Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme de mediu

Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei; 166.813 hectare rămân în proprietatea statului

Cele peste 166.800 de hectare de fond forestier din județul Suceava pentru care Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei susținea că deținea drept de proprietate rămân în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, după ce instituția a câștigat definitiv procesul intentat de către forul bisericesc, a anunțat, luni, Romsilva.

Potrivit unui comunicat al regiei remis AGERPRES, procesul a fost intentat în urmă cu 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava.

'Litigiul s-a judecat în acești ani la mai multe instanțe din țară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Cluj, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție', se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, în cursul anului trecut, juriștii RNP — Romsilva au reușit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în județele Buzău (2.754 de hectare), Gorj (2.622 de hectare) și Argeș (1.276 de hectare).

În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăților, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier național, notează Regia. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/02/27/romsilva-a-castigat-definitiv-procesul-cu-fondul-bisericesc-ortodox-roman-al-bucovinei-166-813-hectare-raman-in-proprietatea-statului-12-33-49

Petcu (MAP): Nu susțin eliminarea prevederilor OUG 51 privind contravențiile silvice; aplicarea discreționară a legii trebuie evitată

Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) nu susține eliminarea prevederilor OUG 51/2016 privind contravențiile silvice, însă este de acord cu faptul că actul normativ conține o serie disfuncționalități sau situații de aplicare discreționară a legii ce trebuie evitate, potrivit unui punct de vedere al instituției, postat vineri pe propria pagină de Facebook.

'Ministerul Apelor și Pădurilor nu susține eliminarea prevederilor OUG 51/2016. Acest act normativ a fost promovat pentru sancționarea unor importante încălcări ale regimului silvic și, totodată, pentru transpunerea, în mod complet, a regulamentelor Uniunii Europene în domeniu. Mai mult, în urma adoptării OUG 51/2016, Comisia Europeană a anulat procedura de infringement declanșată împotriva României, tocmai pentru netranspunerea prevederilor din regulamente. Considerăm că prevederile OUG 51/2016 reprezintă, în cea mai mare parte, un instrument esențial în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure și este necesar ca aceste prevederi să fie adoptate prin lege', notează Ministerul Apelor și Pădurilor.

Potrivit sursei citate, după intrarea în vigoare a Ordonanței 51 s-a constatat că aceasta conține o serie de disfuncționalități sau situații de aplicare discreționară.

'În cele ce urmează, prezentăm câteva exemple: la majoritatea transporturilor de materiale lemnoase, organele de control sunt nevoite să aplice sancțiune contravențională, constând în amendă contravențională și confiscare de material lemnos, întrucât actul normativ nu prevede posibilitatea luării în calcul a toleranțelor de măsurare. În cazul în care transportul de materiale lemnoase se face cu mijloace de transport feroviare sau navale, termenele de valabilitate ale avizelor de însoțire nu sunt corelate cu durata transportului. Aplicarea ad-literam a prevederii art. 14 alin (1) lit. d 'aplicarea indescifrabilă, ilizibilă sau necorespunzătoare a dispozitivelor speciale de marcat' poate duce la sancționarea unor muncitori necalificați care au sarcina directă de a aplica marca, sau a personalului silvic calificat responsabil pentru lucrarea silvică ce impune aplicarea mărcii. În acest context, este de dorit evitarea situațiilor de încălcare a drepturilor persoanelor, în condițiile în care elementul constitutiv al contravenției, vinovăția, nu există', se arată în comunicatul ministerului de resort.

Totodată, procesul de dezvoltare a sistemului de urmărire a trasabilității lemnului — SUMAL a generat situații noi, nereglementate în actuala formă a actului normativ, iar toate aceste propuneri de modificare a prevederilor OUG 51/2016 au fost constatate inclusiv de vechiul Guvern, care a elaborat și promovat un proiect de Ordonanță de corectare a acestora, fără însă să apuce să finalizeze procedura de adoptare, menționează sursa citată.

În plus, ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, a subliniat faptul că nu este adepta unei relaxări a regimului contravențiilor. 'Cred foarte tare că aceia care încalcă legea trebuie să plătească pentru asta și trebuie să-i usture. Sigur, vom corecta ce este de corectat în textul legii, însă o relaxare a regimului contravențiilor nu este negociabilă', a precizat Petcu.

Ministerul Apelor și Pădurilor susține, de asemenea, că 'modul în care această nouă Lege va fi adoptată (includerea în proiectul de lege aflat deja în procedura parlamentară a prevederilor OUG 51, adoptarea OUG 51 cu modificări etc.) reprezintă chestiuni de tehnică legislativă și sunt strict în atributul Parlamentului'.

'Important este să păstrăm nivelul sancțiunilor și, în niciun caz, să ne întoarcem la varianta existentă înainte de intrarea în vigoare a OUG 51/2106. În prezent, în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor funcționează un grup de lucru care va elabora propunerile de modificare și completare a actului normativ. După elaborare, propunerile autorității vor fi transmise Parlamentului', relevă ministerul de resort.

Recent, ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, a declarat, în cadrul unei dezbateri privind identificarea priorităților, politicilor și strategiilor pentru sectorul forestier, organizată la sediul ministerului de resort, că legea de aprobare a ordonanței pentru modificarea actului normativ privind contravențiile silvice trebuie respinsă și reluat procesul legislativ pe proiectul de lege din Parlament.

'Nu sunt pentru o relaxare a contravențiilor pentru cei care încalcă legea și contribuie la fenomenul tăierilor ilegale de păduri. Sigur că toate cazurile aberante prezentate vor fi analizate, corectate, dar cei care încalcă legea trebuie să plătească 'să îi usture'. Și eu sunt acord că trebuie respinsă legea de aprobare a Ordonanței 51 și reluat procesul legislativ pe proiectul de lege din Parlament și corectate toate aceste situații, sens în care, de urgență, cu colegii mei din minister și cu dumneavoastră (sectorul forestier — n. r.) vom forma grupuri de lucru ca să cristalizăm toate concluziile amendamentelor necesare pentru modificarea Legii 171/2010', a spus Petcu.

La jumătatea lunii octombrie 2016, WWF-România califica drept abuzivă măsura de sancționare a unui operator care transportă în mod legal lemn, dar la care se constată, în urma controlului din trafic, că există o diferență de 1% între volumul înscris în documente și cel din autovehicul.

Un studiu publicat în 2016 de PwC arată că industria de profil are o pondere de 3,5% la formarea PIB, contribuie cu 1,7 miliarde de euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei, și asigură 128.000 de locuri de muncă în mod direct, iar alte 186.000 indirect, în sectoare conexe.

Pe de altă parte, conform Inventarului Forestier Național (IFN) realizat în perioada 2008 — 2012, România deține circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. De asemenea, au fost înregistrați circa 830.000 de proprietari de pădure și aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5. Raportat la datele actuale ale Inventarului Forestier Național, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creșterea anuală a pădurii, comparativ cu media UE-27, de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) și Slovenia (44%) înregistrează recoltări în proporție mai mică din creștere.

Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde de euro și exporturi de 1,88 miliarde de euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN. România este un mare importator de materie primă (buștean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi lemn rotund și exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde de euro, anual. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/02/24/petcu-map-nu-sustin-eliminarea-prevederilor-oug-51-privind-contraventiile-silvice-aplicarea-discretionara-a-legii-trebuie-evitata-17-07-23

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT - BÂRLAD