Specialitatea: Invăţământ preprimar Sem. I, an şcolar 2012-2013

Raport de activitate

Nume şi prenume: POPESCU ZOICA

Denumirea postului: Inspector şcolar de specialitate

Specialitatea: Invăţământ preprimar
Sem.I, an şcolar 2012-2013

1. 
   Managementul şcolar, managementul asigurării calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaşionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor.
   

Activitatea desfăşurată la nivelul învăţământului preprimar a debutat şi s-a derulat sub semnul creşterii calităţii actului educaţional, accentul punându-se pe învăţarea centrată pe elev.

În acest sens, managementul pentru învăţământul preprimar a subsumat următoarele obiective:

• 
  Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie;
  
• 
  Iniţierea de activităţi/proiecte privind acordarea de sprijin persoanelor vulnerabile şi marginalizate;
  
• 
  Elaborarea unui program cu măsuri concrete privind asigurarea calităţii educaţiei în scopul compatibilizării sistemului nostru de învăţământ cu cel european;
  
• 
  Monitorizarea respectării legislaţiei în vigoare privind descentralizarea şi autonomia sistemului educativ, la nivelul unităţilor / instituţiilor de învăţământ;
  
• 
  Asigurarea sustenabilităţii Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii;
  
• 
  Realizarea unui număr important de activităţi de îndrumare şi control în unităţi şcolare defavorizate ale judeţului, dezvoltarea de parteneriate reale şi durabile între acestea şi grădiniţe din mediul urban în scopul susţinerii şi formării profesionale;
  
• 
  Evaluarea şi reconsiderarea activităţii de formare continuă de la nivelul fiecărei grădiniţe şi de la nivelul judeţului în scopul eficientizării acesteia, identificarea alternativelor de perfecţionare şi formare continuă.
  

Priorităţile începutului de an şcolar au fost:

• 
  Realizarea planului de şcolarizare, formarea grupelor de copii cu accent pe asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie;
  
• 
  Reconsiderarea statutului educatoarelor privind relaţiile interumane şi profesionale cu accent pe spiritul de echipă şi de breaslă;
  
• 
  Reconsiderarea atitudinii acestora în faţa drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de legislaţia în vigoare, cu accent pe Asigurarea calităţii educaţiei în scopul compatibilizării sistemului nostru de învăţământ cu cel european;
  
• 
  Implementarea programului:”Un start bun în viaţă”.
  

Puncte tari:

• 
  existenţa multor spaţii bine amenajate şi întreţinute;
  
• 
  cunoaşterea şi respectarea curriculum-ului de către marea majoritatea educatoarelor ;
  
• 
  egalizarea şanselor educaţionale pentru toţi copiii în sala de clasă;
  
• 
  documente de planificare în concordanţă cu obiectivele cadru şi de referinţă din Curriculum-ul Naţional, bine structurate pe Proiecte tematice;
  
• 
  creşterea preocupării pentru trecerea de la strategii didactice tradiţionale, la metode şi procedeele didactice moderne care antrenează copiii într-o învăţare activă, eficientă;
  
• 
  asigurarea succesiunii logice a evenimentelor instruirii;
  
• 
  a crescut numărul educatoarelor cu preocupări evidente pentru individualizarea şi diferenţierea actului didactic şi asigurarea unui curriculum diferenţiat;
  
• 
  creşterea preocupării pentru promovarea învăţării pe bază de tehnici ludice şi jocuri didactice;
  
• 
  lecţii în care obiectivele au fost corelate cu conţinuturile, strategiile şi resursele, fiind favorizată totodată manifestarea spiritului de independenţă şi iniţiativă în acţiune, acordându-se copiilor libertatea de gândire şi decizie;
  
• 
  asigurarea feed-back-ului în procesul de învăţare;
  
• 
  nivelul de pregătire al elevilor corespunde obiectivelor cadru şi de referinţă din Curriculum-ul Naţional.
  

Puncte slabe:

• 
  documente de planificare tipizate, nepersonalizate;
  
• 
  dotare cu mijloace didactice necorespunzătoare (cu precădere în mediul rural);
  
• 
  caracter preponderent informativ al activităţii de învăţare;
  
• 
  preponderenţa activităţii frontale cu copiii, în dauna celei individuale şi pe grupe sau în perechi;
  
• 
  receptare preponderent auditivă a mesajelor, fără asigurarea unui material intuitiv variat şi bogat;
  
• 
  preocupare necorespunzătoare pentru stimularea creativităţii elevilor;
  
• 
  utilizarea instrumentelor de evaluare tradiţionale, în dauna tehnicilor alternative, moderne, de evaluare prin joc.
  

Măsuri ameliorative:

• 
  întocmirea corectă şi completă a documentelor de planificare calendaristică şi proiectare secvenţială pe proiecte tematice; adaptarea acestora la particularităţile intelectuale şi de vârstă ale copiilor;
  

• 
  pregătirea imediată pentru lecţie (proiecte didactice, schiţe de lecţie, fişe de lucru, material didactic, etc);
  

• 
  utilizarea unor strategii didactice de predare-învăţare-evaluare în conformitate cu conţinuturile şi resursele disponibile; folosirea metodelor şi procedeelor didactice care facilitează implicarea activă a elevilor;
  
• 
  construirea probelor de evaluare utilizând tehnici de evaluare obiectivă (descriptori de performanţă);
  

• 
  valorificarea rezultatelor obţinute în urma evaluărilor predictive, formative, sumative în scopul adaptării măsurilor de ameliorare a componentelor activităţii din învăţământul preprimar;
  

• 
  utilizarea unui număr limitat de auxiliare didactice în activitatea de predare-învăţare-evaluare.
  

RESURSE UMANE

• 
  Asigurarea cu personal didactic calificat;
  
• 
  Sprijinirea formării iniţiale de cadre didactice prin realizarea unei analize de nevoi concrete în parteneriat cu Liceul Pedagogic,,AL VLAHUŢĂ’’ Bârlad;
  
• 
  organizarea formării continue specializate pentru cei care lucrează în mediul rural (activitate de mentorat);
  
• 
  Aplicarea unui sistem modern de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor cadrelor didactice prin inspecţii şcolare şi de specialitate,
  

Pentru anul şcolar 2012-2013 încadrarea cu personal didactic a fost realizată conform legilor în vigoare şi Metodologiei de mişcare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar,

1. 
   Reţeaua unităţilor de învăţământ:
   

MEDIUL DE REZIDENŢĂ	URBAN	RURAL
Gradinite cu Program Prelungit	33	0
Grădiniţe cu Program Normal	108	416
Total general	141	416

2. Număr cadre didactice încadrate pe post

Total - 814		CADRE DIDACTICE din care:
U	R	TITULARE	SUPLINITOARE
354	460	675	139

Personal didactic auxiliar:

Funcţia	Număr persoane	Calificarea
Administrator financiar	17	13 Studii superioare 4 Studii medii
Administrator patrimoniu	16	8 Studii superioare 8 Studii medii

Personal nedidactic(administrativ)

Funcţia	Număr persoane	Calificarea
Bucătar	35	bucătar
Ingrijitor	127	Cursuri igienă
Fochist	7	Fochist

Copiii înscrişi la începutul anului şcolar:

Localitate	Grupa mică	Grupa mijlocie	Grupa mare	TOTAL
Bârlad	365	363	510	1238
Huşi	422	293	216	931
Vaslui	185	377	469	1031
Total general	972	1033	1195	3200

Copii înscrişi la începutul anului şcolar pe tipuri de grădiniţe:

Localitatea	Grădiniţe cu P.N.	Grădiniţe cu P.P.
Bârlad	981	1238
Huşi	347	931
Vaslui +zona Negreşti	1622	1031
Total	2950	3200

Numărul copiilor retraşi la finele semestrului I al anului şcolar 2012-2013:

Nr. Copii retraşi	Cauze
113	Schimbarea domiciliului în altă zonă a oraşului sau în altă localitate Neacomodare la grupa mică Plecaţi din ţară Motive de sănătate Neprezentaţi Mutaţi de Direcţia de Protecţie a copilului la alţi asistenţi maternali Chiar dacă s-au retras, pe parcursul semestrului s-au primit alţi copii, numărul celor înscrişi rămânând acelaşi.

Tipuri de inspecţie realizate:

- specială/de specialitate

- tematică

- generală
Obiectivele inspecţiei speciale/de specialitate:
Obiectivul principal al inspectiei şcolare speciale – calitatea şi eficienţa actului educaţional, având ca obiective derivate:

- evaluarea calităţii educaţiei şi sprijinirea dezvoltării unităţii şcolare în asigurararea calităţii serviciilor educaţionale;

- identificarea de nevoi şi a disfuncţiilor, din perspectiva aplicării în practică la clasă a elementelor reformei educaţionale;

- controlul, îndrumarea şi monitorizarea procesului instructiv-educativ ( valenţe formative);

- sensibilizarea cadrelor didactice pentru o nouă abordare a predării – învăţării - evaluarii, precum şi a directorilor pentru cea a actului managerial;

- identificarea alternativelor de perfecţionare şi formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul preprimar.

Inspecţii speciale/ de specialitate pentru înscrierea/obţinerea gradelor didactice definitivat/ II şi I în învăţământ: 36

TIPURI DE INSPECŢII								Total Nr. inspecţii
	Inspecţii curente şi speciale
	GRAD DIDACTIC I			GRAD DIDACTIC II			Definitivat
	curentă înscriere	curentă pt. obţinere	specială	curentă înscriere	curentă pt. obţinere	specială	specială
NR. INSPECŢII EFECTUATE DE INSPECTORUL DE SPECIALITATE	5	4	1	2	-	-	1	36
NR. INSPECŢII EFECTUATE DE METODIŞTI	10	3	2	5	2	-	1

Evaluarea procesului de predare - învăţare

1. 
   Constatări: În urma controalelor de specialitate s-a constatat că majoritatea educatoarelor cunosc prevederile curriculumului preşcolar şi au fost întocmite cu responsabilitate planificările activităţii instructiv-educative, respectându-se Planul de învăţământ şi recomandările din scrisorile metodice. În comisiile metodice de la nivelul unităţilor de învăţământ au fost discutate variante de proiectare didactică, în viziunea noului curriculum preşcolar. Există însă, la majoritatea cadrelor didactice, tendinţa de proiectare tip, şablon, aşa cum au fost obişnuite în anii anteriori, fără a se ţine seama de adaptarea conţinuturilor în funcţie de interesele de cunoaştere ale preşcolarilor.
   

În desfăşurarea activităţilor instructiv-educative s-au înregistrat progrese privind perfecţionarea tehnologiei didactice, prin desfăşurarea de activităţi integrate. Prin introducerea noului curriculum, au fost identificate modalităţi de centrare a procesului de învăţare pe elev, învăţarea prin cooperare, utilizarea de strategii moderne, implicarea şi responsabilizarea copiilor în organizarea mediului educaţional, în desfăşurarea activităţilor şi în procesul de evaluare, pentru stimularea capacităţilor intelectuale şi creative ale acestora. Formele şi instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei, dar se impune diversificarea formelor şi tehnicilor de evaluare.

Programele şi planificările pentru disciplinele opţionale sunt întocmite corect, primele fiind avizate de inspectorul de specialitate şi membrii consiliului consultativ.

Cadrele didactice posedă şi completează caietul educatoarei şi fişele psihopedagogice.

În activităţile de observare a lecţiei s-a constatat că acestea au avut densitate, rigurozitate ştiinţifică, constituindu-se într-un autentic act de predare – învăţare – evaluare. În cele mai multe dintre situaţii, obiectivele operaţionale au fost formulate în termeni clari, specifici şi măsurabili, iar conţinuturile, formele de organizare şi strategiile utilizate au fost subordonate acestora. De asemenea, prin selectarea conţinuturilor esenţiale necesare învăţării în clasă şi prin operaţionalizarea obiectivelor propuse, prin conţinutul instruirii, cadrele didactice de la învăţământul preprimar au făcut dovada unei deosebite capacităţi de analiză a resurselor în vederea asigurării unui echilibru formativ şi informativ, utilizând mecanisme de învăţare variate (fişe, planşe, hărţi, mulaje, albume cu imagini din ţară etc.)

Metodele utilizate au fost cele activ-participative, cu accent pe învăţarea prin descoperire, exerciţiul, problematizarea, conversaţia euristică.

Ca parte componentă a procesului instructiv-educativ, evaluarea a fost abordată ca proces reglator, fişele de evaluare conţinând itemi în corelaţie cu obiectivele şi sarcinile de învăţare. În felul acesta este evidentă relaţia intersistemică obiective-resurse- strategie didactică-evaluare.

Majoritatea cadrelor didactice de la învăţământul preprimar desfăşoară o bogată activitate extraşcolară, participă la parteneriatele educaţionale iniţiate la nivelul şcolii, la nivel judeţean, interjudeţean sau national.
b) Recomandări:

- utilizarea frecventă a tuturor formelor de organizare a învăţării, cu accent pe activitatea individuală;

- crearea de programe recuperatorii pentru copiii cu CES şi de etnie rromă, punându-se accentul pe învăţarea diferenţiată;

- o comunicare mai bună cu C.C.D. pentru formarea continuă;

- informarea inspectorului şcolar de specialitate cu toate activităţile extracurriculare desfăşurate.