Speech/10/411 José Manuel Durão Barroso Președintele Comisiei Europene Starea Uniunii 2010

SPEECH/10/411


José Manuel Durão Barroso

Președintele Comisiei Europene

Starea Uniunii 2010

Parlamentul European

Strasbourg, 7 septembrie 2010

Domnule președinte,

Stimați membri,

Este un mare privilegiu pentru mine să prezint prima stare a Uniunii în fața acestei instituții.

De acum înainte, ne vom planifica munca pentru următoarele 12 luni cu ocazia prezentării stării Uniunii. Multe din deciziile pe care le vom lua anul acesta vor avea implicații pe termen lung. Acestea vor defini Europa pe care ne-o dorim. Vor defini o Europă a oportunităților, în care cei cu aspirații sunt promovați, iar cei cu nevoi nu sunt neglijați. O Europă deschisă spre lume și deschisă spre oameni. O Europă care creează coeziune economică, socială și teritorială.

În ultimul an, din cauza crizei economice și financiare, Uniunea s-a confruntat cu cea mai dură provocare de până acum. Interdependența noastră a fost pusă în evidență, iar solidaritatea noastră a fost pusă la încercare mai mult ca niciodată.

Privind înapoi la modul în care am reacționat, cred că am trecut testul. Am dat multe dintre răspunsurile necesare - în ceea ce privește asistența financiară acordată statelor membre care se confruntă cu circumstanțe excepționale, guvernanța economică, reglementarea financiară, creșterea și locurile de muncă. Am reușit să punem bazele de la care să începem să ne modernizăm economiile. Europa a demonstrat că va lua atitudine și că poziția ei contează. Am arătat celor care prevedeau sfârșitul Uniunii Europene că s-au înșelat. Instituțiile europene și statele membre au dat dovadă de spirit de conducere. Mesajul pe care îl adresez fiecărui european este că puteți avea încredere în capacitatea Uniunii Europene de a face tot ceea ce este necesar pentru a vă asigura viitorul.

Astăzi, perspectiva economică în Uniunea Europeană este mai bună decât în urmă cu un an, nu în ultimul rând ca urmare a acțiunii noastre hotărâte. Redresarea își intensifică ritmul, chiar dacă acesta nu este uniform în interiorul Uniunii. Anul acesta creșterea va depăși previziunile inițiale. Rata șomajului, deși este în continuare mult prea ridicată, a încetat să mai crească. Desigur, există în continuare incertitudini și riscuri, în foarte mare măsură în afara Uniunii Europene.

Nu ar trebui să ne facem iluzii. Misiunea noastră este departe de a se fi încheiat. Nu trebuie să ne complacem în situația actuală. Contribuția bugetară majorată a statelor membre a contribuit la contracararea declinului activității economice, însă este momentul să ieșim din această situație. În lipsa unor reforme structurale, nu vom genera o creștere durabilă. Trebuie să folosim următoarele 12 luni pentru a accelera agenda noastră de reformă. Acum este momentul să modernizăm economia noastră socială de piață astfel încât să poată concura la nivel mondial și să răspundă provocării pe care o reprezintă demografia. Acum este momentul să realizăm investițiile corecte pentru viitorul nostru.

Acesta este momentul adevărului pentru Europa. Europa trebuie să demonstreze că reprezintă mai mult decât 27 de soluții naționale diferite. Ori ne menținem la suprafață împreună, ori ne scufundăm separat. Nu vom reuși decât cu o condiție: fie că acționăm la nivel național, regional sau local, trebuie să gândim în context european.

Astăzi, vă voi prezenta prioritățile pe care le-am stabilit în ceea ce privește eforturile noastre comune în următorul an. Nu voi putea acoperi acum toate aspectele politicii europene sau toate inițiativele pe care le vom lua. V-am transmis prin intermediul domnului președinte Buzek un document de programare mai complet.

În principal, întrevăd cinci provocări majore pentru Uniune anul următor:

• 
  abordarea crizei și guvernanței economice;
  
• 
  restabilirea creșterii economice pentru crearea de locuri de muncă prin accelerarea programului de reforme Europa 2020;
  
• 
  clădirea unui spațiu de libertate, justiție și securitate;
  
• 
  deschiderea negocierilor pentru un buget UE modern și
  
• 
  exercitarea unei influențe europene pe scena mondială.
  

Permiteți-mi să încep cu criza și guvernanța economică. În acest an, am acționat hotărât atunci când membrii zonei euro și însăși moneda euro au avut nevoie de ajutorul nostru.

Am învățat niște lecții grele și facem acum progrese importante în materie de guvernanță economică. Comisia și-a prezentat ideile în lunile mai și iunie. Acestea au fost aprobate de Parlamentul European și de grupul operativ prezidat de președintele Consiliului European. Pe baza acestor idei se urmărește în prezent obținerea unui consens. La 29 septembrie, vom prezenta propunerile legislative cele mai urgente, astfel încât să nu ne pierdem elanul.

Bugetele nesustenabile ne fac vulnerabili. Datoria și deficitul duc la cicluri de creștere și prăbușire și distrug sistemul securității sociale. Banii cheltuiți în contul datoriei sunt bani care nu pot fi cheltuiți pentru binele social și nici pentru a ne pregăti să înfruntăm costurile îmbătrânirii populației. O generație care funcționează pe bază de datorii dă naștere unei națiuni nedurabile. Propunerile noastre vor consolida Pactul de stabilitate și de creștere prin sporirea supravegherii și a aplicării legii.

Trebuie să găsim soluții pentru dezechilibrele macroeconomice majore, în special în zona euro. De aceea, am prezentat din timp propuneri de detectare a bulelor de active, a lipsei competitivității și a altor surse de dezechilibre.

Constat că, în prezent, guvernele sunt dispuse să accepte un grad mai ridicat de monitorizare, susținut de stimulente pentru respectarea dispozițiilor și de un sistem de sancțiuni mai timpurii. Comisia își va întări rolul de arbitru independent și autoritate de aplicare a noilor norme.

Vom întreprinde măsuri pentru ca uniunea monetară să fie însoțită de o adevărată uniune economică.

Dacă sunt puse în aplicare așa cum propunem, aceste reforme vor garanta, de asemenea, stabilitatea pe termen lung a monedei euro. Aceasta este esențială pentru succesul nostru economic.

Pentru a se înregistra creștere economică, avem de asemenea nevoie de un sector financiar solid și viabil. Un sector care să fie în slujba economiei reale. Un sector care să se bazeze pe o reglementare și o supraveghere corespunzătoare.

Am depus eforturi în vederea creșterii transparenței în sectorul bancar. Situația s-a îmbunătățit față de acum un an. Odată cu publicarea rezultatelor testelor de rezistență, băncile ar trebui să fie, în prezent, în măsură să acorde împrumuturi altor bănci, astfel încât cetățenii și întreprinderile Europei să poată beneficia de credite.

Am propus să protejăm economiile cetățenilor până la 100 000 €. Vom propune interzicerea practicilor abuzive de vânzare în lipsă fără prevalidare („naked short selling”). Vom soluționa problema swap urilor pe risc de credit. Perioada în care se putea paria pe falimentarea altcuiva s-a încheiat. Susținem în continuare cu insistență că băncile, și nu contribuabilii, sunt cele care trebuie să plătească în avans acoperirea costurilor aferente propriilor riscuri de faliment. În prezent elaborăm legislație care să prevadă că bonusurile care asigură câștiguri rapide pe moment și determină pierderi importante pe viitor sunt ilegale. În cadrul acestei abordări, susțin, de asemenea, ideea instituirii de taxe pe activitățile financiare și vom prezenta propuneri în acest sens în toamna acestui an.

Sunt foarte mulțumit de acordul politic obținut recent în ceea ce privește pachetul de măsuri de supraveghere financiară. Datorită propunerilor Comisiei elaborate pe baza raportului Larosière vom avea un sistem de supraveghere european eficace. Doresc să mulțumesc Parlamentului pentru rolul constructiv pe care l-a jucat și sper că vom obține acordul final al acestuia în cursul acestei luni.

Vom întreprinde și mai multe în domeniul reglementării. Vă vom prezenta în curând inițiative privind instrumentele financiare derivate, măsuri suplimentare privind agențiile de rating al creditelor și un cadru pentru soluționarea situațiilor de criză bancară și pentru gestionarea crizelor. Obiectivul nostru este realizarea unei reforme complete a sectorului financiar până la sfârșitul anului 2011.

Resursele financiare guvernamentale solide și piețele financiare responsabile ne dau încrederea și puterea economică necesare pentru o creștere durabilă. Trebuie să depășim cadrul dezbaterii privind necesitatea de a opta între consolidare fiscală și creștere. Le putem obține pe amândouă.

Stimați membri,

Finanțele publice solide sunt un mijloc pentru atingerea unui obiectiv: o creștere economică ce permite crearea de locuri de muncă. Obiectivul nostru este creșterea, creșterea durabilă, creșterea favorabilă incluziunii. Aceasta este prioritatea noastră absolută. Aici trebuie să investim.

Strategia Europa 2020 începe acum. Trebuie să aplicăm cu prioritate reformele din program care promovează cel mai bine creșterea și să accelerăm transpunerea lor în realitate. Acest lucru ar putea impulsiona rata creșterii cu peste o treime până în 2020.

Pentru a atinge acest obiectiv trebuie să ne concentrăm asupra unui număr de trei priorități: asigurarea de locuri de muncă pentru mai mulți oameni, impulsionarea competitivității companiilor noastre și adâncirea pieței unice.

Permiteți-mi să încep cu chestiunea oamenilor și a locurilor de muncă.

Din 2008 până în prezent, peste 6,3 milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă. Fiecăruia dintre ei ar trebui să i se dea posibilitatea de a lucra din nou. În Europa, rata medie de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani este de 69 %. Am fost cu toții de acord că acest procent ar trebui să ajungă la 75 % până în 2020, prin încadrarea în muncă în special a mai multor femei și lucrători în vârstă.

Statele membre dețin în continuare majoritatea competențelor în materie de politică de ocupare a forței de muncă. Refuzăm însă să stăm pe margine fără să luăm poziție. Îmi doresc o Uniune Europeană care își ajută cetățenii să profite de noile oportunități, o Uniune care este socială și favorabilă incluziunii. Aceasta este Europa pe care o vom construi dacă statele membre, instituțiile europene și partenerii sociali își onorează angajamentele asumate prin agenda noastră comună de reformă.

În centrul acesteia ar trebui să se afle competențele și locurile de muncă, precum și investițiile în învățarea de-a lungul vieții.

Miza sa principală ar trebui să fie impulsionarea potențialului de creștere al pieței unice, pentru a putea construi o piață unică a locurilor de muncă mai puternică.

Oportunitățile nu lipsesc. Înregistrăm niveluri foarte ridicate ale șomajului, dar în Europa sunt, în prezent, 4 milioane de locuri de muncă disponibile. Comisia va propune în cursul acestui an un „Monitor european al posturilor vacante”, care va informa cetățenii unde în Europa sunt locuri de muncă disponibile și care sunt competențele căutate. Vom propune, de asemenea, planuri pentru un pașaport european de competențe.

Trebuie totodată să găsim soluții la problema sărăciei și a excluziunii. Trebuie să ne asigurăm că cele mai vulnerabile categorii nu sunt abandonate. Acesta este obiectivul „Platformei de combatere a sărăciei”, care va conjuga acțiunile europene în favoarea grupurilor vulnerabile, precum copiii și persoanele în vârstă.

În condițiile în care tot mai mulți oameni călătoresc, studiază sau lucrează în străinătate, vom consolida și drepturile cetățenilor la trecerea frontierelor. Comisia va propune soluții pentru a elimina aceste obstacole persistente încă din toamna acestui an.

Stimați membri,

Creșterea economică trebuie să se bazeze pe competitivitatea companiilor noastre.

Ar trebui să continuăm să luăm măsuri pentru a ușura viața întreprinderilor noastre mici și mijlocii, care asigură două treimi din numărul de locuri de muncă din sectorul privat. Printre principalele surse de îngrijorare ale acestor companii sunt inovarea și birocrația. Încercăm să găsim soluții pentru amândouă.

Cu puțin timp înainte de venirea verii, Comisia a anunțat cel mai mare pachet financiar pe care l-a acordat vreodată din cel de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare, în valoare de 6,4 miliarde €. Acești bani vor fi direcționați către IMM-uri, dar și către oamenii de știință.

A face investiții în inovare înseamnă și a promova existența unor universități de talie mondială în Europa. Vreau ca aceste universități să atragă cei mai inteligenți și cei mai buni studenți, din Europa, dar și din restul lumii. Vom prezenta o inițiativă privind modernizarea universităților europene. Îmi doresc o Europă care să ocupe o poziție de prestigiu în știință, educație și cultură.

Trebuie să îmbunătățim rezultatele Europei în materie de inovare nu numai în universități, ci și la nivelul fiecărei verigi a lanțului, de la cercetare la vânzarea cu amănuntul, în special prin intermediul parteneriatelor în domeniul inovării. Avem nevoie de o Uniune a inovării. Luna viitoare, Comisia va prezenta căile prin care putem atinge acest obiectiv.

Un alt test-cheie îl va constitui măsura în care statele membre sunt dispuse să facă pași importanți în sensul creării unui brevet valabil în toate țările Uniunii Europene. Autorii de inovații din Europa plătesc adesea pentru un brevet de zece ori mai mult decât concurenții lor din Statele Unite sau în Japonia. Am avansat deja propunerea noastră, care ar reduce costurile în mod fundamental și ar asigura o acoperire dublă. După ce am petrecut decenii la masa discuțiilor, este timpul să luăm o decizie.

Vom continua, de asemenea, să luăm măsuri de combatere a birocrației. IMM­urile sunt sufocate de constrângerile normative. 71 % dintre directorii de companii afirmă că cel mai mare obstacol în calea succesului lor este birocrația. Comisia a prezentat propuneri care ar permite generarea unor economii anuale de 38 de miliarde € pentru companiile europene.

Stimularea inovării, reducerea birocrației și dezvoltarea unei forțe de muncă înalt-calificate: acestea sunt căile prin care putem să ne asigurăm că producția europeană continuă să fie competitivă la nivel mondial. Existența unei baze industriale prospere în Europa este de o importanță capitală pentru viitorul nostru. Luna viitoare, Comisia va prezenta o nouă politică industrială pentru era globalizării.

Avem oamenii și companiile de care avem nevoie. Iar oamenii și companiile au nevoie de o piață unică deschisă și modernă.

Piața internă este bunul cel mai de preț al Europei, însă nu îi valorificăm suficient potențialul. Trebuie să acționăm urgent în sensul adâncirii pieței interne.

Numai 8 % din cele 20 de milioane de IMM-uri din Europa au schimburi comerciale transfrontaliere, un procent și mai mic dintre acestea efectuează investiții transfrontaliere. Și deși suntem în era internetului, peste o treime dintre consumatori nu au suficientă încredere pentru a cumpăra produse dintr-o altă țară.

La cererea mea, Mario Monti a prezentat un raport de expertiză, în care a identificat 150 de verigi lipsă și blocaje pe piața internă.

Luna viitoare vom stabili modalitățile prin care putem adânci piața unică, în cadrul unui Act cuprinzător și ambițios privind piața unică.

Energia este vectorul-cheie al creșterii și una dintre principalele priorități de acțiune: trebuie să finalizăm piața internă a energiei, să construim și să interconectăm rețelele energetice și să asigurăm securitatea și solidaritatea energetică. Trebuie ca în sectorul energiei să luăm aceleași măsuri ca în domeniul telefoniei mobile: să dăm cu adevărat consumatorilor posibilitatea de a alege, pe o piață europeană unică.

Vom avea astfel o adevărată comunitate a energiei în Europa.

Trebuie să eliminăm frontierele atunci când este vorba de conducte sau de cabluri electrice, pentru a avea infrastructura necesară pentru energia solară și eoliană, pentru a ne asigura că aplicăm, peste tot în Europa, standarde comune, astfel încât gestul de a încărca bateriile electrice ale mașinii să devină la fel de firesc ca cel de a umple rezervorul.

În cursul anului următor vom propune un plan de acțiune în domeniul energiei, un pachet legislativ privind infrastructura și un plan de acțiune privind eficiența energetică pentru a transpune această viziune în realitate. Mă voi deplasa personal în regiunea Mării Caspice în cursul acestui an pentru a promova Coridorul Sudic ca mijloc prin care ne putem spori securitatea aprovizionării.

Pentru a clădi o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, trebuie avem o perspectivă care să nu se limiteze la dimensiunea energetică. În secolul 20 s-a înregistrat peste tot în lume o creștere economică spectaculoasă, bazată pe consumul masiv de resurse. În secolul 20, am fost martori la o creștere de patru ori a populației mondiale, însoțită de o creștere de 40 de ori a producției economice. Însă în aceeași perioadă utilizarea combustibililor fosili a crescut și ea de 16 ori, volumul capturilor de pește de 35 de ori, volumul de apă consumat de 9 ori, iar emisiile de dioxid de carbon de 17 ori.

Toate acestea înseamnă că trebuie să ne onorăm angajamentele asumate în cadrul pachetului privind clima și energia, ca motor principal al schimbării. Înseamnă că trebuie să integrăm diferitele aspecte ale politicii privind schimbările climatice, energia, transporturile și mediul în cadrul unei abordări coerente privind utilizarea eficientă a resurselor și un viitor cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Un sector agricol orientat spre viitor va juca un rol important în cadrul măsurilor europene întreprinse ca răspuns la cele mai mari provocări ale viitorului, cum ar fi securitatea alimentară la nivel mondial, reducerea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Același lucru este valabil și pentru politica maritimă.

Toate aceste măsuri nu numai că vor consolida economia europeană de mâine, ci vor permite noi deschideri încă de azi. Numărul locurilor de muncă din industria ecologică a crescut cu 7 % pe an din 2000. Îmi doresc ca până în 2020 să existe 3 milioane de „locuri de muncă verzi”, care să se alăture locurilor de muncă existente.

Avem nevoie de o creștere durabilă și de o creștere inteligentă. Jumătate din creșterea productivității europene din ultimii 15 ani a fost impulsionată de tehnologia informației și a comunicațiilor. Este probabil că această tendință se va intensifica. Agenda digitală europeană va asigura o piață unică digitală care să reprezinte 4 % din PIB-ul UE până în 2020.

Stimați membri,

Tot ceea ce facem este pentru cetățenii Europei. O dimensiune fundamentală a proiectului nostru european este tocmai clădirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție.

Muncim din răsputeri pentru a pune în aplicare planul de acțiune de la Stockholm. Vom impulsiona semnificativ acțiunile în domeniul azilului și migrației.

Migranții legali vor găsi în Europa un loc în care valorile umane sunt respectate și puse în aplicare. În același timp, vom lua măsuri de stăvilire a exploatării imigranților ilegali în cadrul Europei și la frontierele noastre. Comisia va prezenta noi propuneri privind supravegherea frontierelor noastre externe.

Vom propune, de asemenea, o strategie de securitate internă pentru a aborda amenințările pe care le reprezintă criminalitatea organizată și terorismul.

Cetățenii europeni vor putea constata că drepturile și obligațiile lor fundamentale sunt recunoscute oriunde s-ar afla. Toți cetățenii europeni trebuie să respecte legea, iar guvernele Europei trebuie să respecte drepturile omului, inclusiv pe cele ale minorităților. Rasismul și xenofobia nu au ce căuta în Europa. În ceea ce privește aceste subiecte sensibile, atunci când apare o problemă trebuie să acționăm cu toții în mod responsabil. Cer cu insistență să nu trezim fantomele trecutului Europei.

Un spațiu de libertate și securitate va fi un loc în care europenii pot prospera.

Stimați membri,

O altă provocare constă în a stabili ce vom face în ceea ce privește viitorul buget al Uniunii Europene.

Luna viitoare, vom prezenta primele idei ale Comisiei cu privire la revizuirea bugetului. Se va lansa, astfel, o dezbatere deschisă, fără tabuuri, care va pregăti propunerile noastre legislative ce vor fi prezentate în al doilea trimestru al anului viitor.

Trebuie să ne cheltuim banii în acele domenii în care rentabilitatea investiției noastre este cea mai mare. Ar trebui să îi investim în acele domenii care sporesc creșterea și duc la realizarea obiectivelor agendei noastre europene. Calitatea cheltuielilor ar trebui să fie un punct de reper pentru noi toți.

Prin urmare, este important să discutăm nu numai despre cantitatea cheltuielilor și a investițiilor, ci și despre calitatea acestora.

Consider că Europa oferă o adevărată valoare adăugată. Din acest motiv, voi insista să se adopte un buget post-2013 pentru Europa ambițios.

Consider că ar trebui să ne punem în comun mijloacele pentru a ne sprijini prioritățile de politică.

Nu e vorba de a cheltui mai mult sau mai puțin, ci de a cheltui mai inteligent, analizând în ansamblu bugetul european și bugetele naționale. Bugetul UE nu este pentru Bruxelles, ci pentru oamenii pe care îi reprezentați: pentru șomerul care face cursuri de recalificare finanțate de Fondul social, pentru studenții care participă la programul Erasmus și pentru regiunile care beneficiază de Fondul de coeziune.

Interconexiunile energetice și ajutorul pentru cercetare și dezvoltare sunt exemple clare de cazuri în care dintr-un euro cheltuit la nivel european se obține mai mult decât dintr-unul cheltuit la nivel național. Unele state membre constată veridicitatea acestui fapt chiar și în domenii de bază care țin de competența națională, precum apărarea. Acestea recunosc că s-ar putea face economii imense dacă și-ar pune în comun unele mijloace și activități. Punând în comun banii la nivel european, statele membre își pot diminua costurile, evita suprapunerile și obține o rentabilitate mai mare a investiției pe care o fac.

De aceea, ar trebui să explorăm și noi surse de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură europene. De exemplu, voi propune instituirea de obligațiuni UE pentru finanțarea proiectelor, împreună cu Banca Europeană de Investiții. De asemenea, vom continua să dezvoltăm parteneriatele între sectorul public și cel privat.

După cum a spus-o fără echivoc acest Parlament, trebuie să abordăm și problema resurselor proprii. Sistemul actual este întins la maximum - susținut de o serie de corecții complicate. Cetățenii noștri merită un sistem mai echitabil, mai eficient și transparent. Unii nu vor fi de acord cu toate ideile pe care le vom prezenta; sunt uimit că unii le resping deja, chiar înainte de a ști în ce vor consta.

Știu că una dintre chestiunile de interes pentru Parlament este durata următorului buget. Există mai multe opțiuni. Mi-ar plăcea să se opteze pentru un cadru de 10 ani, după primii cinci ani efectuându-se o revizuire la mijlocul perioadei a dimensiunii financiare a bugetului – o opțiune „cinci plus cinci”. Acest lucru ne va permite să planificăm pe termen mai lung și să stabilim o legătură mai clară atât cu mandatul Parlamentului, cât și cu cel al Comisiei.

Desigur, pentru ca bugetul european să fie credibil trebuie ca acesta să implice realizarea de economii în mod riguros. Analizez în prezent costurile administrative din cadrul Comisiei și al altor organisme comunitare, precum agențiile. Trebuie să eliminăm toate sursele de ineficiență. Ne vom baza pe recomandările Curții de Conturi pentru a îmbunătăți gestiunea financiară.

Stimați membri,

Ultima provocare pe care doresc să o abordez astăzi este cum să ne concentrăm forța de care dispunem pe scena mondială.

Atunci când ne ocupăm de problemele noastre de zi cu zi, pierdem uneori din vedere perspectiva asupra lucrurilor și uităm ce realizări am obținut: o tranziție pașnică și reușită spre o Uniune Europeană a cărei suprafață s-a dublat și care negociază noi aderări, o monedă solidă, euro, care este o monedă de schimb importantă în lume, și un parteneriat puternic cu vecinii noștri, care ne face pe toți mai puternici. Dacă acționăm hotărât, secolul 21 nu ne poate speria cu nimic.

Pe măsură ce se conturează parteneriatele strategice ale secolului 21, Europa ar trebui să profite de ocazia de a și defini viitorul. Sunt nerăbdător să văd că Uniunea joacă în afacerile mondiale un rol pe măsura puterii sale economice. Partenerii noștri ne privesc și se așteaptă ca angajamentele noastre să fie asumate de Europa, nu doar de 27 de țări separate. Dacă nu acționăm împreună, Europa nu va fi o forță în lume, iar aceasta va merge mai departe fără noi: fără Uniunea Europeană, dar și fără statele ei membre. Iată motivul pentru care, în orientările mele politice, am cerut ca Europa să devină un actor mondial, un lider mondial – ceea ce reprezintă o responsabilitate și un test cheie pentru generația noastră.

Voi prezenta împreună cu Înaltul Reprezentant și Vicepreședinte al Comisiei, doamna Ashton, viziunea noastră cu privire la modul în care putem maximiza rolul Europei în lume. Serviciul European de Acțiune Externă ne oferă mijloace pe măsura aspirațiilor noastre.

În lumea globalizată în care trăim, prosperitatea noastră depinde de relațiile pe care le dezvoltăm cu partenerii noștri strategici. Pentru a fi eficace pe scena internațională avem nevoie de cuvântul greu pe care îl are de spus Uniunea Europeană. Acum, mai mult ca niciodată, mărimea contează.

Un exemplu bun în acest sens este lupta împotriva schimbărilor climatice. Summitul de la Copenhaga ne-a arătat că, în timp ce celelalte părți nu erau pregătite să se ridice la nivelul năzuințelor noastre, chiar noi înșine ne-am făcut un deserviciu prin faptul că nu ne-am exprimat printr-o singură voce. Negocierile au stagnat, însă nu și schimbările climatice. Doresc să intensificăm angajamentul nostru cu partenerii de pe plan internațional, astfel încât comunicatele de presă ale acestora să devină angajamente credibile de reducere a emisiilor, și să continuăm procesul de finanțare inițială cu disponibilitate imediată.

În următoarele două luni vor avea loc summituri cruciale cu parteneri strategici. Cu cât vom putea stabili o agendă comună cu un interes european clar definit, cu atât vom realiza mai mult. De exemplu, consider că dezvoltarea unei agende transatlantice pentru creștere și locuri de muncă are un potențial imens.

Exercităm deja o influență apreciabilă în cadrul G20, forumul în care actorii economici cheie de pe plan internațional abordează provocări comune. Când îl voi însoți pe președintele Van Rompuy la Seul în noiembrie și vom reprezenta Uniunea Europeană, dorim să vedem rezultate concrete: progrese suplimentare în coordonarea economică mondială; piețe financiare mai stabile și responsabile și obținerea unui acord privind reforma instituțiilor financiare internaționale; mecanisme globale de siguranță financiară mai eficace; progrese suplimentare privind agenda G20 de dezvoltare.

Vom da în continuare dovadă de spirit de conducere în cadrul acestui forum și vom colabora îndeaproape, anul viitor, cu președinția franceză a G8/G20.

Dorim, de asemenea, ca Runda de la Doha să beneficieze de sprijin. Comerțul stimulează creșterea și prosperitatea. De asemenea, vom continua acordurile bilaterale și regionale de liber schimb. În octombrie, Comisia va prezenta o politică comercială reînnoită care să stimuleze obținerea de noi beneficii pentru Europa.

A fi deschiși spre lume înseamnă, de asemenea, sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare, în special a celor din Africa. Peste două săptămâni când voi participa la New York la evenimentul la nivel înalt legat de Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, doresc să angajez, cu sprijinul dumneavoastră și în numele Uniunii Europene, suma suplimentară de 1 miliard € pentru Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

A fi un actor mondial înseamnă, de asemenea, a ne susține valorile. Drepturile omului nu sunt negociabile. Este șocant cum, în multe țări, drepturile femeilor sunt încălcate. Sunt îngrozit să aud că Sakineh Mohammadi Ashtiani a fost condamnată la moarte prin lapidare. Este un act barbar, greu de descris în cuvinte. În Europa, condamnăm astfel de fapte care nu au nicio justificare în temeiul niciunui cod moral sau religios.

Valorile noastre înseamnă, de asemenea, că trebuie să venim în ajutorul celor care se confruntă cu o situație de criză, oriunde în lume.

Ajutorul umanitar pe care l-am acordat Pakistanului este cel mai recent exemplu al solidarității Europei în practică. Este un exemplu elocvent al necesității de a prezenta diversele contribuții ale Comisiei și ale statelor membre sub forma unui veritabil pachet european de ajutor. Statele membre dispun de elicoptere, de echipe de protecție civilă pe care trebuie acum să le reunim pentru a crea o capacitate europeană autentică de răspuns la criză. Aceasta va fi propunerea Comisiei în octombrie. Și încurajez statele membre să demonstreze că sunt interesate ca Uniunea să își exercite influența în acest domeniu.

Înregistrăm progrese în ceea ce privește o politică externă comună. Să nu ne facem însă iluzii: nu vom avea ponderea de care avem nevoie în lume în lipsa unei politici de apărare comune. Cred că acum este momentul să abordăm această provocare.

Stimați membri,

Ne aflăm în continuare în etapa de fundamentare a noului cadru instituțional al Europei creat prin Tratatul de la Lisabona.

Ceea ce contează într-adevăr sunt rezultatele pe care instituțiile le aduc oamenilor. Ceea ce contează este schimbarea pe care Europa o aduce în viața lor de zi cu zi.

Secretul succesului Europei este modelul unic comunitar. Mai mult decât oricând, Comisia trebuie să dinamizeze agenda politică prin viziunea și propunerile sale.

Am făcut apel la o relație specială între Comisie și Parlament, cele două instituții comunitare prin excelență. Îmi intensific cooperarea politică cu dumneavoastră.

Europa nu înseamnă numai Bruxelles sau Strasbourg. Înseamnă regiunile noastre. Metropolele, orașele și satele din care proveniți. Când vă deplasați în circumscripțiile dumneavoastră electorale, puteți indica proiectele europene care sunt atât de importante pentru prosperitatea acestora.

La urma urmei, suntem cu toții solidari: instituțiile europene, statele membre, regiunile. Uniunea nu își va atinge obiectivele în Europa fără statele membre, iar statele membre nu își vor atinge obiectivele în lume fără Uniunea Europeană.

Stimați membri,

Cetățenii Europei așteaptă de la noi să întreprindem acțiunile necesare pentru a ieși din această criză.

Trebuie să le arătăm că eforturile comune pe care le depunem astăzi vor avea ca rezultat noi locuri de muncă, noi investiții și o Europă pregătită pentru viitor.

Am convingerea că Europa dispune de mijloacele necesare. Vom obține rezultatele pe care dorim să le atingem.

Un lucru este sigur: pentru a câștiga bătălia trebuie să dăm dovadă de încredere și voință comună puternică, și nu de pesimism.

Astăzi, am prezentat modul în care cred că Uniunea Europeană poate atinge aceste rezultate.

M-am angajat să prezint propunerile de consolidare a uniunii noastre economice.

Am susținut cauza urgentării agendei noastre de reformă.

Am prezentat modul de modernizare a economiei noastre sociale de piață pentru a obține creștere și locuri de muncă într-o economie inteligentă, viabilă și favorabilă incluziunii, prin intermediul inițiativelor emblematice ale strategiei Europa 2020.

Am prezentat modul de obținere a unei politici energetice comune în Europa.

Am susținut necesitatea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în care europenii vor constata că drepturile și obligațiile lor fundamentale există oriunde s-ar deplasa.

Am subliniat în mod clar că instituția Comisiei va depune eforturi pentru un buget ambițios.

Am propus dezvoltarea de obligațiuni UE pentru proiecte în vederea finanțării proiectelor europene de anvergură.

Am anunțat angajamentul nostru consolidat pentru Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

Am prezentat argumente clare în sprijinul necesității unei capacități comune de răspuns la criză, precum și a unei politici externe și de apărare comune.

De asemenea, am încurajat liderii europeni să acționeze împreună dacă doresc ca Europa să fie un actor mondial și să apere interesul european.

Este, într-adevăr, o agendă novatoare, ambițioasă și competitivă.

Pentru ca Europa să reușească, Comisia are nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru o Europă mai puternică și mai echitabilă în beneficiul cetățenilor europeni.

Vă mulțumesc.

MEMO/10/393