şi apoi spre stânga până la poziţiile maxime în care acesta se manevrează uşor fără să rotească roţile.
  

Jocul la volan nu trebuie să depăşească 15°, deoarece în această situaţie manevrarea direcţiei devine nesigură.

Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulaţiilor mecanismului de direcţie sau a pieselor mecanismului de acţionare.

Reglarea mecanismului de acţionare a direcţiei. Modul de reglare a mecanismului de acţionare a direcţiei diferă în funcţie de tipul constructiv al acestuia; în toate cazurile însă operaţia de reglare se va executa numai după înlăturarea jocurilor din articulaţiile mecanismului.

Reglarea mecanismelor de acţionare cu melc globoidal şi rolă comportă reglarea jocului axial al volanului (melcului) şi a jocului din angrenaj. înainte de reglare se decuplează levierul de direcţie de bara de direcţie. Reglarea jocului axial al melcului se face prin demontarea capacului din faţa garniturilor şi scoaterea a una sau două garnituri, după care capacul se montează la loc.

Reglarea jocului angrenajului rolei cu şurubul-melc se efectuează cu ajutorul şurubului , prin deplasarea axială a rolei cu axul , reducând jocul dintre melc şi rolă care sunt montate excentric. După reglare, se verifică jocul la volan.

Controlul geometriei roţilor de direcţie. Aparatele de măsurat şi control al geometriei roţilor de direcţie pot fi mecanice optice sau electronice. Aparatele mecanice sunt relativ simple şi mai ieftine decât cele optice, având însă o precizie mai redusă. în prezent sunt utilizate frecvent aparatele electronice.

Fiecare aparat are întocmite instrucţiuni de folosire de către întreprinderea producătoare.

Unghiurile de aşezare ale roţilor şi pivoţilor trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în cartea tehnică a automobilului respectiv.

Ungerea sistemului de direcţie. Piesele mecanismului de direcţie, care necesită ungere, sunt: caseta de direcţie, articulaţiile sferice şi pivoţii.

Ungerea casetei de direcţie se face, de regulă, cu ulei de transmisie, respectând periodicitatea prescrisă de fabrică. Periodic, se controlează nivelul şi, la nevoie, se completează pierderile cu acelaşi tip de ulei. Dacă pierderile de ulei devin prea mari trebuie depistată şi înlăturată cauza care le generează, pentru a evita avariile.

In cazul servodirecţiei hidraulice, o dată cu înlocuirea uleiului se schimbă şi filtrul de ulei

Articulaţiile sferice şi pivoţii se ung cu unsoare consistentă tip U, introdusă sub presiune prin gresoarele cu care sunt prevăzute. Periodicitatea de ungere variază între 1 000 şi 2 000 km parcurşi

6. DEFECTELE ÎN EXPLOTARE ALE SISTEMLUI DE DIRECŢIE

Defecţiunile sistemului de direcţie se pot manifesta sub forma:

• 
  manevrarea volanului necesită un efort mare;
  
• 
  roţile de direcţie oscilează la viteze reduse;
  
• 
  roţile de direcţie oscilează la viteze mari;
  
• 
  direcţia trage într-o parte;
  
• 
  direcţia transmite volanului şocurile de la roţi;
  
• 
  zgomote anormale ale direcţiei.
  

Manevrarea volanului necesită un efort mare. Defectul se datoreşte următoarelor cauze: frecărilor mari în articulaţii; frecărilor anormale în caseta de direcţie şi la pivoţii fuzetelor; deformării axului volanului, precum şi unor defecţiuni ale pneurilor.

Frecările mari în articulaţii se produc ca urmare a unui montaj sau reglaj incorect, a gresajului nesatisfăcător sau a pătrunderii prafului între elementele articulaţiei.

Defecţiunile se remediază în atelierul de reparaţii, prin demontarea organelor respective, prin curăţarea şi ungerea lor.

Frecările anormale în caseta de direcţie se produc datorită gresajului insuficient, uzării sau deteriorării şurubului melc, rulmenţilor uzaţi sau incorect montaţi, jocului insuficient între elementele casetei sau fixării incorecte a casetei de direcţie pe cadrul automobilului.

Defecţiunile, cu excepţia gresajului insuficient, nu se pot remedia decât la atelier.

Frecările anormale la pivoţii fuzetelor se datorează gresajului nesatisfăcător, jocului insuficient între pivoţi şi rulmenţi sau bucşe, gripării pivoţilor.

Remedierea constă în curăţarea şi gresarea pivoţilor; organele deteriorate se schimbă la atelier.

Defecţiunile pneurilor care îngreunează manevrarea volanului pot fi: presiune insuficientă sau inegală, uzura neuniformă sau pneuri de dimensiuni diferite.

Roţile de direcţie oscilează la viteze reduse. Oscilaţia roţilor de direcţie, la viteze mai mici de 60 km/h, se datorează cauzelor: presiunii incorecte în pneuri, pneuri de dimensiuni diferite, roţi neechilibrate, organele sistemului de direcţie sunt uzate, rulmenţii roţilor au joc mare, osia din faţă deplasată, suspensia defectă (arcuri desfăcute sau rupte, amortizoare defecte), cadrul deformat, geometria roţilor incorectă.

Pe parcurs se remediază defecţiunile referitoare la refacerea presiunii în pneuri, strângeri şi montări corecte de piese. Restul defecţiunilor se remediază la atelier.

Roţile de direcţie oscilează la viteze mari. Cauzele sunt similare cu cele care produc oscilaţii la circulaţia cu viteze reduse, în plus mai intervin: jocuri insuficiente la frânele din faţă, dezechilibrarea sau deformarea roţilor din spate, suporţii motorului slăbiţi sau defecţi

La viteze mari, oscilaţia roţilor de direcţie este un defect periculos mai ales când aceste oscilaţii intră în rezonanţă cu oscilaţiile cadrului sau cu cele ale altor organe ale sistemului de direcţie sau suspensie

Direcţia trage într-o parte. Cauzele pot fi: pneurile roţilor din faţă nu au aceeaşi presiune sau nu sunt identice ca mărime, frânele sunt reglate incorect, cadrul este deformat, unul din arcurile suspensiei din faţă are ochiul foii principale rupt.

In parcurs se corectează presiunea în pneuri şi se reglează frânele. Restul defecţiunilor se remediază la atelier.

Şocurile provenite din interacţiunea roţilor cu drumul se transmit volanului. Fenomenul apare în special la deplasarea pe drumuri cu denivelări datorită: presiunii prea mari în pneuri, dezechilibrării roţilor, amortizoarelor defecte, uzării sau reglării incorecte a organelor sistemului de direcţie.

Zgomote anormale ale organelor sistemului de direcţie. Cauzele ce conduc la zgomote anormale pot fi: jocuri excesive în articulaţiile transmisiei direcţiei, slăbirea coloanei volanului şi a suportului acestuia sau a casetei de direcţie, deteriorarea rulmenţilor sau montarea lor greşită, frecări anormale datorită gresării nesatisfăcătoare.

Pe parcurs se remediază numai acele defecţiuni care nu necesită demontarea organelor sistemului de direcţie.

Sistemul de direcţie mai poate prezenta următoarele defecte:

Ruperea barei transversale sau longitudinale este un defect foarte periculos deoarece direcţia nu mai poate fi controlată. Repararea se va face în atelierul de reparaţie, până la care automobilul va fi remorcat.

Ruperea levierului de direcţie se produce mai rar, cauza principală fiind un defect de material sau fenomenului de oboseală al acestuia. Până la atelierul de reparaţie automobilul va fi remorcat


7. REPARAREA SISTEMULUI DE DIRECŢIE

Caseta de direcţie poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

• 
  fisuri sau rupturi ale flanşei de prindere se elimină prin crăiţuirea fisurilor sau rupturilor pe adâncimea de 4 mm, încărcarea cu sudură electrică şi polizarea până la nivelul materialului de bază;
  
• 
  filetul orificiilor de fixare a capacelor deteriorat se remediază prin: încărcarea cu sudură electrică, polizarea suprafeţei frontale până la nivelul materialului de bază al flanşei, după care se găureşte şi se filetează la dimensiunea nominală; majorarea găurilor filetate;
  
• 
  alezajele pentru rulmenţii axului melcului uzate se recondiţionează prin bucşare, după cum urmează: ' se strunjeşte locaşul la o cotă majorată, se confecţionează o bucşă din OLT 64 sau ţeavă, se presează bucşa în locaş, se alezează bucşa la cota nominală şi se şanfrenează;
  
• 
  alezajul pentru bucşa arborelui levierului uzat se recondiţionează prin înlocuirea bucşei astfel: se lărgeşte locaşul, se confecţionează prin roluire o bucşă cu diametrul exterior majorat, se presează bucşa în locaş, după care se alezează la cota nominală;
  
• 
  găurile din urechile pentru fixare uzate se recondiţionează prin încărcarea cu sudură electrică, polizarea suprafeţelor frontale până la nivelul materialului de bază, după care se găureşte la cota nominală.
  

Axul asamblat cu melcul poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

• 
  uzura, ştirbirea şi exlolierea suprafeţelor active ale melcului determină înlocuirea melcului cu unul nou;
  
• 
  suprafeţele conice ale melcului pentru rulmenţi uzate se recondiţionează prin: rectificarea conurilor; cromarea dură (se rectifică conurile pentru uniformizarea suprafeţei, se cromează şi se rectifică la cota nominală).
  

Răsucirea şi încovoierea axului determină înlocuirea lui.

Axul levierului de direcţie asamblat cu rola poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

• 
  ştirbirea şi exfolierea suprafeţei active a rolei determină înlocuirea rolei astfel: se taie stratul de sudură de la capetele axului rolei, se scoate rola şi se înlocuieşte; se sudează din nou axul rolei la capete şi se ajustează prin polizare;
  
• 
  dacă filetul şurubului de reglaj are mai mult de două spire deteriorate, şurubul se înlocuieşte;
  
• 
  fusul scurt al axului uzat se recondiţionează prin: rectificare de uniformizare, urmată de cromarea dură, apoi rectificarea la cota nominală;
  
• 
  fusul lung al axului uzat se recondiţionează prin cromare dură şi rectificarea la cota nominală: montarea unei bucşe noi cu diametrul interior micşorat;
  
• 
  dacă diametrul suprafeţei active a axului rolei scade sub o anumită valoare, axul se înlocuieşte;
  
• 
  dacă diametrul locaşului interior al rolei pentru rulmenţii cu role-ace depăşeşte limita admisă, rola se înlocuieşte;
  
• 
  suprafeţele laterale ale rolei uzate se remediază prin rectificarea suprafeţelor laterale ale rolei şi montarea rolei cu şaibe de presiune majorate corespunzător.
  

Levierul de direcţie poate prezenta următoarele defecte: uzarea canelurilor, uzarea găurii conice şi îndoirea lejerului.

Levierul se rebutează dacă prezintă fisuri sau rupturi de orice natură şi în orice poziţie, deformări, uzarea găurii conice peste limita admisă, deteriorarea a peste trei caneluri consecutive

BIBLIOGRAFIE

1. 
   AUTOMOBILE- Cunoastere, intretinere si reparare
   

Gh.Fratila,M.Fratila,St. Samoila

Editura Didactica si pedagogica 2005

2. 
   Cataloage tehnice.Prospecte. Internet
   

CUPRINSUL
Tema de proiect 1

Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale 2

Memoriul explicativ 3

SISTEMUL DE DIRECTIE 4

1.Destinatia si conditiile impuse sistemului de directie 4

2.Stabilizarea rotilor de directie 6

3.Tipuri constructive de sisteme de directie 12

4.Materiale utilizate la constructia sistemelor de directie 28

5.Intretinerea sistemelor de directie 28

6.Defecte in exploatare ale sistemelor de directie 30

7.Repararea sistemelor de directie 33

Bibliografia 35

Cuprinsul 36

Autor: Pavel Ionut 2011