Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme similare

Mureșul, populat cu pește. Locul în care a fost eliberat puietul, ținut la secret!

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi a desfășurat o acțiune de populare cu pește (ciprinide) a unor zone de pe râul Mureș. Peste 400 de kilograme de pește achiziționat din acvacultura de la bălțile din Daia Română (SC Delta Plus Daia Română SRL) a fost eliberat în apele râului. reprezentanții AJVPS spun că zonele în care au fost eliberate sunt secrete, din cauza braconierilor care nu pot fi, se pare, opriți. Aceasta este prima populare a Mureșului, în acest an, urmând o nouă populare cu puiet, în toamnă. Potrivit celor de la AJVPS, anul trecut, în luna mai, au fost populate cu pește zonele Blaj si Ocna-Mureș. Aceste populări anuale cu pește sunt necesare în condițiile scăderii numărului de pești pe râul Mureș, una dintre cele mai importante cauze fiind braconajul. /Alba 24 AB, http://alba24.ro/foto-muresul-populat-cu-peste-locul-in-care-a-fost-eliberat-puietul-tinut-la-secret-562820.html

Făt Frumos pe bicicletă

Moldoveanul care face legea în Munții Apuseni . Făt Frumos pe bicicletă, pe numele său real Dumitru Vărzaru instigă și șantajează autoritățile locale din Roșia Montană în numele educației. Deşi mineritul a fost pus la pământ, investitorii alungaţi, foştii angajaţi nevoiţi să ia calea străinătăţii, activiştii ideologi ai noii religii – anti mineritul – continuă să agite spiritele la Roşia Montană. Unul dintre aceşti agitatori cu mentalitate de ocupant, Dumitru Vărzaru zis Tică Darie, aterizat din senin în localitate prin 2012 și susţinut de întreaga reţea sorosista din România şi Ungaria – a început să cumpere case la Roşia Montana, chiar în Centrul Istoric – fără să îl întrebe nimeni – cine îi dă bani și de ce ?! Înfiinţează ong-uri, după metoda soroșistă: să fie cât mai multe să pară că “o întreagă societate civilă se opune” la ce se va da comanda să se opună, fapt care îl susține chiar Vărzaru într-o declarație postată pe o rețea de socializare” Ideea e ca noi să ne implicăm și să punem presiune la ședințele de consiliu” – spunea acesta imediat după alegerile locale din 2016. Printr-unul dintre ong-uri agitatorul sucevean Vărzaru, desfăşoară activităţi de cercetaşi cu copiii – în fapt o bună găselniţa să spele pe creier noua generaţie. Evident că aceşti copii, ai căror părinţi şi-au pierdut locul de muncă din cauza unor agitatori ca Vărzaru nu cunosc legătura dintre faptul că mama sau tata nu mai au serviciu şi prietenul lor de joacă care e bun, îi duce şi în tabere.

 Ce urmărește acest individ la Roșia Montană? Acţionează după manualul agitatorului – provoacă, ocupă, hărțuieşte, instigă şi agită – face plângeri, petiţii, cereri pe legea 544, după cum se laudă singur pe pagina de facebook: are spaţiu unde să îşi desfăşoare activităţile lui propagandistice dar nu contează, consilierii locali trebuie hartuiţi şi ţinuţi sub presiune – “Acum sunt mai motivat să-i „bombardez” cu cereri pe care să le analizeze și să le discute la ședință.” – spune acesta într-o altă postare pe rețelele de socializare Mai nou, Vărzaru a început și cu șantajul asupra autorităților locale. Deși a primit un spațiu unde își desfășoară activitățile de voluntariat, cercetașul insistă cu cereri imposibil de soluționat, urmând ca apoi să denatureze soluțiile Consiliului Local, postând în victimă și agitând spiritele în localitate. Cel mai probabil prin acțiunile sale, acest Făt Frumos pe bicicletă, urmărește dezbinarea totală a mici comunități rămase în Roșia Montană, misiunea acestuia fiind astfel completă. Ce este cel mai trist , grupurile de interese îl promovează pe acest individ ca fiind un erou al luptei împotriva mineritului. /Opinia Transilvană AB, http://opiniatransilvana.ro/moldoveanul-care-face-legea-in-muntii-apuseni-fat-frumos-pe-bicicleta-pe-numele-sau-real-dumitru-varzaru-instiga-si-santajeaza-autoritatile-locale-din-rosia-montana-in-numele-educatiei/

Mii de medieşeni s-au distrat la baraj de 1 Mai

Medieşenii au participat în număr mare la Maialul desfăşurat pe barajul de la Ighişul Nou. Ziua de 1 mai a fost una cu soare în municipiul de pe Târnava Mare, astfel că peste 2.500 persoane au venit la baraj pentru a petrece împreună, dar şi pentru a se bucura de programul artistic special pregătit de către Primăria Mediaş cu această ocazie. /Nova Tv SB, http://novatv.ro/2017/05/mii-de-medieseni-s-au-distrat-pe-baraj-de-1-mai-video-si-declaratii/

/Radio Mediaș 725 SB, http://www.radiomedias.ro/maialul-motiv-de-distractie-pentru-medieseni/

Teme de mediu

Cheile Râmețului

Cheile Râmețului alcătuiesc o arie protejată de interes național (rezervație naturală de tip mixt), situate în estul Munților Trascău (situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni dominând valea Mureşului în aval de confluenţa cu Arieşul și nu depăşesc 1400 metri). Drumul spre satul Râmeț pornește din vestul Aiudului. Până la Cabană Slobodă există un drum asfaltat. Urmează o porțiune de macadam care urcă prin pădure, în serpentine lungi, până la 750 de metri, de unde continuă pe o creastă care e cumpănă de ape dintre bazinele Mureșului și Arieșului. Priveliștea este copleșitoare, dar blândă. Piscuri și chei calcaroase se desfășoară cât vezi cu ochii. Drumul intră în satul Ramet, apoi, puțin mai încolo, coboară în Valea Mănăstirii și urcă iar până spre 1.000 de metri, traversând satul Brădești. Din Valea Mănăstirii urmezi alt drum, unul care pune la grea încercare suspensiile mașinii și nervii șoferului deopotrivă. La volanul unei berline normale e un coșmar, de aceea mai potrivit este un autoturism cu gardă înaltă și scut metalic la motor. Dacă reușești să treci cu bine de toate capcanele, dai direct în capătul dinspre aval al Cheilor Râmeților, chiar în spatele Mănăstirii Râmeț, cel mai vechi așezământ ortodox de acest fel din Transilvania. Mănăstirea este păstrătoarea unei bogății de odoare bisericești, icoane pe lemn și obiecte medievale. Rezervația naturală Cheile Râmețului, reprezintă două masive săpate în calcare mezozoice jurasice (marne, gresii conglomerate, bazalte), o zonă de chei, cu multe forme carstice (doline, turnuri, peșteri, masive de grohotișuri, turnuri, creste), înconjurate de păduri, pajiști și fănețe. Zona Râmeţi este în mare parte o arie naturală protejată, aici există 8 rezervaţii naturale: Cheile Râmeţului, Cheile Mânăstirii, Cheile Tecşeştilor, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălţii, Cheile Pravului, Piatra Cetii, Poiana Narciselor. În partea de est şi de vest rezervaţia Cheile Râmețului, cu o suprafață de 150 hectare este delimitată de glacisul care înconjoară versanţii abrupţi ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord, Fundoi la sud şi coboară vertiginos în Valea Geoagiului. Limita nordică este formată de liziera ce desparte marginea abruptului calcaros de pădurea din apropierea cotei de 1135 m şi se continuă spre est şi spre vest la marginea abruptului, iar cea sudică o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros cuprins între cotele 1158 m şi 1166 m, dominate de vârful Piatra din Chei (1189). Zona tampon o constituie o fâşie lată de circa 200-300 m, care înconjoară zona strict protejată şi cuprinde în cea mai mare parte pădurea limitrofă, inclusă de silvici în Clasa I de protecţie, şi câteva areale cu păşuni şi fâneţe. /Radio Unirea AB, http://www.radiounirea.ro/destinatie-de-week-end-cheile-rametului-30174.html