Pompa cu abur a lui Newcomen, Maşina cu abur a lui J.Watt
Revoluţia agrară şi a transporturilor, dezvoltarea industriei textile
Cărbune şi fier(oţel)
Foto: ciocanul pneumatic, Uzinele siderurgice Creusot(Franţa), cale ferată în Franţa
A doua etapă a revoluţiei industriale (sf. sec. al XIX-lea- prima jum. a sec. XX)
Uzinele Ford
Sf. sec. XIX a determinat apariţia unor industrii noi: electrotehnica, aeronautica, automobilul
Telegraful şi telefonul
Guglielmo Marconi realizează prima transmisiune fără fir între Europa şi America ( Marconi este un fizician şi inginer italian care a inventat telegrafia fără fir; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1909 )
Guglielmo Marconi realizează prima transmisiune fără fir între Europa şi America ( Marconi este un fizician şi inginer italian care a inventat telegrafia fără fir; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1909 )
Albert Einstein ( 1879 – 1955 ) a fost un fizician german care în anul 1933 a emigrat în SUA.
Celebritatea sa se datorează în special formulării teoriei relativităţii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.
Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei.
Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct aşa cum se crede) la realizarea bombei atomice şi la evoluţia studiului energiei nucleare.
În cinstea sa, elementul cu numărul de ordine 99 în sistemul periodic al elementelor a fost numit Einsteiniu. Deasemenea, un crater lunar îi poartă numele. Einstein a fost considerat omul secolului XX, iar numele său este asociat, în cultura comună, cu ideea de geniu.
La cererea sa, creierul său este donat în scopuri ştiinţifice, iar restul rămăşiţelor pământeşti sunt incinerate şi aruncate într-un râu.
A doua jumătate a sec. al XX-lea- Revolutia stiintifica si tehnica
O armă nucleară, numită şi bombă atomică, este o armă tehnicizată extrem de distrugătoare care se bazează pe energia eliberată prin următoarele procese fizice:
la prima generaţie de bombe nucleare: prin fisiune nucleară ;
la a doua generaţie (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmată de fuziune nucleară.
Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, şi anume în jurul încheierii celui de-al doilea război mondial , când SUA au aruncat câte o singură bombă atomică cu fisiune asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki.
Cucerirea spaţiului
12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită în jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din lume, având un om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri Gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute
1961 – primul zbor în cosmos cu o durată mai mare de o zi; ( Gherman Titov, cu nava “Vostok 2”;
1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume John Glenn;
1962 - primul zbor în grup a două nave sovietice ( Vostok 3 si Vostok 4 )
1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova, cu nava “Vostok 6”; Tereşkova, care avea la acea vreme 26 de ani, a înconjurat de 48 de ori planeta într-o navă spaţială incomodă, în care abia se putea mişca. S-a întors pe pământ după 71 de ore.
Aselenizarea
1968 – primul zbor pe orbită în jurul Lunii a fost realizat de americanii Frank Borman, James Lowell şi William Anders; au fost efectuate 10 revoluţii în jurul satelitului natural al Pământului şi au fost transmise imagini televizate ale suprafeţei terestre;
20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe Lună; acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului program american Apollo.
De la primul calculator(1946) la înfiinţarea , în 1975, a Companiei Microsoft
1946 – ENIAC ( Electronic Numerical Integrator and Calculator ), primul calculator electronic, este pus în funcţiune în SUA
Microsoft Corp. este o companie americană cea mai mare producătoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajaţi în mai multe ţări.
Deseori numele firmei se prescurtează "MS". Are sediul în Redmond, Washington, SUA.
Compania a fost fondată în 1975 de către Bill Gates şi Paul Allen, după ce, cu 3 ani în urmă, aceiaşi înfiinţaseră compania Traf-O-Data, cu care însă nu au avut succesul scontat.
Repere cronologice din istoria computerului
1947 – tranzistorul; Tranzistorul a fost inventat la Bell Telephone Laboratories din New Jersey în decembrie 1947 de John Bardeen, Walter Houser Brattain, şi William Bradfor Shockley . Descoperirea tranzistorului a determinat dezvoltarea electronicii fiind considerat una din cele mai mari descoperiri ale erei moderne.
1955 – Hard disk-drive ( HDD )
1963 – mouse; Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research Institute în anul 1963 după un vast test de utilizabilitate. Dispozitivul a fost denumit şi bug (în engleză, ceea ce înseamnă gândac), dar denumirea a dispărut în favoarea celei de maus (mouse).
1971 – e-mailul sau poşta electronică;
1971 –monitorul cu cristal lichid ( LCD );
1971 – microprocesorul;
1973 – PC-ul;
1980 – CD –ul;
1983 – Internetul; Cuvântul "Internet" provine din împreunarea artificială şi parţială a două cuvinte englezeşti: interconnected = interconectat şi network = reţea.
1990 - World Wide Web
Dela descoperirea structurii ADN la ingineria genetică
Grupul de majuscule ADN este binecunoscutul acronim pentru acidul dezoxiribonucleic.
În 1944, cercetătorii americani demonstrează că materialul genetic al fiinţelor vii este conţinut de acidul dezoxiribonucleic ( ADN ).
Americanul James D. Watsonşi britanicul Francis Crick , sunt cotaţi ca fiind cei care au descrifrat primii structura de dublă spirală a ADN-ului (DNA, deoxyribonucleic acid, în limba engleză).
Conform propriilor afirmaţii, saltul calitativ al descrifrării "secretului vieţii," s-ar fi produs în ziua de 23 februarie 1953.
De la descoperirea structurii ADN la ingineria genetică
Prin inginerie genetica se intelege ansamblul de tehnici prin care omul intervine asupra codului genetic. Efectele tehnologiei ADN-ului recombinat sunt mult mai mari decat in cazul fertilizarii artificiale. Eventuale schimbari ale codului genetic, care trebuie inteles ca un patrimoniu al intregii omeniri, presupun schimbari care ar putea afecta, in timp, generatii intregi. In foarte multe cazuri de experimente si clonari, nu se poate face o distinctie intre ingineria genetica si manipularea genetica, mai ales cand nu se urmareste in mod evident procreatia.
