Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme de mediu

Cumpărarea pădurilor este singura cale pentru a le conserva

În ultima perioadă în mass-media au circulat tot felul de informaţii cu privire la activitatea Fundaţiei Conservation CARPATHIA (FCC), de numele acesteia fiind alăturat, în mod eronat, cel al Alteţei Sale Prinţul Charles. Toate aceste informaţii au fost dezminţite atât de Alteţa Sa Regală, cât şi de fundaţie. În tot acest timp, FCC a iniţiat proiectul ECOSS care va evalua potenţialul economic în direcţia dezvoltării unor afaceri „verzi“ care sprijină biodiversitatea şi menţin serviciile ecosistemelor. Potrivit unui comunicat al Fundaţiei Conservation CARPATHIA, „în acest context periculos, care reprezintă o ameninţare nu numai la adresa ecosistemelor din România, ci la nivel european, Fundaţia Conservation CARPATHIA a pornit o amplă acţiune de atragere de fonduri pentru cumpărarea pădurilor în judeţul Argeş în vederea conservării, inclusiv a unor păduri ameninţate din zona Parcului Naţional Piatra Craiului. Până în acest moment s-au cumpărat pentru conservare 16.000 de hectare.

În ciuda speculaţiilor din presă, cumpărarea pădurilor este singura cale eficientă în acest moment pentru a le conserva în regim de protecţie integrală. Chiar şi pădurile din ariile naturale protejate, aflate în grija statului, sunt ameninţate, deoarece legislaţia care presupune compensaţii pentru pădurile protejate nu se aplică, iar administraţiile ariilor protejate sunt subfinanţate. Un bun exemplu sunt pădurile tăiate abuziv în Munţii Făgăraş în ultimii 10 ani, masacrul fiind uşor de observat inclusiv cu ajutorul Google Earth. Menţionăm însă că Alteţa Sa Prinţul Charles nu are nicio legătură cu activităţile noastre, în afara faptului că le cunoaşte şi apreciază proiectele de conservare din Transilvania. Ca să punem punct insinuărilor răutăcioase la adresa FCC, menţionăm că Fundaţia Conservation CARPATHIA este o organizaţie românească, aflată sub incidenţa legilor ţării, echipa care activează în cadrul fundaţiei este formată în majoritate mare din cetăţeni români şi, prin urmare, pădurile cumpărate de FCC nu sunt proprietatea unor «milionari» străini, aşa cum s-a vehiculat în presă.

În statutul fundaţiei este inclusă clauza prin care toate suprafeţele cumpărate pentru a alcătui viitorul parc vor fi donate statului român în momentul în care acesta va putea asigura administrarea parcului, în conformitate cu statutul său. Obiectivul final al Fundaţiei Conservation CARPATHIA este să creeze unul dintre cele mai importante Parcuri Naţionale din Europa, pe o suprafaţă impresionantă, care să-l recomande ca valoare internaţională, la nivelul Yellowstone-ului“. Astfel, Fundaţia Conservation CARPATHIA a iniţiat anul acesta proiectul Studiul „Potenţialului economic şi ecologic al iniaţivelor economice bazate pe conservare, pentru îmbunătăţirea economiei locale, a serviciilor ecosistemelor şi biodiversităţii în situl Natura 2000 Munţii Făgăraş (ECOSS)“, proiect care va finanţat din fondurile SEE cu 500.000 euro.

Pe 19 mai a.c., Christoph Promberger, directorul executiv al fundaţiei, a semnat contractul de finanţare. Proiectul se va desfăşura în zonele din jurul sitului Natura 2000 Munţii Făgăraş, în judeţele Argeş, Sibiu, Braşov şi Vâlcea. Finanţatorii proiectului sunt din: Irlanda, Lichtenstein, Norvegia - EEA Grants (sau Granturile SEE - spaţiul economic european) prin programul RO02 - Biodiversitate şi serviciile ecosistemelor, iar parteneri sunt: FCC (RO, promotorul proiectului), Norwegian Institute for Nature Research (NO), Conservation Capital România (RO), Mrass & Partner (RO).

În zonele declarate situri Natura 2000, planurile de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică a comunităților locale, ținând cont totodată de trăsăturile tradiționale, culturale și spirituale specifice zonei. Pornind de la aceste premise şi conştientizând faptul că populaţia care trăieşte în această arie protejată trebuie să desfăşoare activităţi economice ca să supravieţuiască, s-a evidenţiat necesitatea implementării unui program de dezvoltare a unor afaceri orientate spre natură. Proiectul ECOSS va evalua potenţialul economic în direcţia dezvoltării unor afaceri „verzi“ care sprijină biodiversitatea şi menţin serviciile ecosistemelor. Studiile care se vor realiza în cadrul proiectului vor demonstra că există alternative economice generatoare de venituri pentru populaţia locală, în paralel cu protejarea naturii. Studiile vor arăta ce activităţi economice se pot face protejând totodată natura, iar pentru aceste activităţi se vor elabora planuri de afaceri însoţite de mecanisme de atragere a finanţărilor. Toate acestea vor fi puse la dispoziţie gratuit pentru întreprinzătorii locali.

Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de 12 luni, având ca arie de desfăşurare zonele din jurul sitului Natura 2000 Munţii Făgăraş, adică 27 de localităţi, din judeţele Argeş, Sibiu, Braşov şi Vâlcea. Proiectul este finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, (SEE) 2009- 2014, în cadrul programului Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor, iar valoarea finanţării nerambursabile este de 449.440 euro şi 220.350,86 lei co-finanţarea Fundaţiei Conservation CARPATHIA (FCC). /Ecologic, http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/dezvoltare-durabila/12549/

NATURĂ ȘI BIODIVERSITATE/ Parcul Național Defileul Jiului - Prin paradisul creat de natură și de apele învolburate ale Jiului

Parcul Național Defileul Jiului (PNDJ), constituit de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele Parâng și Vâlcan, ocupă o suprafață de peste 11.100 hectare, împărțită între județele Gorj și Hunedoara, zona fiind acoperită aproape în totalitate de păduri de fag și de gorun (85%). De altfel, o parte dintre aceste păduri sunt considerate virgine și cvasi-virgine.

Parcul cuprinde numeroase grote, forme carstice, puțuri naturale și avenuri, reprezentând, totodată, locul ideal pentru numeroase specii de animale, peste 400, dintre care unele pe cale de dispariție și protejate de legi naționale și internaționale, dar și peste 700 de specii de plante deosebite. Despre minunățiile create de natură în Defileul Jiului, mai mult sau mai puțin cunoscute, despre locurile istorice sau de legendă, despre peisajele unice și impresionante care răsar de o parte și de alta a Jiului, dar și despre nevoile și necesitățile zonei, am stat de vorbă cu Marin Șerban, directorul Administrației Parcului Național Defileul Jiului.

Ecosistemul din defileu...

Acest râu sinuos, Jiul, cu apele sale deopotrivă zbuciumate și liniștite, străbate parcul pe o distanță de 30 de kilometri, de la nord la sud, oferind nu doar posibilități de cercetare științifică a ecosistemului acvatic, ci și unele dintre cele mai bune condiții pentru practicarea raftingului sau canoe, dar și de pescuit sportiv sau, de ce nu, de picnic. Defileul Jiului este unul unul dintre cele mai spectaculoase și sălbatice defileuri din Munții Carpați, iar șoseaua și calea ferată ce-l străbat dezvăluie ochilor sectoare cu văi adânci de frumuseți copleșitoare, tunele și viaducte, practic un întreg univers oferit în primul rând de natură, dar și de iscusința omului de a construi una dintre cele mai spectaculoase căi de acces de pe teritoriul României. Nu trebuie uitat faptul că Defileul Jiului a fost și locul unor bătălii crâncene între armata română și cea germană, iar în anul 1916 generalul Ion Dragalina a murit din cauza rănilor pricinuite în luptele ce s-au dat în aceste locuri, lângă Mănăstirea Lainici. Tot aici, la Mănăstirea Lainici, dar pe la 1817, Tudor Vladimirescu a încercat să se ascundă de turcii care îl urmăreau pentru că luptase împotriva lor, în perioada războiului ruso-turc, de la începutul secolului al XIX-lea.

Floră și faună în aria naturală Natura2000

Parcul Național Defileul Jiului este o arie protejată de interes național și european, recent constituită, fiind inclusă însă și în rețeaua de arii naturale de interes european — Natura 2000. Cu o suprafață totală de 11.109 hectare, situată în partea de vest a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan și Munții Parâng și perimetrul adiacent din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, parcul natural cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" (academician Constantin Orghidan, 1969—n.r.). Această arie protejată a fost înființată prin HG 1581/2005.

Teritoriul Parcului Național Defileul Jiului, amplasat într-un peisaj legendar, este străbătut de la sud la nord de DN 66 Filiași — Deva, cale de acces deschisă pentru prima dată pentru căruțe în secolul XIX, pentru automobile în perioada interbelică și asfaltat abia după anul 1960, dar și de calea ferată Bumbești Jiu-Livezeni, inaugurată în urmă cu 67 de ani. "Cercetările științifice în zonă, începute în anul 2004, au stabilit un prim inventar al speciilor de floră și faună, dar și al celor mai importante habitate ce se pot întâlni în Parcul Național Defileul Jiului. Acest inventar cuprinde un număr total de 1.142 de specii, dintre care 441 specii de faună — 168 protejate — și 701 specii de floră, din care 35 protejate, atât la nivel național, cât și internațional", explică Marin Șerban, directorul Parcului.

Dintre speciile de faună protejate, cele mai cunoscute sunt: ursul brun, lupul, râsul, vidra, în timp ce erbivorele sunt reprezentate de căprior, cerb și capră neagră, declarată monument al naturii. În pădurile Parcului trăiesc diferite specii de chiroptere, printre care se numără speciile vulnerabile: liliacul mare cu nas potcoavă, liliacul cârn, liliacul cu aripi lungi, dar și unele specii periclitate, precum liliacul mic cu urechi de șoarece sau liliacul mare cu bot ascuțit. Totodată, Defileul Jiului este menționat în literatură ca fiind unul dintre principalele culoare de imigrație ale păsărilor, drept pentru care a fost denumit "drumul centro — europeano — bulgar". Aici se pot întâlni exemplare de cocoș de munte, acvilă de munte și șoim călător, specii ocrotite prin legi naționale și internaționale.

Existența calcarelor în aceste locuri face ca zona să fie populată de reptile, cum sunt cele două specii de vipere: vipera cu corn — specie endemită pentru zonă — și vipera comună. De altfel, viperele sunt speciile de care locuitorii zonei se tem cel mai mult, deși nu au fost înregistrate cazuri de atacuri asupra celor care vin să caute fructe de pădure. Familia șerpilor întâlnită în Valea Jiului este completată de șarpele lui Esculap, șarpele de alun, șarpele de casă sau șarpele de apă. La capitolul "insecte", croitorul alpin este protejat la nivel național și internațional, această specie preferând habitatele de fag bine reprezentate în Parcul Național Defileul Jiului. De asemenea, a fost semnalată în zonă și prezența bine-cunoscutului croitor (Cerambyx cerdo), a rădașcăi și, nu în ultimul rând, cea a scorpionului carpatic — endemit carpatic românesc. Nu trebuie uitate nici speciile vegetale protejate, precum garofița, ce se poate observa în zilele de vară pe taluzul stâncos din ampriza DN66, inul galben de Banat, crucea voinicului, clopoțelul sau ghiocelul. Teritoriul parcului este acoperit aproape în totalitate de păduri (85%), iar o parte dintre acestea intră în categoria așa-numitelor "păduri virgine și cvasi-virgine". Neacoperite sunt doar abrupturile și pajiștile montane. Pădurile naturale compacte sunt constituite din arborete în care predomină fagul și gorunul. Acestea adăpostesc și specii mediteraneene, precum carpenul și frasinul, dar și specii dacice ce fac din defileu "o adevărată grădină botanică didactică".

"În ampriza DN 66, supraviețuiesc arbori aparent insignifianți, dar care, în realitate, sunt biotopuri tradiționale pentru insecte relictare (specifice unei lumi dispărute). Este cazul insectei Limoniscus violaceus, localizată în scorburile minerale, a gândacului sihastru (Osmoderma eremita), localizat în scorburile înalte sau Aggnathus decoratus, localizată strict în trunchiul arborilor de anin din defileu. Din aceste motive cred că putem spune că arborii reprezintă 'mai mult decât o scândură sau un furnir'", precizează Marin Șerban. Habitatele reprezentative ale zonei sunt pădurile de fag, de gorun, pădurile aluviale de anin (arin) negru de pe cele două maluri ale Jiului și în vecinătatea DN 66 Bumbești Jiu — Petroșani, dar și pajiștile montane cu țăpoșică (Nardus stricta).

Turism, tradiție și istorie în Defileul Jiului

Pe raza parcului se află amenajate două trasee tematice: primul se află în zona Meri, cu punctul de plecare din gara Meri, și cel de-al doilea în zona Lainici, cu punctul de plecare în zona Mănăstirii Lainici, informațiile necesare pentru parcurgerea acestor trasee putându-se obține din pliante și broșuri sau de pe site-ul parcului național. Începând cu luna octombrie 2014, funcționează și "Centrul de vizitare al Parcului Național Defileul Jiului", situat în localitatea Bumbești Jiu din județul Gorj. Tarifele percepute pentru vizitarea parcului sunt de numai 5 lei de persoană pe săptămână sau de 25 de lei pe an, iar pentru grupurile mai mari de 10 persoane tarifele sunt de 3 lei/persoană/săptămână.

Potrivit datelor furnizate de directorul Parcului, în zona Lainici se află un monument al naturii și anume "Sfinxul Lainici" și rezervația naturală geologică "Stâncile Rafailă". Tot aici, în 'trecătoarea Lainici", se poate vizita mănăstirea cu același nume, considerată de localnici 'mireasa' din Defileul Jiului, datorită fațadei sale de un alb puternic și strălucitor. Mănăstirea a fost construită între anii 1812-1818, în vremea domnitorului Gheorghe Caragea, iar aici s-a ascuns, în anul 1817, Tudor Vladimirescu, îmbrăcat în haine călugărești, pentru a scăpa de urmărirea turcilor, împotriva cărora luptase în războiul ruso-turc din 1806-1812. Mănăstirea a fost desființată ca lăcaș de cult în anul 1961, însă, după 1990, s-a înălțat biserica nouă, lateral sud-est de vechea biserică, cu hramul Izvorul Tămăduirii. Tot aici se pot vizita așezările ecumenice Schitul Locuri Rele (sau "Locurele") și Schitul Pustnicului, dar și monumentul ridicat în onoarea generalului Dragalina. De asemenea, la intrarea în defileu, dinspre Târgu Jiu, se pot vizita locuri de o mare însemnătate istorică, dovadă a statuării pe aceste meleaguri a neamului românesc, precum "Castrul roman" sau Mănăstirea Vișina. Înălțată inițial din piatră, sub munte, de către domnitorul Mircea cel Bătrân, lângă un turn dacic de apărare, mănăstirea poate fi socotită printre cele mai vechi lăcașuri religioase din județul Gorj, chiar dacă a fost atestată documentar într-un hrisov din anul 1514, din vremea lui Neagoe Basarab.

Calea ferată Bumbești Jiu — Livezeni

Defileul Jiului nu poate fi întreg fără a menționa calea ferată care îl străbate și care unește Oltenia de Ardeal. Legătura feroviară dintre cele două stații din județele Gorj (Bumbești) și Hunedoara (Livezeni) oferă priveliști spectaculoase, însă reprezintă și un monument al tehnicii românești. Ideea construirii unei legături între Oltenia și Ardeal apare pentru prima data în anul 1874 în textul 'Convenției pentru joncțiunea feroviară între România și Austro-Ungaria', însă abia după 74 de ani calea ferată a fost în întregime realizată. Drumul de fier din Defileul Jiului a fost construit în patru etape, respectiv 1924 — 1931, 1933 — 1934, 1941 — 1944 și ultima, 1 aprilie — 31 octombrie 1948, când au fost aduși nu mai puțin de 28.000 de muncitori pentru a finaliza lucrarea.

Calea ferată din 'Marele canion al Carpaților Meridionali' cuprinde de-a lungul celor 31 de kilometri ai traseului opt poduri mari, 27 de viaducte de coastă, 39 de tuneluri, 2.500 de metri de ziduri de sprijin și cinci stații și halte. Și în prezent, calea ferată Bumbești Jiu — Livezeni este de departe cea mai complexă și dificilă rută feroviară construită în România, deși au trecut 67 de ani de la inaugurarea ei.

Proiecte și fonduri pentru dezvoltare durabilă

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea PNDJ, administrarea parcului în bune condiții necesită anual un buget estimat între 550.000 lei și 590.000 de lei care se aprobă de către RNP-Romsilva — administratorul celor 22 de parcuri naturale și naționale din România. Nu sunt de neglijat fondurile europene de aproape 3 milioane de lei atrase până în prezent pentru dezvoltarea infrastructurii de vizitare și a capacității instituționale a Administrației Parcului Național Defileul Jiului.

Începând cu anul 2004, când parcurile au intrat sub administrarea Romsilva, au fost derulate două proiecte finanțate din POS Mediu și anume "Măsuri de îmbunătățire a managementului și conștientizare publică în Parcul Național Defileul Jiului" în valoare de aproximativ 941.000 lei și "Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare și a capacității instituționale a Administrației Parcului Național Defileul Jiului", de 1,87 de milioane lei. Fondurile primite în cadrul primului proiect au fost orientate spre serviciile de proiectare a centrului de vizitare al PNDJ, serviciile de cartare specii și habitate, echipamente și dotări, iar banii alocați prin cel de-al doilea proiect au vizat evaluarea stării de conservare și elaborarea planului de monitoring pentru speciile Natura 2000 în aria naturală protejată, elaborarea strategiei de comunicare și publicitate a proiectului, construcția efectivă a centrului de vizitare, echipamente, dotări, cursuri de pază și servicii audit proiect etc. În ceea ce privește proiectele pe care administrația dorește să le implementeze în anii ce urmează, cu finanțare externă, acestea vor urmări monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor care au fost deja identificate și cartate, dezvoltarea infrastructurii turistice în defileul Jiului, continuarea cercetărilor științifice mai ales pe bază de voluntariat, dezvoltarea eco-turismului susținut de comunitățile locale și punerea în valoare a tradițiilor acestei comunități.

Soluții pentru protecția biodiversității

Parcurile naționale păstrează și protejează zone deosebite din punct de vedere al aspectului natural și al biodiversității, dar acest lucru este posibil "doar dacă reușim să reducem impactul antropic asupra lor", consideră Marin Șerban.

"De aceea, încurajăm activitățile ecoturistice (petrecerea timpului liber în cort, în perioada de vară), cicloturismul, observarea faunei sălbatice, vizitarea parcului național sub îndrumarea unui ghid al administrației, vizitarea celor două trasee tematice din zonă, raftingul sub îndrumarea și supravegherea instructorilor autorizați, vizitarea obiectivelor religioase din zona defileului, excursiile cu rol științific pentru observarea speciilor de flora și a habitatelor, dar și taberele științifice cu voluntari", explică șeful PNDJ. Din păcate, activitatea umană din zona parcului își lasă amprenta și într-un mod negativ. Deșeurile menajere sau cele din construcții lăsate la voia întâmplării, introducerea unor specii invazive (ex. câini semi-sălbăticiți) sau poluarea provenită de la autovehiculele ce tranzitează calea rutieră sunt doar câteva dintre cauze. Trebuie menționate ca efecte negative pentru menținerea biodiversității parcului și construcțiile ilegale din zona parcului, tăierile accidentale și cele ilegale de masă lemnoasă, pășunatul excesiv, recoltarea excesivă a resurselor regenerabile (fructe de pădure, ciuperci), accesul necontrolat în aria protejată și incendiile iscate din neglijență. Tocmai din aceste motive, administrația parcului desfășoară patrulări, acțiuni de supraveghere și control menite să asigure starea de conservare favorabilă a ecosistemelor și speciilor componente. Indiferent de anotimp și de vremuri, Jiul continuă să curgă cu apele sale repezi prin albia sugrumată parcă de pereții verticali ai stâncilor oferind, acum, sau poate pentru totdeauna, priveliști copleșitoare prin defileul care îi poartă numele. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/mediu/2015/09/14/natura-si-biodiversitate-parcul-national-defileul-jiului-prin-paradisul-creat-de-natura-si-de-apele-involburate-ale-jiului-12-10-08

/Infoziare, http://www.infoziare.ro/stire/4507934/NATUR%C4%82+%C8%98I+BIODIVERSITATE+Parcul+Na%C8%9Bional+Defileul+Jiului+Prin+paradisul+creat+de+natur%C4%83+%C8%99i+de+apele+%C3%AEnvolburate+ale+Jiului

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU