Statul Relief Clima

Tarmurile;

-vestice:

-nisipoase, cu lagune

-nordice:

-cu fiorduri

Tarmurile insulelor au faleze calcaroase

-temp oc, cu influente atlantice, arctice si siberiene la care se adauga consec Curentului Atlanticului de Nord Temp : - Iarna-0grd C -vara 15-16 grd C -pp bogate Vanturile de vest sufla cu intensitate	- numeroase lacuri si mlastini -rauri scurte	-paduri de foioase (stejar si fag) -pasuni -conifere plantate formeaza perdele de protectie contra vanturilor puternice dinspre ocean	-Petrol si gaze se exploateaza din platforma continentala a M Nordului -resurse minerale: -caolin -nisip creta -mare potential energetic eolian -pasuni -terenuri agricole ocupa 60% din supraf tarii -res turistice	-Copenhaga -situat in Ins Seeland -port -Arhus - port -Odense -Alborg - port
SUEDIA UE	-Pen Scandinavica si numeroase insule intre care: -I Oland -I Gotland -tarmuri dantelate la M Baltica (G Botnic) si M Nordului -intre M Nordului si M Baltica se afla staramtori importante: -Str Kattegat -Str Skagerrak Relieful: -munti: -M /Alpii Scandinaviei (2117m, Vf Kebnekajse), caledonieni-cu relief glaciar vechi si actual Podisuri: -Pod Norrland -Pod/Platoul Smaland -Campii (S): -C Skane	infl de latitudine si altitudine -N, dincolo de Cercul Polar de N, in Laponia Suedeza; cl subpolara -apar aurore polare (boreale) -zilele si noptile polare -La S de Cercul Polar de N, in cea mai mare partea tarii: cl temp-oc - In Alpii Sc -cl montan, inclusiv alpin (cu ghetari actuali) -infl Curentului Atlanticului de Nord -o evidenta zonalitate climatica pe care se suprapune una biogeografica: N: TMA=-1grdC PP: 300mm/an S: TMA= 8grdC PP=500-600mm/an-	-raurile -mai numeroase in N si centru -au potential hidroenergetic important (au multe cascade) -se varsa in G Botnic: -Torne -Lule -Ume -se varsa in M Nordului: -Gota, cel mai lung rau; izv. din Norvegia si trece prin Lacul Vanern Lacurile -sunt f. numeroase - sunt de origine glaciara sau tectono-glaciara -cle mai mari sunt in S: -L Vanern- cel mai mare lac al Suediei si al III lea din Europa -L Vattern -L Malaren	-vegetatia se modifica inh fct de latitudine si altitudine, deci de cond climatice: - In, in cl subpolar: Tundra -in restul teritoriului : padurile de conifere si de foioase; 66% din supr Suediei	-minereuri de fier, in N, dincolo de Cercul Polar de Nord cu zacamintele renumite de la -Kiruna -Gallivare -min neferose: Cu ,Zn -uraniu -paduri -hidroenergie -terenuri agricole (in S) -peste/pescuitul	-princ. orase sunt in S si au imp fct. industriale, portuare si comerciale, culturale, turistice; -Stockholm (port la M Baltica) -Goteborg (port la M Nordului) -Malmo (in C Scania)-port la M Nordului -Uppsala si Lund -renumite orase universitare -Orebro Vasteras Norrkoping -
NORVEGIA + Insulele de la contactul Oc Atlantic cu Oc Arctic -Ins Svalbard -Ins Jean Mayen Ins din M Norvegiei: -Ins Lotofen -Ins Vesteralen -insulele din Antarctica: -ins Bouvet -Ins Petru I	-relieful dominant este cel muntos Muntii strabat tara de la NE la SV; origine caledoniana-cei mai vechi munti ai Europei: -M Scandinaviei (M Norvegiei)-alt max 2469 -Vf Galdhopiggen Au un relief glaciar f dezoltat format atat de ghetarii cuaternari, cat si de cei actuali (circuri, vai glaciare, morene, platouri, creste, fiorduri) -la V M Norvegiei se termina abrupt catre apele M Norvegiei, tarmul prezentand numeroase fiorduri: -Fiordul Trondheim -Fiordul Sogne (Sognefjord) -Fiordul Oslo	infl de latitudine si altitudine -in N, dincolo de Cercul Polar de Nord: -Cl subpolara; apar aurore polare (boreale) -zilele si noptile polare -Iin zona litorala vestica, pe versantii vestici ai M Norvegiei; -cl temp-oc infl de Curentul Cald al Atlanticului de Nord; Pp bogate: cca 2000 mm/an -in interiorul Norvegiei, si pe versantii estici ai M Norvegiei cl ete temp-cont, cu ierni aspre si veri blande; Pp mai reduse : cca 500 mm/an -pe vf si platourile M Norvegiei: cl alpin	-rauri scurte, f bogate in apa si cu mare potential hidroenergetic -Cel mai lung rau al Norvegiei: Glomma	-infl de latitudine si altitudine, deci de cond climatice: - In, in cl subpolar: Tundra -in restul teritoriului : padurile de conifere (padurea temperata rece, de tip "taiga" Iin zona litorala vestica padurilor de conifere se asociaza cele de foioase;	--petrol si gaze naturale , extrase din struct. geologice ale platf. continentale a M Nordului -min de Fe -min neferoase: Cu, Ni, Zn, bauxita -paduri -hidroenergie -fauna marina: peste, balena /pescuitul	-Oslao, capitala si pric por al Norvegiei, situat in Fiordul Oslo, la M Nordului -Bergen- port la M Nordului Trondheim- port la M Norvegiei -Stavanger- port la M Nordului Lillehamer
FINLANDA + Arh Aland (cu mii de insule ) UE	Relief de podis dezvoltat pe structura straveche a Europei, Scutul Baltic, din Precambrian si modelat de calota glaciara cuaternara -Pod Finlandei-din roci foarte vechi, mai ales granite -are relief modelat la suprafata de calota glaciara cuaternara -partea sudica a pod: -este mai joasa, cu siruri paralele de coline morenaice (glaciare) si depresiuni ocupate de mii de lacuri -partea centrala si nordica este mai inalta si prezinta cateva culmi cu aspect muntos (1300m)	-cl temp-cont cu infl maritime baltice -veri scurte si racoroase -ierni blande, in SV si f aspre, in N IN n apar aurore polare (boreale) -zilele si noptile polare	Raurile se varsa in M Barents, L Ladoga (Rusia) si M Baltica-G Botnic: Tornio, Kemi, Oulu LACURILE >55 000, ocupa 10 % din terit. sunt de origine glaciara (in depresiunile dintre colinele Cele mai mari lacuri: L Saimaa -L Paijanne -L Inari	-in N, in reg Laponia: Veg de tundra In restul terit -Pad de conifere (brad, molid, pin) -Pad de foioase (predom. mesteacanul)	-RES MINERALE IMPORTANTE: -cobalt -vanadiu -crom -nichel -padurile -lacurile	-Orasele cele mai imp sunt situate pe lit. si sunt porturi: -Helsinki -la Golful Finik -Tampere -Turku -Espoo -Oulu -Lahti
ISLANDA -in Ins Islanda din N Oc Atlantic, pe dorsala medio-atlantica, la S de Cercul Polar de Nord	-insula de origine vulcanica -este un imens bloc bazaltic traversat de la N la S de riftul atlantic (partea vstica apartine Placii tectonice a Americii de N, iar partea Estica, Placii Euroasiatice -fenomenele vulcanice din trecutul geologic si cele actuale, precum si ghetarii sunt pricipalii factori generatori si modelatori ai reliefului islandez -vulcanii islandezi -30 dintre ei sunt activi: -V Hekla -V Askja -intensa act vulcanica duce la aparitia izvorelor arteziene termale=gaysere -masivele muntoase din S sunt acoperite de ghetari a caror grosime depaseste 1000m -tarmurile nordice au fiorduri Tarmurilr sudice au campii litorale inguste si plaje cu nisip negru (provenit din roci vulcanice	-cl subpolara -pe litoral, dat. Curentului Atl de N, CL ESTE MAI BLANDA - iN INTERIOR, TEMP SCAD MULT, PP SUNT SOLIDE, IAR GJHETARII ACOPERA 1/8 DIN SUPRAF INSULEI	-rauri scurte, cu debite bogate si numeroase cascade =Lacuri de origine glaciara si vulcanica, alimentate din zapezi izvorele arteziene termale=gaysere	-vegetatie de tundra, prezenta doar la alt joase	Resurse minerale -roci vulcanice (mai ales bazalt0 -nisip -izvoarele termale -mari resurse geotermale -fauna marina =pescuitul -ramura principala a economiei tarii; asigura 2/3 din exportul Islandei	-Sp nat f ridicat; iSLANDA-UNA DINTRE PUTINELE TARI DIN EUR CU SP NAT + -23% DIN POP ARE <15 ANI Reykjavik (cu 1/2 din populatia Islandei)
TARILE BALTICE ESTONIA La G Finic si M Baltica UE	-relief de campie apartinand Campiei Europei de Nord -pastreaza numeroase urme ale calotei glaciare cuaternare; -coline morenaice -dealuri joase prelungi, cu alt de cca 300m -litoralul G Finic - jos si nisipos -in larg sunt >800 ins	-temp cont cu infl siberiene, baltice si atlantice	-Rauri scurte colectate de G Finic, G Riga si L Peipus Cele mai mari rauri: -Parnu -Narva -numeroase lacuri=5% din supraf tarii Cel mai mare: L Peipus (impartit cu Rusia)	-paduri de amestec foioase+conifere (40% din supraf tarii) -pasuni	-sisturi bituminoase -turba -roci de constructii	-Tallin -Tartu -Narva -Kohtla-Jarve
LETONIA UE	-RELIEF JOS, DE CAMPIE -spre G Riga si M Baltica, campia este f joasa -in SV si centru campia glaciara este dominata de coline morenaice de 200-300m	Cl temp-con cu infl baltice si siberiene	Rauri : Daugava -lacuri glaciare in reg dinspre G Riga	-paduri de amestec foioase+conifere (43% din supraf tarii) -pasuni	-paduri -roci de constructii	-Riga - port -Liepaja -Daugavpils Ventspils - port
LITUANIA UE	-cel mai mare stat baltic RELIEF JOS, DE CAMPIE campia glaciara este dominata de coline morenaice de 200-300m -Campia liorala baltica este joasa, cu dune de nisipsi mlastini	Cl temp-con cu infl -baltice si -siberiene	-retea hidrogr dens formata din rauri care se varsa in M Baltica: Nemunas (numele, in Belarus=Neman) Neris (afl al lui Nemunas lacuri glaciare (cca3000)	-paduri de conifere (1/3 din terit) pasuni	-petrol-pe platf cont a M Baltice -res minerale:calcar, nisip, argila, turba, -paduri -hidroenergie	-Vilnius -Kaunas -Klaipeda -port -Siauliai