Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme ABA

Litigiu între Primărie și Apele Române, pe podul de pe strada Secerei din Tg. Mureș

Acest pod a fost parțial distrus în vara anului trecut. Atunci, Administrația Bazinală de Apă Mureș a efectuat curățarea vadului pârâului Poklos, iar un utilaj a căzut de pe pod, distrugând și o parte din acesta.
Locuitorii din zonă sunt nemulțumiți și așteaptă ca administrația locală să le repare podul. Primăria a demarat procedurile pentru repararea podului. În acest moment este în derulare etapa de licitare a podului, susține purtătorul de cuvânt al Primăriei Tîrgu Mureș, Cosmin Blaga. Autoritățile estimează că lucrările vor începe în această toamnă.

Blaga afirmă că Apele Române ar fi vinovate de distrugerea trotuarului de pe pod, ca atare Primăria a dat în judecată această instituție pentru recuperarea pagubelor:

Am demarat procedurile pentru reparația podului și estimăm că valoarea reparațiilor se ridică la 400.000 de lei, iar la finalul litigiului vom vedea dacă vom putea recupera această sumă de la Apele Române. Sperăm că în această toamnă să demarăm lucrările de reparații la acest pod. Dacă intrăm în anotimpul rece, evident că nu se vor mai putea efectua lucrări, dar noi procedura am demarat-o deja, acum suntem în faza de analiză a ofertelor și dacă totul decurge bine, probabil că în toamnă vor începe lucrările de reparații la acest pod.”

Conducerea Administrației Bazinale de Apă Mureș recunoaște că are partea sa de vină și așteaptă hotărârea definitivă a instanței.

Directorul ABA Mureș, Cristian Bratanovici, acuză Primăria că, prin anumite lucrări de la pod, i-a slăbit structura de rezistență:

Culpa este în principal a noastră, pentru că noi asta făceam în fiecare an, dar există și culpa Primăriei, care a modificat structura trotuarelor fără să ne notifice, fără să aibă niciun aviz. Noi, la momentul respectiv am anunțat Inspecția în Construcții, care au venit incognito, nici măcar nu și-au asumat responsabilitatea de a discuta și a stabili vinovăția. Deci, probabil că instanța va decide o expertiză tehnică, în funcție de expertiza fiecare își achită partea.”

Vă reamintim că în urmă cu un an, Apele Române a acționat pentru curățarea albiei pârâului Pocloș cu un utilaj greu care a dărâmat o parte a podului.
De atunci carosabilul din zonă este mai îngust, traficul rutier e îngreunat, iar linia de autobuz nr. 44 a fost deviată. /Radio Targu Mures, Ms, http://www.radiomures.ro/stiri/litigiu-intre-primarie-si-apele-romane-pe-podul-de-pe-strada-secerei-din-tg-mures.html

Teme similare

Cetățeanul, prins din nou între ciocanul și nicovala politică a apei

Apa, implicit activitatea Companiei de Apă Arieș SA, a fost un subiect politic încă de prin 2006-2007, când s-au pus bazele înființării asociației de dezvoltare intercomunitară care gravita în jurul municipiilor Turda și Câmpia Turzii, scopul acesteia fiind atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea și înlocuirea/reabilitarea rețelelor de apă și canal, la care s-a mai adăugat (evident, odată cu intrarea în Uniunea Europeană și aderarea la valorile de mediu europene) și introducerea soluțiilor pentru protejarea mediului (stații de epurare etc). De fiecare dată, jocul politic a fost același: ”opoziția” acuză ”puterea” politică că nu se justifică asocierea, modificarea tarifului la apă/canalizare etc. Chiar și în prezent există păreri conform cărora asocierea a fost un lucru prost, în ciuda faptului că fără această asociere atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea/reabilitarea rețelei de apă și canalizare era, practic, imposibilă!

Aflată în pragul depunerii unui nou proiect european, care să rezolve și să definitiveze problema rețelelor de apă și canalizare la nivelul întregii comunități care s-a asociat în jurul localităților Turda și Câmpia Turzii, Compania de Apă Arieș va fi pusă din nou în fața unui ”joc politic” de genul celor expuse anterior. Și nu e vorba, neapărat, de Compania de Apă Arieș, ci de implementarea unui proiect cu finanțare europeană, care ar putea aduce investiții de peste 50 de milioane de euro, doar în municipiul Turda! Investiții pe care turdenii le doresc și le așteaptă, pentru că ele vor rezolva problema alimentării cu apă și a canalizării la nivelul întregii localități. Dacă aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru noile investiții cu fonduri europene (care doar pentru municipiul Turda ar aduce circa 51 de milioane de euro), aprobarea contribuției municipiului Turda (un procent infim de 2% din totalul cheltuielilor eligibile) sau punerea la dispoziție a terenurilor de pe domeniul public unde se vor realiza aceste investiții (nu mai puțin de 200 de străzi) nu ar putea trezi spiritul politic, în schimb aprobarea planului tarifar pentru perioada 2017-2023 va genera, cu siguranță, reacții politice. PNL Turda deja a anunțat că ”tarifele nu se justifică”, motiv pentru care nu vor vota planul tarifar. De precizat că în situația în care doar unul dintre aceste 4 documente nu ar fi aprobate, asta ar împiedica depunerea la timp a cererii de finanțare cu documentele aferente, ceea ce ar putea periclita atragerea fondurilor europene, care ar rezolva problema rețelelor de apă și canalizare la nivelul întregului municipiu. Și de menționat încă un amănunt important: politica tarifară prezentată spre aprobare nu vine la solicitarea Companiei de Apă Arieș, ci rezultă dintr-un document elaborat de consultantul-asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de finanțare, consultant care a fost stabilit în urma unei licitații. Situația poate fi analizată, echidistant și principial, printr-o simplă comparație cu precedentul proiect cu finanțare europeană, demarat și implementat de Compania de Apă Arieș în perioada în care PDL/PNL erau la conducerea urbei. Comparație: judecată ”obiectivă” sau pur ”politică”?!

Și atunci a existat un astfel de document, care a fost anexă la cererea de finanțare și la contractul pentru atragerea banilor europeni. Și trebuie menționat că în intervalul implementării proiectului, tariful la apă și canal a crescut constant, de la 1,89 lei/mc (TVA inclus) la 3,92 lei (TVA inclus), în cazul apei și de la 1,11 lei/mc (cu TVA) la 3,74 lei/mc (cu TVA), în cazul canalizării. Dacă în 2006 consumatorul plătea 3,00 lei pentru 1 mc de apă consumat (inclus canalizare), în 2013 a ajuns să plătească 7,66 lei/mc de apă consumat (inclus canalizare). Cu alte cuvinte, o creștere de peste 150%. De precizat și faptul că atunci nici măcar nu s-a solicitat acordul Consiliilor Locale, așa cum se procedează acum! Un alt aspect interesant este faptul că în prezent (2017), consumatorul plătește o valoare mai mică pentru fiecare mc de apă consumat, comparativ cu anul 2013, respectiv circa 6,31 lei/mc (apă plus canalizare). Diferența rezultă din scăderea cotei TVA la apă (la 9%) și din reducerea cotei de facturare pentru apa canalizată (de la 100% din apa potabilă consumată, la 80%). Și atunci, ca și acum, s-a motivat și se motivează politica tarifară cu susținerea sustenabilității investițiilor din bani europeni. Europenii au înțeles că în România ”pomenile electorale” riscă să bage în faliment societățile furnizoare de servicii, așa că nu acceptă finanțări fără o politică tarifară aferentă, care să asigure dezvoltarea companiei, sustenabilitatea investițiilor și funcționarea companiei de apă (în acest caz). Pentru cei care nu-și mai amintesc, fosta RATAC-FL a intrat în faliment, după ce s-a aprobat subvenționarea energiei termice pentru populație, însă banii nu au mai fost plătiți. La fel s-a întâmplat și cu fosta RATL, regia de transport, căruia i s-au pus în cârcă tot felul de ”gratuități electorale”, însă banii nu au mai fost plătiți ulterior, regia intrând în faliment. Revenind la calculele prețului la apă, prin documentul care va fi supus aprobării Consiliului Local Turda, se solicită o politică tarifară, care să suporte investițiile ce vor fi făcute, care va conduce la o creștere a tarifului la apă potabilă cu 59% până în 2023 și o creștere cu 45% a tarifului la canalizare, până în același an (creșteri mai mici decât cele din perioada 2006-2013). Întrebări și precizări...Întrebarea simplă care se pune este: fără o politică tarifară, ca anexă la cererea de finanțare europeană, Comisia Europeană ne va acorda acei bani? Răspunsul este clar: nu! Ca și la precedenta cerere de finanțare, din 2007, cererea de finanțare trebuie însoțită de un document care să conțină politica tarifară asumată de solicitanții fondurilor europene. Dacă nu se aprobă politica tarifară, efectuată de un consultant tehnic, stabilit în urma unei licitații, ce se poate face? Probabil, în acest caz, s-ar solicita o nouă licitație, pentru stabilirea altui consultant tehnic, care să efectueze la rândul lui un nou studiu privind politica tarifară a Companiei de Apă Arieș SA, pe perioada implementării proiectului. Asta ar însemna timp pierdut, alți bani cheltuiți și, cel mai important, o întârziere importantă în depunerea cererii de finanțare, care ar putea conduce, în cele din urmă, inclusiv la ratarea proiectului (europenii nu stau după timpii noștri pierduți, iar fiecare dintre celelalte companii de apă din țară se grăbesc să depună cererea de finanțare, banii existenți neacoperind integral toate cererile). Însă, ce ne facem dacă și noul consultant va elabora o politică tarifară apropiată de valorile actuale (fiind vorba de un consultant tehnic, nu va ține cont de opiniile politice, ci de datele tehnice ale proiectului)?!

Ar fi benefic pentru turdeni să se piardă banii europeni? Evident că nu! Închipuiți-vă faptul că investițiile doar în municipiul Turda se ridică la circa 50 de milioane de euro, din care Comunitatea Europeană va deconta 98%. Dacă o astfel de investiție ar fi lăsată doar în seama capacității bugetului local, probabil ar fi realizată în circa 25 de ani, în condițiile în care nu s-ar mai putea asfalta drumuri, de exemplu. /TurdaNews CJ, http://www.turdanews.net/articole/analiza/50022-cetateanul-prins-din-nou-intre-ciocanul-si-nicovala-politica-a-apei.html