Statul Relief Clima

SERBIA stat vecin cu Rom	Relief variat , urca in trepte de la N spre S -princ. unit de relief: Campiile - N: Campia Vojvodinei (numita si a Dunarii), parte a C Panonice - Centru: C Moravei Muntii: -SE: M Serbiei, continuare a Carpatilor la S Defileului Dunarii (la granita cu Rom.) -S si SV: M Alpii Dinarici (Vf Durmitor, 2656m), cu aspect de podis inalt	-temp-cont -cl cu influente meditaeraneene, in S -Climat montan -climat alpin -cant de pp scade de la V la E, datorita barierei orografice (muntoasa) a M Alpii Dinarici	Dunarea si afluentii ei: -Sava, cu afl sau Drina -Morava -Tisa -Timis, de pe terit Rom -Timok Lacuri: L Shkoder (tectonoc, impartit cu Albania) -Lacul de acumulare Portile de Fier I si II, construite in colab. cu Rom (Sist energetic si de navigatie Portile de Fier)	Paduri de foioase -paduri de conifere -pajisti montane si alpine -maquis (in S)	-res minerale variate: -minereu de Cu -Mg -lignit -terenuri agricole: arabile, pomicole, viticole, pasuni si fanete -resurse hidroenergetice (Dunarea si afluentii ei) -resurse turistice (Belgrad, Def Portile de Fier, Alpii Dinarici	Belgrad- port la Dunare Novi Sad Nis
MUNTENEGRU Parlamentul din Muntenegru a proclamat independenta si suveranitatea tarii in sedinta solemna din 3 iunie 2006	. Localizare; Intre M Adriatica si Serbia -relief muntos: Munții muntenegreni au unul dintre cel mai accidentat relief în Europa, cu o înălțime medie mai mare de 2000 m - M Alpii Dinarici, predominant calcarosi; (vf. Bobotov Kuk în Munții Durmitor, 2522 m.) -au relief carstic si relief glaciar -litoralul adriatic: - in sud o campie ingusta - in nord, abrupturile Alpilor Dinarici ( Muntele Lovćen și Muntele Orjen domina Golful Kotor. Pod Karst - cel mai jos segment al reliefului din Muntenegru. Valea Râului Zeta la o altitudine de 500 de	Cl mediteraneana	-Din baz hidrografic al Dunarii fac parte -Lim si Tara afluenti ai Drinei, rau care se varsa in Dunare pe terit Bosnia -Herzegovina. -se varsa in L Scutari: -Moraca, cu aflientul sau Zeta Lacuri Lacul Skadar(Scutari) -lac carstic, format intr-o polie (depresiune carstica)	-paduri mediteraneene Paduri de foioase -paduri de conifere -pajisti montane si alpine -maquis	bauxita, hidroenergie	Podgorica Niksic Bijelo Polje Pljevlja Ulcinj
CROATIA UE	Munti: -Alpii Dinarici -M Velebit -litoralui la M Adriatica prezinta un tarm f. dantelat cu peninsule (Pen Istria), golfuri, canale si >1000 insule, toate formand Coasta Dalmatiei, una dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din lume Campii: Campia Croatiei, prelungirea campiei Tisei	-in interiorul Croatiei-cl temp-cont -pe litoralul adriatic: cl mediteraneana	-Dunarea -Sava si Drava (cei mai mari afl ai Dunarii)	-paduri de foioase -veg. mediteraneana	Resurse insuficiente: Petrol -carbuni -bauxita -sare res turistice - Coasta Dalmatiei, una dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din lume	-Zagreb Orasele porturi si turistice de pe Coasta Dalmatiei: -Split -Rijeka -Zadar -Dubrovnik
SLOVENIA UE	Muntii Alpii Sloveniei: -Alpii Iulieni (2863m) S: Pod Karst (un pod calcaros cu relief carstic f dezvoltat si diversificat -a dat numele acestui tip de relief. Cea mai cunoscuta, in intreaga lume este Pestera Postojna	-E; cl temp-cont -N; clima montana -V; cl mediteraneana	-Drava -Sava	-paduri de foioase -paduri de conifere -veg alpia -veg mediteraneana	-rezerve reduse de -lignit -bauxita -zinc -plumb -res turistice	-Ljubljana -Maribor
BOSNIA-HERTEGOVINA	-relief muntos Muntii: -V: M Alpii Dinarici (2386) -Centru: M Metaliferi ai Bosniei Campii: N: C Savei	-temp-continentala -cl cu infl mediteraneene (in V)	-Sava, cu afl Drina si Bosna -Neretva(se varsa in M Adriatica)	-paduri de foioase -paduri montane -vegetatie de infl meditereneana	-resurse minerale: -carbuni -min de Fe -bauxita Mn -ape repezi cu potential hidroenerg -paduri	-Sarajevo -Mostar -Tuzla -Banja Luca -Zenica
MACEDONIA	relief muntos Muntii: -V: M Alpii Dinarici -E: M Sarbo-Macedoneni Campii: V: C Vardaruluiu -Macedonia se afla intr-o zona seismica aciva	temp-continentala -cl mediteranean (in V, in C Vardarului )	-Vardar (se varsa in M Egee) -lacuri mari tectonice la granita cu Albania si Grecia: -L Ohrid -L Prespa	-paduri de foioase -paduri de conifere -veg alpia -veg mediteraneana	resurse minerale: Ni, Cr, Mn,Pb, Zn, min de Fe, lignit ape repezi cu potential hidroenerg -paduri	-Skopje -Tetovo -Bitola -Kumanovo
3.EUROPA ESTICA BELARUS	-Relieful dominant: campia -In N:C Baltica (c fluvio glaciara, cu depozite de morene glaciare) -In S: C Polesiei (joasa si mlastinoasa)	-temperata , cu infl oceanice in V si continentala in E	-rauri care se varsa in M Baltica: - Dvina de Vest -Neman -rauri care se varsa in M Neagra: -Nipru -Pripiat Lacuri -in N - glaciare, formate intre colinele morenaice -in Smlastini intinse, de-a lungul raului Pripiat	-paduri de foioase si conifere -in zonele mlastinoase din S , se dezvolta turbarii	-hidrocarburi -turba (carbune inferior) -paduri	-Minsk -Gomel -Moghilev - Viteskb - Bobruisk
UCRAINA (al II lea stat al Europei, ca suprafata)	-predomina podisurile si campiile ; Muntii ocupa o mica parte din terit. Podisuri vechi (hercinice) : -Pod. Volino -Podolic (centru-vest, sub 500m) - Pod. Donetk/ Colinele Donetkului -la N de M Azov Campii- ocupa centrul si sudul tarii: -C Marii Negre (in S) -C Niprului -intre Nipru si Donetk Muntii -M Carpatii Padurosi (2061m), in V, formati din 3 siruri de culmi dispuse pe dir. NV-SE. De aici izvoresc -Nistrul, Tisa Prutul	-cl temp-cont	-Nipru -Bugul de Sud -Donet -Nistru -Tisa -Prut -Dunarea, prin Bratul Chilia	-silvostepa -stepa -in M Carpatii Padurosi: paduri de foioase si conifere -paduri de foioase, in centru	-resurse minerale variate si bogate: -carbuni -petrol -gazae nat -min de Fe -sare -Mercur -Uraniu-	-Kiev (pe Nipru) -Harkov -Donetk -Lvov -Zaporoje -Krivoy Rog - Poltava
FEDERATIA RUSA	-Relief variat format din campii, podisuri si munti Campiile si podisurile se suprapun structurii staravechi a Europei (din Precambrian), Platforma Est Europeana, primul uscat al continentului, impreuna cu Scutul Baltic (din Precambrian Campii: -Campia Europei de Est(C Rusa) -podisuri: -au aspect colinar si intrerup, C Rusa, in mai multe sectoare: -Col. Smolensk-Moscova -Pod Volgai -Pod Valdai -Pod. Central Rus Munti: -M Ural (orog hercinica, f bogati in res minerale -M. Caucaz (orog alpina), vf Elbrus 5642m	-cl f variata datorita marii intinderi a teritoriului: -N: cl rece, polara si subpolara -Centru (cea mai mare parte a teritoriului): cl temp-continentala -S: Cl subtropicala -NV Marii Cspice: cl temp-cont excesiva (desertica) -in munti : cl montana si alpina	-retea hidrogra f bogata si variata formata din fluvii, lacuri naturale si artificiale, ghetari Fluvii: -Volga (se varsa prin delta in M Caspica); -Kama (afl al Volgai) -Ural -Don -Dvina de Nord -Mezen -Peciora Lacuri: Lacul Caspic, cel mai mare de pe Terra -L Ladoga si L Onega, lacuri glaciare, cele mai mari lacuri ale Europei Lacuri artificiale Cele mai mari sunt cele de pe cursul Volgai: L Kuybyshev L Volgograd L Samara	-tundra -pad de conifere(taiga) -paduri de amestec (conifere si foioase) -paduri de foioase -stepa -veg subtropicala -veg saraca, de tip desert temperat, in Campia Precaspica -tote etajele vegetatiei montane, inclusiv alpina, in M Caucaz	-rezerve foarte mari de resurse minerale: -petrol si gaze -carbuni Minereuri (mari rezerve in M Ural): -min de Fe -min neferose -aur -uraniu -metale rare -roci pt materiale de constructii -sare -paduri -rauri cu mare potential hidroenergetic -soluri foarte fertile (cernoziom), mai ales in N si centrul Campiei Europei de Est (C Rusa ) mare potential turistic -putere turistica mondiala; toate ctg de turism)	-Moscova -Sankt Petersburg -port -Nijni Novgorod - Samara -Volgograd - Ekaterinsburg In afara teritoriului principal, Rusia are exclava Kaliningrad, intre Polonia si Lituania -In urma conflictului ruso-ucrainean, Fed Rusa a anexat Pen Crimea (principalul oras-Odessa)
4. EUROPA VESTICA/ ATLANTICA FRANTA UE + Teritoriile dependente: Guadelupa Guyana Franceză Martinica Mayotte Réunion Polinezia Franceza Saint Pierre și Miquelon Noua Caledonie	-relief f variat, proportional, de varste geologice diferite: Muntii inalti (orog. alpina), cu ghetari actuali si relief glaciar: -M Pirinei (vf Pic d Aneto-3404) -M Alpi (vf Mont Blanc-4807m) Spre V, spre valea Rhonului, Alpii scad treptat in alt, sub frma muntilor calcarosi numiti Prealpi -M Jura Muntii mijlocii cu aspect montan si de podis, de origine hercinica: -Masivul Central Francez -M Vosgi -Mas Armorican -Pod Ardeni-NE -Pod Lorenei -Colinele Bretagne -Col Normandiei Campii: -Bazinul Parisului -C Aquitqniei -C Alsaciei-NE -C Camargue (litorala) -Culoarul Ronului	-climat f variat -cl temperata , oceanica in V si continentala in E, mediteraneana in S -+ climatul montan, in care o mare extindere are cl alpin -	Retea hidrogr densa legata prin numerose can de navig. -Loire (cel mai mare fv al Frantei -Seine (Sena), se varsa in M Manecii, prin estuar) -Rhone (Se varsa in Mediterana, prin delta) -Garrone si afl sau Dordogne, formeaza impreuna cel mai mare estuar al Fr, la varsarea in Oc Atlantic -Rhin, la granita cu Gemania -Lacuri -L Leman/Geneva, cel mai mare lac al Fr, la granita cu Elvetia	-formatiunea dominanta este padurea: -paduri de foioase -paduri de conifere (500m-2000m) -paduri mediteraneene - arbusti xerofili de tip maquis aparuti dupa defrisarea versantilor mediteraneeni, inclusiv cei ai Ins Corsica -veg alpina (Alpi si Pirinei)	-minereuri de Fe minereuri neferoase bauxita rauri cu mare potential hidroenergetic enrgie solara energie eoliana energia mareelor paduri -soluri foarte fertile -mare potential turistic -putere turistica mondiala; toate ctg de turism	-Paris -Lyon -Le Havre -Reims -Orleans -Tours -Toulon -Marsreille -Nice - Nantes - Strasbourg - Montpellier - Bordeaux - Rennes - Lille - Saint-Étienne - Grenoble - Rouen - Nancy - Roubaix - Poitiers - Saint-Denis - Calais - Ajaccio-Ins Corsica
BELGIA UE MONARHIE	Relieful este asemenea unui amfiteatru care coboara pe dir. SE- NV, dar inaltimile sunt reduse (relief de podis si campie): Belgia Inalta: -Pod Ardeni (694m) Belgia Mijlocie (45m-200,-Campia Inalta a raului Escaut Belgia Joasa -componenta a Campiei Europei de Nord, cuprinde: -C Flandrei (joasa, mlastinoasa, cu multe canale de navigatie) Regiunea litorala: O campie litorala joasa, cu dune de nisip si poldere protejate de diguri	Temp-oceanica	Se varsa in M Nordului: -Escault -Meuse (Maas) Cele doua rauri sunt unite prin canale de navigatie	-Paduri de foioase in Pod Ardeni -in Belgia Mijlocie si cea Josa, vegetatia naturala a fost inlocuita pe mari suprafete de culturi agricole	- resursele minerale sunt aproape epuizate, dupa secole de exploatare -rezerve mai mari: -granit -marmura	97% din pop Belgiei este pop urbana -Bruxelles -Anvers = Antwerpen -Liege= Luik -Gent=Gand -Charleroi -Brugge = Bruges
LUXEMBURG UE MONARHIE	N: Relief muntos vechi, erodat (alt max:559m) Centru: podis fragmentat de vai adanci SE- o campie colinara	Temp oceanic	Moselle	Paduri de foioase	Minereu de fier Terenuri arabile Paduri Resurse turistice	-Luxemburg - Dudelange - Schifflange
OLANDA UE MONARHIE	Relief jos, de campie -in N: campie joasa cu morene si mlastini -InS; Pod Limburg, calcaros (alt 300m) -in V: terit. se afla sub niv. marii si este format din delta comuna a fluviilor Rhin, Meuse (Maas) si Schelde -NV: tarmul M Nordului cu Golful Usselmer strajuit de arhipelagul Ins Frisice de Vest -zona litorala a Olandei a castigat pe cale antropica, prin indiguiri, baraje, canale, ecluze si desecari, terenuri din platforma continentala a M Nordului, campii artificiale netede = poldere	Temp oceanic	- se varsa in M Nordului prin estuare: -Rhin -Maas -Schelde	Paduri de foioase (SE) -vegetatie de lande, in zonele joase, cu turbarii si in cele nisipoase Lande= tufarisuri permanent verzi formate din arbusti la care se adauga ierburi, muschi si licheni	-gaze naturale, cu zacaminte pe teritoriul continental si off shore (pe platf. continentala a M Nordului) -petrol -sare	-2 capitale: -Amsterdam -cap constitutionala, mare centru industrial si bancar -Haga-resedinta regala si a administratiei de stat Reg. Randstad - Holland este cea mai importanta grupare urbana a Olandei: -Amsterdam -Rotterdam -Haga -Utrecht -Haarlem -alta grupare urbana este Eindhoven- Breda- Tilburg
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SI AL IRLANDEI DE NORD UE MONARHIE	Stat insular format din: -Ins Marea Britanie (cu regiunile Anglia Tara Galilor/Wales, Scotia) -Insula Irlanda (partea nordica) -Insulele din Oc Atlantic: -Ins Shetland -Ins Orkney -Ins Hebride Ins din M Irlandei -Ins Man -Ins din M Manecii: -I Wight -I Chanel Relieful este alcatuit din munti vechi, campii si campii litorale: Muntii s-au format prin orog caledoniana: -M Caledonici -M. Grampian -vf Ben Nevis, 1343m (alt max in UK) -M Cheviot -M Penini -M Cambrieni -M Irlandei Campiile (in E si SE): -Bazinul Londrei, in care relieful jos, de campie de acumulare, depresiuni si vai este intrerupt de dealui, coline albe din creta (downs) -campii litorale mlastinoase -Trmurile: -inalte, cu fiorduri -joase, nisipoase, cu estuare Legatura cu continentul se face prin Stramtoarea Calais/DOVER/M Manecii/Can Manecii (latime 32km)	Temp oceanic Vanturile de vest aduc mase de aer umed care mentin o umiditate mare si permanenta a aeruli-frcventa mare a ploilor si a cetii -pp ajung la 100-2000mm/an pe litoralul vestic si in munti si la 700-800mm/an in Baz Londrei -diferentele termice intre vara si iarna sunt mici (vara 16 grd C, iarna 4-5 grd C) - un factor genetic al climei important este Curentul cald al Atlanticului de Nord (caldura aoceanice se transmite aerului care are temperaturi moderate in timpul iernii)	Apele curgatoare sunt scurte si au debite bogate -Raurile care curg spre E sunt colectete de M Nordului in care se varsa prin estuare : -Tyne -Tess -Humber -Tamisa Raurile care curg spre V sunt colectete de Oc Atlantic si M Irlandei, unele prin estuare, altele prin fiorduri: -Clyde -Mersey -Severn -o retea vasta de canale navigaile leaga raurile UK, inlesnind circulatia in interiorul arhipelagului -estuarele adanci de la gurile de varsare ale raurilor, influentate de flux, permit patrunderea navelor maritime pana in inima oraselor industriale situate departe de tarm (Londra, in estuarul Tamisei; Bristol, in estuarul raului Severn)-	-padurile de foioase au fost intens defrisate -paduri de conifere (mai ales pin), in M Scotiei -vegetatia naturala dominanta este insa cea ierboasa (lande si pasuni)	--petrol, extras din struct. geologice ale platf. continentale a M Nordului -carbuni (huila) -min de Fe -min neferoase (Cu, Zn) -terenuri agricole -pasuni -energie eoliana mare potential turistic -putere turistica mondiala; toate ctg de turism	UK- unul dintre cele mai urbanizate state din lume -Londra, in Baz Londrei, pe Tamisa/estuarul Tamisei (inconjurat de o imensa arie urbanizata/metropolitana numita Marea Londra -In Anglia, la sudul M Penini, orase aparute in sec 19, dupa Revol industriala au devenit polii unor mari regiuni urbane de tip conurbatii: -Birmingham -Leeds- Bradford -Manchaster -Liverpool -Sheffield -Newcastle -Nottingham -Leicester -In Scotia: -Glasgow -Edingurgh -Aberdeen -perth -Dundee -In Irlanda de Nord (Ulster): -Belfast -Londonderry -Armagh