Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme ABA

Lucrări de întreţinere şi întâlniri cu primarii, pe agenda SGA

În cursul săptămânii trecute, echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj au continuat executarea lucrărilor de întreţinere la digurile din administrare dig la acumulare nepermanentă Rovinari, dig la regularizare râu Amaradia la Târgu-Jiu, zona Drăguţeşti, dig la regularizare şi îndiguire râu Gilort la Novaci-pârâu Gilorţel, care au constat în defrişarea manuală a suprafeţelor şi doborârea mecanică a arborilor. Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj a continuat să ia măsuri ca la priza de apă Rovinari să fie asigurate toate condiţiile pentru tranzitarea debitului necesar alimentării cu apă industrială a termocentralei Rovinari.

De asemenea, sunt monitorizate în teritoriu cursurile de apă, în special în zona podurilor rutiere, în vederea eliminării eventualelor pericole de inundaţii. Totodată, în perioada 22-24 februarie, în cadrul şedinţelor care au avut loc la sediul Primăriei oraşului Târgu-Cărbuneşti, au fost prezentate atribuţiile primarilor pentru respectarea legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor, reprezentanţilor primăriilor: Alimpeşti, Baia de Fier, Bărbăteşti, Bengeşti-Ciocadia, Berleşti, Bumbeşti-Piţic, Bustuchin, Căpreni, Crasna, Dănciuleşti, Hurezani, Jupâneşti, Licurici, Logreşti, Muşeteşti, Novaci, Polovragi, Prigoria, Roşia de Amaradia, Săcelu, Scoarţa, Stejari, Stoina, Târgu-Cărbuneşti, Vladimir şi Ţicleni. /GORJEANUL – Realitatea Gorjeana

Teme similare

Zona Devei, mai poluată decât Valea Jiului

Reducerea treptată a capacităților miniere a determinat ca Valea Jiului să nu mai reprezinte cea mai poluată zonă a județului. Deva este, conform reprezentanților Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara, mai vulnerabilă decât Valea Jiului în ceea ce privește pulberile poluatoare din aer. ”Deva, Mintia, Chișcădaga intră în zona Deva. Aici sunt depășiri a pulberilor din aer, din cauza industriei și traficului auto”, a declarat, pentru GDD, Georgeta Barabaș, director APM Hunedoara. Conform sursei citate, în județul Hunedoara nu au fost identificați în aer, peste limitele admise, agenți poluatori. ”Valorile identificate nu depășesc limitele admise, cu excepția unor pulberi măsurate pe anumite stații automate”, a completat directorul APM Hunedoara.Județul Hunedoara are o serie de 30 de agenți economici care pot provoca poluarea aerului. Printre aceștia se află și Complexul Energetic Hunedoara, cu grupurile energetice de la Mintia și Paroșeni.La cele două termocentrale, conducerea CEH trebuie încă să rezolve problemele de mediu legate de emisiile în aer. În 2015, din cauza faptului că nu îndeplinesc condițiile de mediu, Garda de Mediu a dispus sistarea activității la termocentralele Mintia și Paroșeni. CEH a contestat însă respectivele procese verbale, iar procesele nu au fost finalizate încă. Autorităţile de mediu susţin că nivelul de poluare al aerului creşte în raport direct cu aglomeraţia, cu numărul fabricilor şi cu intensitatea traficului. Calitatea aerului ar putea fi îmbunătățită prin crearea de perdele verzi. În județul Hunedoara însă, administrațiile locale, și nu numai, taie arbori fără a pune nimic în loc. Ba mai mult, construcțiile și modernizările de drumuri au dus și la eliminarea arborilor de pe marginea șoselei. /Gazeta de dimineata- Actualitate

Asfaltarea drumurilor sătești, pe lista investițiilor din Fărcășești

Administrația publică locală din comuna Fărcășești are pe lista de investiții de anul acesta asfaltarea mai multor drumuri din comună. Unele vor fi reabilitate, iar acolo unde se impune vor fi realizate trotuare pentru circulația în siguranța a localnicilor.

Proiectele de investiții au fost stabilite încă de la începutul anului, iar în momentul în care va fi disponibil bugetul necesar se va proceda la demararea lucrărilor. Astfel, sunt prevăzute mai multe investiții, mai ales în ceea ce privește reabilitarea drumurilor din câteva sate ale comunei Fărcășești. „Drumul din satul Peșteana de Jos, Călugăreni, punem covor de bitum; Aceeași lucrare va fi executată și pe ulița Valea cu Apă, satul Valea cu Apă. Este asfalt aici, dar venim cu un covor de bitum peste asfalt. De asemenea, unde este școala din Valea cu Apă vrem să prindem în proiectul de buget ca de la Școala Valea cu Apă, până la ulița de acolo, să facem trotuar pentru copii. Este o zonă unde copiii merg pe jos și vrem ca aceștia să circule în siguranță, o să facem șanțuri și trotuare. Avem și în satul Fărcășești, ulița Broștenița, la fel, vrem să băgăm conductă de apă și să turnăm asfalt”, a declarat Constantin Drăgoescu, primarul comunei Fărcășești. /IMPACT IN GORJ - Actualitate

Lucrări reluate în forță pentru realizarea variantei de ocolire a municipiulu Târgu-Jiu

Lucrările la Varianta de ocolire a Municipiului Târgu-Jiu au reînceput în forță. Se lucrează intens pentru ca proiectul să fie finalizat la timp, după cum confirmă reprezentanții Secției Drumuri Naționale Târgu-Jiu.

Varianta de ocolire a municipiului Târgu-Jiu este realizată într-un procent de peste 20%. Proiectul presupune construcţia a 19,957 km de drum, a patru poduri, a opt pasaje şi a trei intersecţii la nivel. Valoarea totală a proiectului este de 96.651.483,87 de lei din care valoarea totală eligibilă este de 74.424.126,80 de lei. Contribuţia Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 85% din valoarea totală eligibilă a Proiectului respectiv 63.260.507,78 de lei, restul sumei fiind asigurat de la Bugetul de Stat. La ora actuală, lucrările sunt destul de avansate, proiectul putând fi finalizat până în toamnă. „S-a început lucrarea la pila patru a pasajului, radierul culei a doua a fost turnat și se lucrează la legarea fierului beton pentru structură. Acest pasaj face legătura între varianta și DN 67”, confirmă Cristi Tudor, reprezentantul Secției Drumuri Naționale Târgu-Jiu.

Varianta de ocolire a municipiluui Targu-Jiu presupune realizarea unui traseu rutier atat prin estul orasului, cât şi prin vestul acestuia: varianta est (cei mai mulţi kilometri de centură) va asigura legăturile între Filiaşi (DN66), Râmnicu Vâlcea (DN67) şi Petroşani (DN 66) şi are o lungime de 14,9 kilometri. Varianta vest asigură legăturile între Filiaşi (DN66), Drobeta Turnu Severin (DN67) şi Băile Herculane (DN 67D) şi are o lungime de cinci kilometri. În proiect sunt cuprinse lucrări de amploare, precum poduri peste Jiu, Amaradia şi calea ferată, dar şi două pasaje supraterane, ce vor trece peste Drumul Naţional 67. Varianta va fi construită pe DN 66, care traversează municipiul Târgu-Jiu de la sud la nord, precum şi pe drumul naţional secundar DN 67 D, incident în nord-vest. Termenul pentru finalizarea centurii Târgu-Jiu, amplasată pe DN66, va fi de doi ani, la care se adaugă o perioadă similară pentru notificarea defecţiunilor. /GORJEANUL – Realitatea Gorjeana