Antecedentele
Cetăţenii României nu descoperă abia acum mobilitatea.
O minimă cercetare de demografie istorică ne arată că multe populaţii locale nu au o tradiţie de rezidenţă prea îndelungată. Pentru că nu pot intra acum în detalii, mă opresc la o listă de exemple disparate. Dobrogea are o populaţie românească veche provenită din colonizarea regiunii cu voluntari din celelalte provincii, după anexarea la România (1878), în vreme ce locuitorii stabiliţi mai recent se înscriu în vastele mişcări de populaţie iniţiate şi administrate de partidul-stat comunist; Capitala are încă un mare număr de locuitori de primă generaţie, atraşi prin industrializarea demarată în anii 1950, cărora li se adaugă acum o nouă primă generaţie, adusă de dinamica perioadei postcomuniste, când oraşul s-a impus ca pol al dezvoltării şi a intrat într-o logică de dezvoltare asemănătoare cu cea a metropolelor din Lumea a Treia; numeroase oraşe ori chiar sate ardelene şi bănăţene au semnificative contingente de locuitori originari din alte provincii, în special din Moldova şi Oltenia192.
În ansamblu, pentru a ne opri numai la etnicii români, o istorie de deplasări masive ale populaţiei („voluntare” ori forţate, de la colonizări interne la deportări) se întregeşte cu o istorie de imigrări relativ recente şi oarecum uitate (să ne gândim numai la aromâni, bucovineni şi basarabeni – aceştia din urmă fiind de multe ori mai întâi „emigranţi” din alte provincii româneşti), cu o istorie de emigrări „clasice” (de la cele din secolul al XIX-lea către Lumea Nouă, trecând prin “azilul economic” din perioada comunistă, până la cele de azi), cu o istorie de migraţii sezoniere legate de ocupaţie şi piaţa muncii, dintre care unele erau transfrontaliere (transhumanţa, începută ca migraţie „prefrontalieră”), cu o istorie recentă de navetism (de la proletarii rămaşi ţărani „cu jumătate de normă” la „cadrele” domiciliate în oraşe, dar repartizate „la ţară”) etc.
Şi alte categorii de concetăţeni, inclusiv acelea care au imigrat la un moment dat (termenul „imigrat” trebuie pus în ghilimele atunci când vorbim de populaţii „cu vechime”, stabilite cu secole în urmă în ceea ce noi numim de multe ori anacronic „spaţiul românesc”; ei îl numesc în felul lor), au emigrat în diverse contexte istorice: mulţi turci, tătari şi bulgari au părăsit Dobrogea în curs de românizare; unii „optanţi” au „ales” Ungaria după Trianon; evreii care au supravieţuit deportărilor şi Holocaustului ori au scăpat mai uşor, „numai” cu persecuţii şi deplasări interne, au emigrat aproape în totalitate în Israel sau în alte ţări; nemţii (care au fost în parte deportaţi în Bărăgan ori, în special cei legaţi de Germania nazistă, în Gulag) au fost „cumpăraţi” de RFG până în 1989, ori au plecat după „Revoluţie”, datorită combinaţiei foarte persuasive între o „Tranziţie” fără speranţă şi busolă şi o Grundgesetz193 generoasă; mulţi unguri s-au stabilit în Ungaria din felurite motive şi prin diverse aranjamente care ar merita studiate în amănunt, dimpreună cu efectele lor asupra migranţilor înşişi, asupra populaţiei maghiare din România şi asupra Ungariei194. O istorie comparată a migraţiilor de pe teritoriul României ar evidenţia cu siguranţă anumite recurenţe, interacţiuni, „pedagogii” transetnice ale migraţiei: aşa cum au învăţat unii de la alţii să stea şi să prindă rădăcini, diverşii “conlocuitori” au putut învăţa unii de la alţii să plece spre alte zări195.
Epilog
Cartea care a prilejuit notele mele de lectură simpatetice reuneşte, cum spuneam la început, mai multe condeie şi mai multe perspective. Ca orice volum colectiv, şi acesta este inegal. Ca toate lucrările despre trecutul foarte recent şi prezent, şi aceasta devine vetustă cu fiecare clipă care trece, dacă un cititor cu discernământ nu acceptă că prezentul devine instantaneu trecut fără a-şi pierde semnificaţia ca punct de plecare pentru viitor.
În fine, volumul strânge împreună mai multe vocabulare, jargoane, retorici academice (unele capitole sunt marcate de convenţiile – arbitrare, ca toate convenţiile – diverselor „puncte obligate de trecere” din parcursul universitar) şi canoane bibliografice, fiindcă autorii s-au format şi/sau evoluează în ţări şi culturi academice diferite. Unii uzează de referinţe şi influenţe francofone (tradiţionale în cultura noastră) şi italiene, alţii sunt vizibil mai apropiaţi de lumea germană, cam toţi sunt într-un fel sau altul marcaţi de normele şi modele comunicării globale în „limba americană”. Dar o asemenea eterogenitate e şi una din marile calităţi ale întreprinderii! Mai mult, aşa cum am mai susţinut şi în alte împrejurări, luxul periferiei este acela de a jongla simultan cu mai multe aparate conceptuale şi paradigme, cu mai multe unghiuri de analiză şi cu mai multe concluzii, cu mai multe partizanate şi „provincialisme” (iar provincialismul unei culturi mari e mai greu de „deconstruit” dacă nu-l confrunţi cu acela al unei alte culturi mari).
Cititorul are astfel la îndemână o excelentă introducere în studiul interdisciplinar şi intercultural al migraţiei, câteva bune studii de caz, precum şi un îndemn la viitoare cercetări.
Bucureşti şi Iaşi, august 2008
Index
|
Abilităţi socioculturale
|
Acomodare
|
Acord de readmisie
|
Acquis
|
Acte Migratorii
|
Actori supranaţionali
|
Adaptare
|
Adopţie
|
Afilieri multiple
|
Afinitate etnică
|
Agricultura de subzistenţă
|
Alegere raţională
|
Alienare culturală
|
Alyia
|
Analiză secvenţial-istorică
|
Analiză structurală
|
Analiză trans-disciplinară
|
Antecalculaţie
|
Antropologia migraţiei
|
Apartenenţă culturală
|
Apartenenţă naţională
|
Apartenenţe translocale
|
Arenă
|
Asemănare naţională
|
Asimilare
|
Aspiraţii adaptative
|
Atracţie
|
Autogenerare
|
Autoidentificare
|
Autoreglare
|
Autoreprezentare
|
Autorităţi politico-administrative
|
Avans tehnologic
|
Azil politic
|
Balanţa migratorie
|
Bifocalitate
|
Bilingvism
|
Brokeri de migraţie
|
Bulgăre de zăpadă
|
Câmp social
|
Câmp teoretic
|
Capacităţi productive
|
Capital global
|
capital negativ
|
Capital productiv
|
capital social
|
capital uman
|
capitalism modern
|
caracteristici sociodemografice
|
Categorii minoritare
|
Categorii vulnerabile
|
cauză-efect
|
Cauzare cumulativă
|
Cetăţenie
|
Circuit de interdependenţă
|
Circuite economice
|
Circulaţie migratorie
|
Clasă muncitoare
|
Clivaj
|
Cocoaşa migraţiei
|
Cod
|
Codezvoltare
|
Coetnic
|
Coeziune socială
|
Cohortă
|
Comportament de migraţie
|
Comunism
|
Comunitate locală
|
Comunitate politică
|
Comunităţi epistemice
|
Comunităţi rurale
|
Comuniune
|
Condiţie social-legală
|
Configuraţie ineficientă
|
Conflict etnic
|
Constrângeri
|
Construcţie europeană
|
Construcţie ideologică
|
Context interacţional
|
Context intergeneraţional
|
Context migraţional
|
Contingent
|
Contingent migratoriu
|
Continuum
|
Contract de migraţie
|
Control administrativ
|
Controlul frontierelor
|
Controlul migraţiei
|
Convenţie
|
Converti
|
Co-prezenţă
|
Corectitudine politică
|
Coridor de mobilitate
|
Corpus legislativ
|
Cortina de fier
|
Costuri
|
Cotă de imigrare
|
Criminalizare
|
Cultură a mobilităţii
|
Cultura migraţiei
|
Cultură politică
|
Cunoaştere autoexploatabilă
|
Cupluri rotative
|
Cuprindere
|
Curbă de creştere a populaţiei
|
Curbă de difuzie socială
|
Cvasi-automat
|
Cvasietnic
|
Decolonizare
|
Deficit de integrare
|
Deficitul de forţă de muncă
|
Delimitări tipologice
|
Delocalizare
|
Democraţie
|
Democraţie liberală
|
Democratizare
|
Demografie
|
Densitate
|
Dependenţă
|
Dependenţa de cale
|
Dependenţe negative
|
Deportare
|
Deprivare absolută
|
Deprivare relativă
|
Descendenţă
|
Destabilizator
|
Deteritorializare
|
Deviere
|
Dezechilibru
|
Dezeterogenizare
|
Dezvoltare
|
Diasporă
|
Diferenţă etnică
|
Diferenţă naţională
|
Diferenţe culturale
|
Difuzie
|
Dihotomie
|
Dimensiune a riscului
|
Dinamică identitară
|
Dinamici autoreproductive
|
Discriminare
|
Distanţă socială
|
Distribuirea resurselor
|
Diversitate etnică
|
Diversitate etnoculturală
|
Domeniu
|
Drepturi fundamentale
|
Drepturi politice
|
Drepturi sociale
|
Drepturile minorităţilor
|
Drepturile omului
|
Dubla cetăţenie
|
Echilibre multiple
|
Economie de migraţie
|
Economie locală
|
Economie politică
|
Economie tradiţională
|
Efect de închidere
|
Efect Tocqueville
|
Efectul de învăţare
|
Electorat
|
Electorat-cheie
|
Eliminarea vizelor
|
Elită
|
Emigrare
|
Empatie
|
Entitate politiconaţională
|
Eşantionare
|
Estimare a populaţiei
|
Eterogenitate culturală
|
Eterogenitate etnică
|
Eterogenizare
|
Etnicitate
|
Etnicitate împărtăşită
|
Etnicitate şi naţionalism
|
Etnicitatea politizată
|
Etnicitatea situaţională
|
Etnomigrant
|
Etnopolitic
|
Eurocrat
|
Europa de est
|
Europa fortăreaţă
|
Evoluţie stadială
|
Excludere
|
Excludere naţională
|
Excluziune economică
|
Exogen
|
Experienţe comunitare
|
Expresie culturală
|
Extensia reţelelor
|
Extra-legalitate
|
Factor determinant
|
Factori culturali
|
Factori de producţie
|
Factori economici
|
Factori politici
|
Factori structurali
|
Familie extinsă
|
Fertilitate
|
Ficţiune legală
|
Fluctuaţie
|
Flux centripet
|
Flux de informaţie
|
Flux de refugiaţi
|
Flux migratoriu
|
Fluxuri de migraţie
|
Formal
|
Formaţiune cluster
|
Forţă de muncă
|
Frustrare relativă
|
Funcţii socioeconomice
|
Funcţional
|
Funcţionalist, funcţionalism
|
Globalizare
|
Gospodărie
|
Grad de instituţionalizare
|
Grad de libertate
|
Grup etnic
|
Grup naţional
|
Grupuri minoritare
|
Grupuri primare
|
Gulag
|
Hegemonie
|
Hiperglobalişti
|
Hipermobilitate
|
Holocaust
|
Identitate culturală
|
Identităţi etnice
|
Identităţi etnolingvistice
|
Identităţi etnonaţionale
|
Identităţi etnoreligioase
|
Identităţi multiple
|
Identităţi translocale
|
Ideologia comunităţii
|
Idiom
|
Ierarhie
|
Ieşire
|
Îmbătrânirea populaţiei
|
Imigrare
|
Imigraţie în lanţ
|
Imobilitate cumulativă
|
Imobilitate relativă
|
Impact social
|
Implicare civică
|
Import
|
Importului forţei de muncă
|
Încadrare administrativă
|
Incidente civile
|
Includere
|
Incluziune naţională
|
Incluziune politică
|
Încorporare
|
Încredere
|
Îndatoriri
|
Individualism
|
Industria de comunicaţii
|
Industria de transport
|
Industrie
|
Industrie a migraţiei
|
Inegalitate
|
Inegalitate socială
|
Informal
|
Instituţionalizare
|
Instrumentalizare
|
Instrumentar teoretic
|
Integrare
|
Integrare europeană
|
Integrare socială
|
Intelectualitate
|
Interacţiune socială
|
Intermediari de migraţie
|
Internaţionalism comunist
|
Interpretare
|
Întoarcere
|
Intoleranţă
|
Intrare
|
Intraregional
|
Ipocrizie structurală
|
ipoteza diferenţei
|
Istorie recentă
|
Itinerar de migraţie
|
Legături extinse
|
Legături simbolice
|
Legături sociale
|
Legături sociale slabe
|
Lege constituţională
|
Legile migraţiei
|
Legitimare
|
Liberă circulaţie
|
Libertate de decizie
|
Libertate de mişcare
|
Limes
|
Loialităţi multiple
|
Managementul cunoaşterii
|
Manifestări conflictuale
|
Marginalizare
|
Marginalizare economică
|
Marginalizare socială
|
Marginalizare socială
|
Mariaj mixt
|
Marxism
|
Maximizarea beneficiilor
|
Maximizarea profitului
|
Mecanisme de migraţie
|
Mecanisme de ajustare
|
Mecanisme de piaţă
|
Mediator cultural
|
Mediu rural
|
Mediu socio-politic
|
Mediu urban
|
Megalopolis
|
Metamorfoză juridică
|
Metamorfoză sociologică
|
Migrant de retur
|
Migrant economic
|
Migrant pentru muncă
|
Migrant potenţial
|
Migranţi iregulari
|
Migranţi legali
|
Migraţia creierelor
|
Migraţia elitelor
|
Migraţia pentru muncă
|
Migraţie circulatorie
|
Migraţie clandestină
|
Migraţie colonială
|
Migraţie contractuală
|
Migraţie controlată
|
Migraţie de înlocuire
|
Migraţie de întoarcere
|
Migraţie de masă
|
Migraţie de retur
|
Migraţie definitivă
|
Migraţie definitivă
|
Migraţie economică
|
Migraţie economică
|
Migraţie etnică
|
Migraţie etnică
|
Migraţie exploratorie
|
Migraţie externă
|
Migraţie feminină
|
Migraţie forţată
|
Migraţie ilegală
|
Migraţie în lanţ
|
Migraţie incompletă
|
Migraţie indusă
|
Migraţie internă
|
Migraţie internaţională
|
Migraţie iregulară
|
Migraţie multiplă
|
Migraţie nedocumentată
|
Migraţie ordonată
|
Migraţie oscilatorie
|
Migraţie permanentă
|
Migraţie politică
|
Migraţie proactivă
|
Migraţie reactivă
|
Migraţie rural-urban
|
Migraţie speculativă
|
Migraţie spontană
|
Migraţie temporară
|
Migraţie voluntară
|
Minorităţi
|
Minorităţi noi
|
Minorităţi vechi
|
Mişcare de pendulare
|
Mobilitate
|
Mobilitate spaţială
|
Mobilitate transfrontalieră
|
Mobilităţi instituţionale
|
Model comportamental
|
Model ortodox
|
Modele culturale dominante
|
Modele de interpretare
|
Modernizare
|
Motivaţie de migraţie
|
Multiculturalism
|
Multisituat
|
Muncitor invitat
|
Muncitor oaspete
|
Muncitor sezonier
|
Muncitori migranţi
|
Naţionalism
|
Naţionalitate
|
Naţionalitate substatală
|
Naţiunea cea mai favorizată
|
Naţionalizare
|
Naţiune
|
Naţiune fără stat
|
Naţiunea titulară
|
Naturalizare
|
Navetism
|
Neexhaustiv
|
Neglobalizare
|
Nemigranţi
|
Nemigrare
|
Neoclasic
|
Nişă
|
Normă socială
|
Norme metodologice
|
Noua economie a migraţiei
|
Occident
|
Opinie publică
|
Oportunităţi de migraţie
|
Opoziţie
|
Oraşe globale
|
Ordine rurală
|
Organizaţie
|
Orient
|
Pachet de drepturi
|
Pattern
|
Patria mamă
|
Patrie externă
|
Patrie naţională
|
Pendulator (migraţie pendulatorie)
|
Perioada colonială
|
Permis de lucru
|
Permis de rezidenţă
|
Persecutaţi politic
|
Persoane strămutate
|
Piaţa primară
|
Piaţă secundară
|
Pieţe de muncă duale
|
Pieţe de muncă segmentate
|
Pionierii migraţiei
|
Pluriactivitate complexă
|
Politică de retenţie
|
Politica frontierelor închise
|
Politici de dezvoltare
|
Politici de migraţie
|
Politici europene
|
Politici liberale
|
Politici naţionaliste
|
Politici sociale
|
Postcomunism
|
Post-socialism
|
Post-sovietic
|
Potenţial migrator
|
Practică administrativă
|
Practici clasificatorii (clasificare)
|
Practici instituţionale
|
Presiune de migraţie
|
Prestigiu
|
Pretenţii politice
|
Prevedere constituţională
|
Primat al autohtonilor
|
Privilegiere politică
|
Privilegiu
|
Problematizări
|
Procedură de admitere
|
Procedură de imigraţie
|
Producţie
|
Producţie globală
|
Profil identitar
|
Program de migraţie
|
Program de recrutare
|
Programe academice
|
Proiectări demografice
|
Protecţia minorităţilor
|
Protecţie socială
|
Proximitate
|
Psihologia politică
|
Puncte de turnură
|
Punere în turism
|
Purificare etnică
|
Rasism
|
Rasism cultural
|
Rată de migraţie
|
Readmisie
|
Reciprocitate
|
Reciprocitate generalizată
|
Recrutare
|
Referendum
|
Refugiat
|
Refugiat politic
|
Regim juridic
|
Regim migrator
|
Regim normativ
|
Regimul paşapoartelor
|
Regimul străinilor
|
Regimul vizelor
|
Regiune de destinaţie
|
Reglementări legale
|
Regularizare
|
Reidentificare etnică
|
Reifica
|
Relaţii internaţionale
|
Relaţii secundare
|
Relaţii sociale tari
|
Remigrat
|
Remiteri
|
Repatriat
|
Represiune
|
Reprezentări colective
|
Resocializare
|
Respingere
|
Responsabilitate
|
Restricţiona
|
Reţele de prietenie
|
Reţele de rudenie
|
Reţele de sate
|
Reţele globale
|
Reţele religioase
|
Reţele sociale
|
Retenţie
|
Retur
|
Reunificare familială
|
Revitalizare etnică
|
Revizionism teritorial
|
Revoluţie
|
Rezidenţă
|
Rezidenţă permanentă
|
Rezistenţa la schimbare
|
Riscuri
|
Rit de trecere
|
Ritm de mobilitate
|
Rural
|
Sancţionat
|
Sărăcie absolută
|
Sate-pilon
|
Scenariu de mobilitate
|
Schimbare
|
Schimbare socială
|
Sclavagism
|
Sectoare ale economiei
|
Sector agricol
|
Sector economic
|
Sector industrial
|
Sedentarizare
|
Segmente ale populaţiei
|
Segmente nedominante
|
Servicii financiare
|
Servicii ştiinţifice
|
Sezonier
|
Simbolic
|
Sine social
|
Sistem colonial
|
Sistem de migraţie
|
Sistem de rudenie
|
Sistem educativ
|
Sistem global
|
Sistem totalitar
|
Sisteme administrative
|
Sisteme de retrocuplare pozitivă
|
Societate civilă
|
Societate de consum
|
Societate gazdă
|
Societate globală
|
Societate majoritară
|
Societăţi complexe
|
Societăţi industriale
|
Societăţi preindustriale
|
Sociologia dezvoltării
|
Sociologia minorităţilor
|
Sociologia naţiunilor
|
Sociologia relaţiilor interetnice
|
Sociologia relaţiilor interrasiale
|
Sociologie urbană
|
Solidaritate
|
Solidaritate difuză
|
Solidaritate intergeneraţională
|
Spaţialitate
|
Spaţiu de migraţie
|
Spaţiu politic
|
Spaţiu social transnaţional
|
Spaţiu social transstatal
|
Spor natural
|
Stabilitate relativă
|
Stat al bunăstării
|
Stat mamă
|
Stat succesor
|
State comuniste
|
Status
|
Stigmatizant
|
Stigmatizat
|
Ştiinţe socio-umane
|
Stoc rezidenţi
|
Străin
|
Stratificare
|
Structură
|
Structură demografică
|
Structura oportunităţilor
|
Structură socială
|
Structură spaţială
|
Structuri globale
|
Studii calitative
|
Studii cantitative
|
Studii etnice şi de migraţie
|
Studiu comparativ
|
Studiul minorităţilor
|
Studiul tranziţiei
|
Subiect
|
Sub-sisteme de control
|
Suport
|
Suport instituţional
|
Supraindustrializare
|
Supranaţional
|
Suprareprezentat
|
Suveranitate
|
Ţară de destinaţie
|
Ţară democratică
|
Ţara mamă
|
Ţară sursă
|
Ţări de origine
|
Taxonomie
|
Tematică
|
Temporalitate
|
Tendinţă
|
Tensiune etnică
|
Tensiuni interculturale
|
Teoria acţiunii raţionale
|
Teoria capitalului social
|
Teoria ortodoxă
|
Teoria sistemelor
|
Teorie clasică
|
Teorie integratoare
|
Teorie socială
|
Teritorialitate
|
Tipologie
|
Tolerat
|
Trafic
|
Trafic de valiză
|
Transfer de populaţie
|
Capacitatea de transfer
|
Translocalitate
|
Transnaţionalism
|
Tranzacţii interpersonale
|
Tranziţie
|
Tratate internaţionale
|
Turism comercial
|
Unificare europeană
|
Unificare naţională
|
Unităţi administrative
|
Universalizare
|
Urbanizare
|
Val al democratizării
|
Violenţă etnică
|
Zonă tampon
|
Dostları ilə paylaş: |
