| b) - În trib şi în familie, dreptul de proprietate este absolut şi exclusiv. Mahomet interzice frauda sau înşelăciunea.
„Cântăriţi cu cântare drepte, măsuraţi cu măsuri bune şi nu reţineţi nimic de la aproapele vostru”22.
„Nu corupeţi pe judecători prin daruri şi plocoane pentru ca să mâncaţi, cu răutate, averea altuia”23.
El condamnă zgârcenia.
„Să nu credeţi că cei ce sunt prea economi şi zgârciţi... fac bine; din contra, ei fac foarte rău. Ceea ce pun deoparte, fără motiv, îi va sugruma în ziua judecăţii”24.
El dezaprobă şi cămătăria:
„Cămătarii au zis că comerţul este asemenea cu camăta. Dumnezeu permite comerţul, însă opreşte cămătăria25.
El recomandă o oarecare binefacere către săraci:
„Fiţi binefăcători către săraci, care s-au strâmtorat pentru ca să servească pe Dumnezeu şi care nu mai pot să lucreze”26.
„Veţi ajuta, din ceea ce aveţi, pe tatăl şi pe mama voastră, pe aliaţii voştri, pe orfani, pe săraci şi pe călători”27.
Într-adevăr, musulmanii, în general, au păstrat o anumită cinste în afaceri şi chiar o oarecare dărnicie faţă de săraci.
Dar toate astea nu sunt adevărate decât în ceea ce priveşte relaţiile arabilor între ei.
Cât despre străini şi mai ales despre creştini, - mahomedanii îi tratează ca pe nişte robi, ca pe nişte oameni lipsiţi de dreptul de proprietate.
Dostları ilə paylaş: | 
