Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Aproape de final

Depozitul ecologic de deşeuri de la Sânpaul ar putea fi finalizat în aproximativ în trei luni şi pus în funcţiune în luna iulie. Asta dacă toate calculele făcute la faţa locului de Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, sunt corecte. Depozitul se află încă în şantier, lucrările fiind în proporţie de 85% terminate.

Utilajele care urmează să fie folosite au fost procurate în proporţie de 85%, lipsind cele pentru tratarea mecanică.  După finalizarea lucrărilor urmează să fie ales, prin licitaţie publică, operatorul deşeurilor. Investiţia în construcţia depozitului se cifrează la aproximativ 20 de milioane de euro, obiectivul fiind rezolvarea problemei deşeurilor în judeţul Mureş. “Cred că celula numărul I de la acest depozit ecologic de la Sânpaul va rezolva problema deşeurilor pe 5-7 ani în judeţul Mureş şi poate deja ar trebui să ne gândim la o nouă construcţie. Acest 1.250.000 de mc de deşeuri nu va ajunge întregului judeţ  mai mult de 5-7 ani de zile. Ceea ce este interesant este faptul că din punctul meu de vedere avem obligaţia să finalizăm această investiţie pentru că staţia de tratare mecano-biologică de la Sânpaul este singura din România”, a declarat Ciprian Dobre, preşedinte CJ Mureş. Termenul de finalizare a lucrării este de 24 mai, însă preşedintele CJ Mureş estimează o întârziere a lucrărilor de 30-60 de zile. În timp ce lucrările la depozitul ecologic continuă, localităţile din judeţul Mureş se confruntă cu problema depozitării gunoiului. De când a fost închise depozitele de deşeuri neconforme, primarii se plâng că nu mai au unde să ducă gunoiul. /TV Mureş MS, http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/aproape-de-final.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABA

În vara asta, / La barajul doi nu se va putea înota

S-au făcut două, dacă nu chiar trei săptămâni, de la invitaţia pe care le-am făcut-o celor de la Apele Române şi de la Mediu. Aceea de a urca, pe Valea Morii, până la barajul 2. Ce să vadă şi dumnealor mândreţe de colmatare. Şi tare m-am bucurat când, duminica trecută, dar, mai ales, în aceasta de ieri, am observat că acesteia i s-a dat curs.

Numai că partea proastă este că nu de către cei cărora le era făcută. Unii dintre domniile lor, după câte am putut să-mi dau seama, au ajuns, da, pe strada Morii, numai că nu au mai pedalat până la barajul doi. Au preferat să facă staţii în preajma unor gospodării de pe malul pârâului şi să-i atenţioneze pe momârlani că trebuie să-şi facă curat în curţi. Că de nu... se ştie, vin cu amenda. Au urcat, însă, la barajul doi - şi acum o săptămână, dar şi ieri - mulţi vulcăneni dornici să se împărtăşească din grătare sfârâitoare şi de la berea pusă la rece în apa pârâului. Duminica trecută au fost mai puţini, dar în aceasta numărul lor a fost simţitor mai mare. Mi-a confirmat asta şi Nică, proprietarul mioarelor care pasc dincolo de baraj. Cioban cu care mulţi dintre vulcănenii dornici de antricot pe grătar au intrat în vorbă şi l-au întrebat dacă are miei de Paşti şi cu cât îi dă. /Ziarul Văii Jiului

Teme similare

Complexul Energetic Oltenia a intrat în zona crizei

Complexul Energetic Oltenia va trece printr-o perioadă critică în acest an. Următoarele luni sunt vitale pentru viitorul financiar al companiei. Deși până acum entitatea energetică a reușit să iasă pe profit, viitorul este sumbru pentru companie.

Managerul privat, Laurențiu Ciurel numai garantează nici că nu vor exista disponibilizări în anul 2014. Ciurel a prezentat situația financiară a companiei,  recunoscând că în lunile aprilie și mai CEO va ieși pe minus. Pe primul trimestru, CEO Oltenia a înregistrat un profit de 117 de milioane de lei din exploatare și 56 de milioane din cursul valutar. Conducerea Complexului Energetic Oltenia speră ca la finalul anului compania să nu termine pe minus pentru că în acest caz se poate lua în calcul privatizarea. În privința disponibilizărilor, managerul privat afirmă că în acest nu vor exista, însă în anul 2014 nu se știe, întrucât 242 de oameni se află în pragul pensionării. În acest moment, compania mai are în rezerve peste 400 de mii de tone de cărbune la Rovinari, 257 de mii la Turceni și 224 de la Ișalnița. /Gazeta de Dimineata - Economie

Află cum va fi vremea în următoarele zile

Meteorologii au veşti bune pentru acest început de săptămână. Potrivit specialiştilor, luni, valorile termice vor fi apropiate de cele normale ale perioadei în cea mai mare parte a ţării, cele maxime urmând a se încadra între 13 grade (pe litoral) şi 22 de grade (în regiunile vestice). Cerul va fi mai mult senin în est şi sud-est, în timp ce în rest vor mai fi şi intervale în care norii acoperă soarele, iar la munte, în vestul şi sud-vestul ţării, pe alocuri, se vor înregistra averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla în sudul Banatului şi pe crestele montane. Marţi, temperaturile se vor încadra în aceleaşi limite, normale de altfel pentru aceasta perioadă. Temperaturile pornesc de la 13 grade pe litoral şi ajung la 23 în sud şi sud-vest. În vestul, nord-vestul ţării şi la munte, din când în când, soarele este acoperit de nori şi mai ales după-amiază şi seara, local, vor fi averse şi descărcări electrice. În celelalte zone predomină soarele, iar astfel de manifestări vor fi posibile izolat. Vântul va avea ceva mai multa putere în zona montană. La Târgu Jiu, astăzi se vor înregistra maxime de 15 grade Celsius, cerul va fi înnorat pe tot parcursul zilei, iar în cursul dimineţii se vor înregistra precipitaţii. Mâine, târgujienii vor avea parte de vreme frumoasă. Termometrele vor indica maxime de 16 grade Celsius, iar cerul va fi senin pe tot parcursul zilei. /Domino - Actualitate

PROGNOZA METEOROLOGICĂ PENTRU INTERVALUL: 22.04.2013 ora 09 – 23.04.2013 ora 09

ÎN OLTENIA

Vremea  se menţine predominant frumoasă, deşi temperatura aerului va scădea uşor. Cerul va fi variabil cu unele innorări temporare, în zona de munte. Pe arii restrânse, mai ales la munte, vor fi averse de ploaie şi descărcări electrice, după-amiaza şi seara. Vântul va sufla slab până la moderat cu intensificări izolate, ziua. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 şi 21 de grade, iar minimele între 4 şi 9 grade. Izolat, dimineaţa, vor fi condiţii de ceaţă.

 LA CRAIOVA

Vremea  se menţine predominant frumoasă, deşi temperatura aerului va scădea uşor. Cerul va fi variabil. Vântul va sufla slab până la moderat cu intensificări temporare. Temperatura maximă va fi de 18…19 grade, iar cea minimă de 7…8 grade. /Craiova forum

Două luni pe minus la CE Oltenia, Ciurel așteaptă seceta

Managerul Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, a prezentat, vineri, rezultatele financiare ale companiei pe primul trimestru, dar și previziunile pentru următoarele două luni. În martie, cu chiu cu vai, unitatea a ieșit pe profit, însă Ciurel explică faptul că aprilie și mai se anunță luni cu pierderi. Și pentru că CE Oltenia vinde energie doar dacă e singură în piață, managerul profesionist așteaptă cu nerăbdare vara.

„Am ieșit pe plus în martie, chiar dacă nu e spectaculos, lucru care nu cred că se mai întâmplă în aprilie”, a anunțat Laurențiu Ciurel. “Nu pot să fac o predicție clară pe luna mai, dar cred că și mai va fi o lună descărcată, pentru că în perioada 1-15 mai consumul de energie va fi ca și inexistent”, a adăugat acesta. În martie, pierderea cauzată de schimbul valutar este mai mare decât profitul. Dar, așa cum profitul financiar nu ajunge în conturile firmei, nici pierderile financiare nu înseamnă că s-au pierdut bani. “Pe martie avem un profit din exploatare de 14 milioane de lei și avem o pierdere financiară de aproape 8 milioane de lei. Pierderea financiară în proporție de 95% vine din devalorizarea yenului. Una peste alta e că diferența dintre venituri și cheltuielile din exploatare, pe bruma de servicii de sistem pe care am făcut-o, luna s-a încheiat cu 6,3 milioane, adică 63 de miliarde de lei vechi”, a menționat Ciurel. Pe primele trei luni, profitul din exploatare este de 61 de milioane de lei, iar cel financiar de 56 de milioane de lei. În final, profitul pentru care CEO va plăti taxe și impozite este de 117 milioane de lei. Ciurel a mai menționat că a fost vândută o cantitate de 2,8 TW de energie. Mai mult, în primul trimestru au fost extrase 6 milioane de tone de cărbune, însă doar 4 milioane au fost consumate. Managerul CEO așteaptă cu nerăbdare jumătatea lunii iunie, când are informații că vor fi 30 de grade. Se preconizează 40 de zile cu temperaturi ridicate. “În perioada aia sigur nu e nici vânt, sigur nu mai e nici apă, vom rămâne singuri în piață și abia aștept momentul acela. Aprilie și mai vor fi pe minus”, a menționat Ciurel. Acesta crede că în aprilie CEO nu va vinde nici măcar un TW.

STOCURI

În acest moment, în depozitele de cărbune ale societății sunt aproape două milioane de tone de cărbune, 400 de mii de tone la Rovinari, 257 mii tone în Turceni, 224 de mii de tone la Ișalnița, 227 la Craiova 2 și aproape un milion la celelalte unități al Diviziei Miniere. /Pandurul - Actualitate

Azi în Senatul României / Se dezbate proiectul referitor la ieftinirea apei propus de Vochiţoiu

♦ Deşi este în folosul populaţiei Văii Jiului, proiectul senatorului PP-DD Vochiţoiu este respins de senatorul USL de Valea Jiului, Cosmin Nicula ♦ Citiţi şi vă cruciţi cine-i pune beţe-n roate proiectului prin care familiile defavorizate din Valea Jiului, circa 30% din populaţie, ar beneficia de gratuităţi sau reduceri la apa potabilă şi canalizare!

Două subiecte principale au fost dezbătute în conferinţa de presă susţinută ieri, 21 aprilie, de senatorul PP-DD de Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu.

 Apă ieftină pentru popor

Proiectul de lege iniţiat de senatorul Haralambie Vochiţoiu care prevede acordarea de la bugetul de stat, lunar, a unui sprijin financiar pentru familiile cu venituri reduse, nevoiaşe, având domiciliul pe raza localităţilor Văii Jiului, a fost primul subiect abordat. Reamintim că acest sprijin financiar constă în acoperirea de la buget a diferenţelor de tarif percepute de stat, prin operatorul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., aflat în subordinea CJ Hunedoara şi al administraţiilor locale din Vale, pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Prin această măsură ar urma să se asigure apa cea de toate zilele şi cetăţenilor aflaţi în dificultate, cum spunea senatorul în conferinţa de presă „mulţi fără voia lor, lăsaţi la mila Domnului de către stat, care ar trebui, totuşi, să asigure fiecărui cetăţean pâinea cea de toate zilele şi apa fără de care nu se poate trăi”.

Astăzi, în Senatul României, pe ordinea de zi este prevăzută şi discutarea acestui proiect, care, din câte am mai anunţat, a trecut de Consiliul Legislativ, primind aviz favorabil, semn că proiectul nu se află în contradicţie cu legile Statului Român sau cu cele ale Uniunii Europene. De altfel, acest proiect nu cere altceva decât reintroducerea celor două articole, 1 şi 2, exact ca în Ordonanţa de Guvern 41, care a funcţionat de pe vremea Guvernului Năstase, din 2001 şi până în 2011, prin care sunt scutite de la plată pentru serviciul de apă şi canalizare, lunar, familiile a căror venit net mediu lunar pe membru de familie este de 400 lei. De asemenea, familiile cu venit net mediu lunar pe membru de familie de maxim 600 lei ar beneficia conform proiectului propus de senatorul Haralambie Vochiţoiu de 75% reducere lunară din costul facturii la apă şi canalizare, în timp ce familiile cu venit net mediu lunar pe membru de familie de maxim 800 lei ar beneficia de servicii reduse cu 50% la apă şi canalizare, repetăm, banii venind de la bugetul de stat, şi nu de la operatorul SC Apa Serv Valea Jiului SA. „Cred că este foarte necesar ca în Valea Jiului, în lipsa unor măsuri concrete de dezvoltare economică ale acestui guvern şi ale guvernelor care au precedat acest guvern, suntem datori să intervenim şi să ameliorăm puţin nivelul de trai foarte scăzut al locuitorilor Văii Jiului (…)”.

Uitând cine l-a votat, senatorul Nicula a respins proiectul 

Toate ar fi fost bune şi frumoase cu acest proiect, dacă în Raportul Comisiei pentru Buget, Finanţe, Activitate Bancară şi Piaţă de Capital, preşedintele comisiei respective, senatorul de Valea Jiului din partea USL, nimeni altul decât social-democratul Cosmin Nicula, nu ar fi dat, în urma unei aşa-zisei „analize”, un răspuns de „respingere” acestui proiect, decizie luată „în unanimitate” de către membrii comisiei, după cum se subliniază în document, un act semnat de către senator însăşi, care este preşedintele acestei comisii din Senat. Tot în acelaşi raport se mai subliniază următoarele, ca o motivaţie la această măsură de respingere: „Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, deoarece prin delimitarea beneficiarilor sprijinul financiar şi a furnizorului de servicii de alimentare cu apă este încălcat principiul nediscriminării”. „Vreau să vă spun că, spre marea mea dezamăgire, în circuitul acestei legi care a primit de la Consiliul Legislativ aviz favorabil, raportul Comisiei pentru Buget, Finanţe, Activitate Bancară şi Piaţă de Capital semnat de preşedintele acestei comisii care este la al doilea mandat de senator al Văii Jiului, Cosmin Nicula, a fost nefavorabil. Sub semnătura acestui domn am primit un raport negativ, de respingere a acestei legi! Este dramatic şi de neînţeles cum un om, senatorul Nicula, care a beneficiat de două ori de sprijinul Văii Jiului, refuză acum să le dea apă cetăţenilor deznădăjduiţi ai Văii Jiului. Deşi este doar consultativ acest aviz, deşi am avut o discuţie înainte cu acest domn, spunându-mi că, dacă e vorba de Valea Jiului, va susţine şi el proiectul, când am ajuns la discuţii în Senat şi-a schimbat opinia, motivând, împreună cu alţii, că regia de apă a mai cheltuit peste 100 de milioane de dolari şi tot n-a rezolvat problema, subliniind ce încredere au el şi alţii că şi aceste peste 200 de milioane de euro vor fi cheltuite de Avram şi Moloţ în sensul reparării conductelor din Valea Jiului (nota red.: referirea este la proiectul integrat derulat de SC Apa Serv Valea Jiului S.A., finanţat din bani europeni)! Este şi acesta un punct de vedere, dar nu putem, din cauza lipsei de încredere în Mircea Ioan Moloţ şi Costel Avram, să privăm 30% din oamenii din Valea Jiului, copii, bătrâni, adulţi, femei şi bărbaţi de acest produs vital vieţii, numit apă”, a declarat senatorul Haralambie Vochiţoiu. 

Din 60 de proiecte europene, 12 au fost corectate

Al doilea subiect discutat a fost un răspuns primit de senatorul Haralambie Vochiţoiu din partea ministrului Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, privind câte proiecte europene se derulează în judeţul Hunedoara şi pe ce sume. „Vreau să vă spun că din răspunsul primit am aflat că avem sume consistente în 60 de proiecte, o valoare în bani de multe sute de milioane de euro derulate sau în curs de derulare în judeţul Hunedoara. E adevărat, unele dintre proiectele acestea sunt foarte vizibile, s-au făcut multe lucruri bune, dar ce vreau să vă spun este că, din păcate, la 12 dintre acestea au fost aplicate corecţii. Din cauza neregulilor de la aceste proiecte, corecţia este în valoare de 83.359.879 lei. Deci, peste 800 de miliarde de lei vechi au fost retrase din aceste proiecte! Este un lucru foarte dureros pentru că aceste proiecte europene înseamnă locuri de muncă. Pe de altă parte, o parte din aceste proiecte au fost stopate după venirea Guvernului USL şi, din păcate, este un lucru în urma căruia suferă şi toţi oamenii din Valea Jiului şi toţi oamenii din judeţul Hunedoara. Nu înţeleg şi nu cred că înţelege cineva ce-i mai trebuie Guvernului USL după ce a obţinut 70% voturi în Valea Jiului şi în judeţ, ca să-şi întoarcă faţa şi către Valea Jiului?”, a mai subliniat senatorul Haralambie Vochiţoiu. Care a transmis, în final, locuitorilor Văii Jiului că se va zbate în continuare pentru ca aceste proiecte stopate de guvern să fie reluate. Ceea ce ar însemna noi locuri de muncă asigurate chiar şi pe o perioadă limitată de timp, în condiţiile în care mediul privat din zonă abia mai răsuflă din cauza crizei economice prelungite şi a deciziilor tot mai contradictorii şi de neînţeles ale guvernanţilor. /Ziarul Văii Jiului – Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

Prefectul Ioan Ţintean organizează o dezbatere pe tema înlăturării deşeurilor din zonele cursurilor apelor judeţene

Prefectul Ioan Ţintean a dispus convocarea unei întruniri în data de 23 aprilie 2013, de la ora 12:00, în sala nr. 15 a Instituţiei Prefectului – judeţul Bistriţa-Năsăud, la care vor fi invitaţi principalii factori de decizie sau cu implicaţii directe în problematica deşeurilor de pe cursul apelor judeţene - reprezentaţi ai conducerii Consiliului Judeţean, ai Gărzii de Mediu, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, S.C. Aquabis S.A., primarii localităţilor Maieru, Sîngeorz-Băi, Năsăud, Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Târlişua, preşedintele Asociaţiei Comunelor filiala Bistriţa-Năsăud, precum şi administratorii principalelor firme de exploatare a lemnului din judeţ sau înlocuitorii acestora de drept - cu scopul de a identifica măsuri viabile pentru o igienizare imediată şi evitarea unor situaţii de urgenţă în zonele cu grad crescut de inundaţii. Prin această întâlnire se doreşte o mobilizare generală în vederea conştientizării populaţiei asupra gravităţii efectelor ce pot surveni în urma neglijării apelor curgătoare. Aşteptările, pe termen mediu şi lung, sunt descurajarea practicilor de a confunda un râu, respectiv pârâu, cu o ghenă publică de gunoi, precum şi responsabilizarea fiecărui cetăţean. Pe lângă aspectul dezolant generat de gunoaiele sau resturile lemnoase ce zac pe marginea apelor, consecinţele negative asupra mediului înconjurător pot culmina cu dezastre similare cu ceea ce s-a întâmplat la Târlişua, în 2006. Aşadar, pentru a preveni astfel de situaţii, se impune o acţiune rapidă şi eficientă, iar în acest sens suntem deschişi în a analiza orice propunere din partea cetăţenilor care vor să se implice. /Rasunetul,http://www.rasunetul.ro/prefectul-ioan-tintean-organizeaza-o-dezbatere-pe-tema-inlaturarii-deseurilor-din-zonele-cursurilor

/Bistriteanul,http://www.bistriteanul.ro/pana-se-apuca-de-treaba-%C5%A2intean-vrea-o-dezbatere-despre-gunoaiele-de-pe-malurile-raurilor-1366366858399.html

Teme similare

Ecologizare pe văile şi cursurile de apă din Tăuţii Măgherăuş

Autorităţile locale din Tăuţii Măgherăuş au demarat programul de igienizare şi ecologizare a văilor, cursurilor de apă, inclusiv a malurilor râurilor Someş, Lăpuşel, respectiv văilor Nistru şi Băiţa.

Se acţionează cu persoanele beneficiare ale Legii 416, 12 la număr. Aceiaşi lucrători mai realizează şi toaletări ale copacilor, tăieri şi curăţări ale arboretului. În zona fostei rampe de gunoi s-au mai aruncat necontrolat tot felul de mizerii, iar salubrizarea se face în condiţii mai dificile. Însă gunoaiele vor fi adunate bucată cu bucată şi dirijate spre rampa de colectare. Primarul Anton Ardelean avertizează că, după ce întreaga zonă va fi curăţată şi gunoaiele vor fi îndepărtate, poliţiştii locali vor intra în acţiune şi-i vor penaliza cu amenzi aspre pe cei surprinşi că abandonează gunoaiele la voia întâmplării. Poliţiştii vor efectua programe de patrulări pentru a ţine curate zonele igienizate. Deja au fost aplicate primele amenzi pentru abateri de acest gen în zona turistică Nistru. Ca noutate, localnicii trebuie să ştie că amenzile nu pot fi contestate decât în instanţă. /Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=16&lang=ro&name=#Ecologizare_pe_vaile_si_cursurile_de_apa_din_Tautii_Magherau%26%23351

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme similare

Turbiditatea apei din Bega le dă mari bătăi de cap specialiştilor de la Aquatim

Apa canalului Bega, captată la staţia de tratare din cartierul Plopi Timişoara, este foarte tulbure, de mai bine de o lună de zile, din cauza precipitaţiilor şi a aportului mai mare de la afluenţii din zonele montane.

Loredana Leordean, PR Aquatim, a subliniat că turbiditatea, mărimea fizică care măsoară lipsa de transparenţă a apei şi este în acelaşi timp un parametru monitorizat la tratarea apei, nu a scăzut niciodată în această perioadă sub 50 de grade sau unităţi de turbiditate (NTU). În mod normal, turbiditatea apei din Bega este sub 10 NTU, iar recordul perioadei a fost de 640 NTU, înregistrat în data de 16 martie. „Apa potabilă livrată de Staţia de tratare Bega are, în medie, 0,5 NTU, mult sub limita impusă de lege, de 5 NTU. Pentru a „curăţa” apa din Bega, personalul staţiei de tratare a folosit în această perioadă 160 tone de aluminat de sodiu şi 200 tone sulfat de aluminiu, adică o cantitate de zece ori mai mare de reactivi decât în mod normal. La staţia de tratare Bega Timişoara, se lucrează de peste o lună de zile în condiţii speciale. Cu toate acestea, apa potabilă furnizată de staţia de tratare în reţeaua oraşului s-a încadrat tot timpul în parametrii de calitate”, a precizat Loredana Leordean. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/eveniment/38820-turbiditatea-apei-din-bega-le-d-mari-bti-de-cap-specialitilor-de-la-aquatim.html

Teme de mediu

O mica padure s-a nascut sambata la Sanmihaiu Roman

Sâmbătă a demarat campania Pădurea Mea, cu prima acțiune de împădurire care a avut loc la Sânmihaiu Român. 6000 de puieți au fost plantați pe un teren din localitate, de către voluntarii care au răspuns la apelul EcoStuff.

Acțiunea de plantare a început în această dimineață la ora 09.00, pe un teren de 2,5 hectare pus la dispoziție de către autoritățile locale din Sânmihaiu Român. „Am avut o defecțiune, s-a stricat mașina de dat găuri și am decis să plantăm doar 6000 de copaci, nu 10.000, cum am plănuit inițial. Oamenii au fost aici cu cazmale, cu hârleți, cu lopeți, am plantat puieții și am petrecut o zi în natură”, a declarat Radu Rusu, reprezentant EcoStuff. Au fost plantați puieți de stejar roșu și frasin. Acțiunea de astăzi este prima din seria evenimentelor care se vor derula în cadrul campaniei Pădurea Mea, care își propune să aducă Timișul în topul județelor cu cea mai mare suprafață împădurită. În prezent Timișul se clasează pe locul 30, cu 11,7% din suprafață acoperită de păduri sau perdele forestiere. /TION.RO, http://www.tion.ro/o-mica-padure-s-a-nascut-sambata-la-sanmihaiu-roman/1279051

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]