Sursa Comisia Naţionalã de Statisticã, 1994, Bucureşti, dischetã, tabelele p45, Institutul naţional de statistică, Recensământul din 2002, Biroul Judetean de Administrare a Bazelor de Date Timis, 2006, 2007, 2008, 2010
Tabelul nr. Total populaţie cu domiciliul în localitatea de recenzare, structura comparată pe grupe de vârstă, România, municipiul Timisoara, 2002
Grupe de vârstă
| România |
%
|
Timisoara
|
Total populaţie cu domiciliul în localitatea de recenzare
|
20758438
|
100%
|
100%
|
0 - 14
|
3669458
|
17.67
|
13.3
|
15 - 19
|
1516123
|
7.30
|
8.05
|
20 - 24
|
1554111
|
7.48
|
11.95
|
25 - 29
|
1582867
|
7.62
|
8.73
|
30 - 34
|
1841250
|
8.86
|
9.67
|
35 - 39
|
1138409
|
5.48
|
5.88
|
40 - 44
|
1394803
|
6.71
|
7.64
|
45 - 49
|
1545674
|
7.44
|
8.7
|
50 - 54
|
1374564
|
6.62
|
7.13
|
55 - 59
|
1023367
|
4.93
|
4.3
|
60 - 64
|
1117652
|
5.38
|
4.18
|
65 – şi peste
|
3000220
|
14.45
|
10.42
|
Tabelul nr. Municipiul Timișoara, Populaţia pe categorii de vârstă, 1992, 2002, 2010
Anul
|
Total
|
Categorii de vârstă (ani)
|
Total Persoane
Dependente
|
1992
|
Persoane
|
0–14
|
15–59
|
60+
|
|
Val absol
|
69018
|
222604
|
42493
|
111511
|
100,00%
|
20.66
|
66.62
|
12.72
|
33.38
|
2002
|
Val absol
|
42275
|
229019
|
46366
|
88641
|
100,00
|
13.31
|
72.1
|
14.6
|
27.9
|
2010
|
Val absol
|
38345
|
233220
|
61713
|
100058
|
100,00
|
11.51
|
69.98
|
18.52
|
30.02
|
Dacă agregăm și organizăm informațiile despre structura pe grupe vârste a populației conform criteriului marilor categorii de vârstă, atunci modificările structurale care au afectat (și afectează în continuare) populația muncipiului Timișoara în ultimii douăzeci de ani, devin și mai clare.
În cadrul categoriei de vârstă 0 – 14 ani tendința de descreștere constantă este evidentă. De la o pondere de aprox 21% pe care a avut-o această categorie de populație în totalul populației din 1992 ajungem în 2010 (cu condiția ca informațiile statistice să fie în concordanța cu realitatea) la o pondere de aprox. 12%. Ceea ce ne arată datele din tabelul de mai sus este tocmai faptul că, din punct de vedere biologic, generația tânără este mai puțin numeroasă actuslmente decât a fost acum două decenii. Comportamentul reproductiv al populației s-a schimbat. Liberalizarea avorturilor, a mijloacelor contraconcepționale, la care se adaugă o altă ierarhie a priorităților în viața cotidiană a fiecăreia/fiecăruia, condițiile economice, etc. au generat ca un efect social vizibil, reducerea numărului de nașteri în ultimele două decenii. Biologic nu vin din urmă efective de populație suficient de mari încât să înlocuiască efectivele care îmbătrânesc și mor. Rezultatul: îmbătrânirea demografică a populației.
Îmbătrînirea demografică a populației este vizibilă și în creșterea numerică, dar și ca pondere a populației în vârstă de 60 ani și peste în totalul populației. Categoria de populației în vârstă de 15-59 ani este la ora actuală robustă. Să nu uităm însă că ea este constituită din generațiile de așa numiți decreței; generația babyboom din România de pe la mijlocul anilor 1960. Aceste generații au cele mai mari efective existente în cadrul populației din România. Prin urmare, în momentul în care aceste generații vor ajunge la vârsta de 60 de ani și peste, efectul de îmbătrînire demografică va fi de o amploare și o intensitate nemaiîntîlnită în societatea românească modernă și contemporană.
Raportul de dependență
În corelaţie cu structura pe vârste se calculează un indicator deosebit de important, şi anume raportul de dependenţă (pe vârste). În forma sa generală, acesta este raportul dintre populaţia tânără plus cea vârstnică şi populaţia adultă. În cazul structurii folosită aici avem:
Rd = (P0-14 + P60+)/ P15-59
Rd1992 = 0,5
Rd2002 = 0,4
Rd2010 = 0,43
Spus cu alte cuvinte: acest indicator ne arată ce efort trebuie să facă categoria de populație în vârstă de 15-59 ani, pentru a produce toate cele necesare producerii și reproducerii propriilor condiții existențiale, dar și de a produce un surplus care să asigure condiții decente de pentru populația tânără și cea în vârstă.
Această valoare se compune de fapt din două componente:
-
raportul de dependenţă al tinerilor: Rdt = P0-14 / P15-59
Rdt1992 = 0,31
Rdt2002 = 0,18
Rdt2010 = 0,16
Raportul de dependență a tinerilor ilustrează din nou reducerea importantă a efectivelor populației în vârtstă de 0-14 ani în ultimele două decenii. Chiar dacă per total raportul de dependență general rămîne relativ constant, raportul de dependență al tinerilor scade semnificativ. Comunitatea are în ,și trebuie să aibă, grijă, la ora actuală de un număr mult mai mic de persoane în vârstă de 0 – 14 ani decât acum unu sau două decenii înainte.
-
raportul de dependenţă al vârstnicilor:Rdv = P60+ / P15-59
Rdv1992 = 0,19
Rdv2002 = 0,2
Rdv2010 = 0,26
Pe de altă parte crește lent, dar constant (deocamdată) raportul de dependență al vârstnicilor. Raportul acesta va crește semnificativ (și dramatic prin proporțiile sale) odată cu împlinirea a 60/65 de ani a primilor “decreței”. Acest salt cantitativ și calitativ va începe întrun orizont de timp de 15 ani (an de referință 2011)
Tabelul nr. Raportul de dependenţă în municipiul Timișoara şi România, pe medii, la recensământul din 2002 (în %)
|
Raport de dependenţă
|
Generală
|
Populaţia
tânără
|
Populaţia vârstnică
|
Municipiul Timisoara
|
40,0
|
18,0
|
20,0
|
Urban – România
|
44,5
|
23,0
|
21,4
|
Rural – România
|
78,1
|
34,7
|
43,4
|
TOTAL – România
|
58,6
|
28,0
|
30,7
|
Comparativ cu situația generală la nivelul societății românești toate raporturile de dependență menționate sunt favorabile/mai optimiste în cazul populației municpiului Timișoara (an de referință 2002).
Structura etnico-confesională a populației
Tabelul nr. Municipiul Timisoara, Populaţia pe naţionalitãţi (%)
Naţionalitatea
|
1992
|
2002
|
Total
|
100
|
100
|
Români
|
82,2
|
85,5
|
Maghiari
|
9,5
|
7,6
|
Germani
|
4,0
|
2,3
|
Altii
|
4,4
|
4,6
|
Diversitatea etnică a populației din Timișoara este pe cale să devină o amintire. Tendința actuală este ca populația de etnie română să fie și mai numeroasă decât până acum. Cu rate ale natalității cu mult peste media națională etnia romilor este pe cale să devină a populație cu o pondere din ce în ce mai mare în contextul populației totale a municipiului. Minoritățile naționale istorice au efective din ce în ce mai mici și sunt îmbătrînite structural (vezi graf de mai jos).
Recensamant: 2002
|
Populaţia stabilă dupa etnie
|
.
|
|
MUNICIPIUL TIMISOARA
|
Români
|
271677
|
Maghiari
|
24287
|
Rromi (Ţigani)
|
3062
|
Germani
|
7157
|
Ucrainieni
|
762
|
Sârbi
|
6311
|
Turci
|
59
|
Tătari
|
x
|
Slovaci
|
570
|
Evrei
|
367
|
Ruşi-Lipoveni
|
85
|
Bulgari
|
1218
|
Cehi
|
171
|
Croaţi
|
142
|
Greci
|
199
|
Polonezi
|
56
|
Arrmeni
|
30
|
Italieni
|
203
|
Chinezi
|
16
|
Ceangâi
|
15
|
Altă Etnie
|
1141
|
Nedeclarată
|
128
|
Tabelul nr. , structura confesională a populaţiei,
recensământul din 2002
|
|
Ortodoxă
|
256262
|
Romano-Catolică
|
32274
|
Greco-Catolică
|
3876
|
Reformată
|
6209
|
Evanghelică de Confesiune Augustană
|
110
|
Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriană
|
345
|
Unitariană
|
108
|
Creştină de Rit Vechi
|
134
|
Baptistă
|
4725
|
Penticostală
|
8311
|
Adventistă de Ziua a Şaptea
|
658
|
Creştină după Evanghelie
|
251
|
Evanghelică
|
304
|
Musulmană
|
952
|
Mozaică
|
350
|
Altă Religie
|
1785
|
FFără Religie
|
293
|
Atei
|
343
|
Nedeclarată
|
370
|
Dostları ilə paylaş: |