Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Amendă de 25.000 de lei pentru firma fostului primar din Moara

Sancţiunea a fost apli­cată de comisarii Gărzii de Mediu Suceava în urma exploziei de sâm­bătă seară care s-a sol­dat cu poluarea mediu­lui înconjurător.

Poluarea de sâmbătă seară provocată de explozia pro­dusă la staţia de biogaz din Vornicenii Mici - Moara, şi la care acţionar este Constantin Prodaniuc, fostul primar al comunei, s-a lăsat cu sanc­ţiuni.

Comisarii Gărzii de Mediu Suceava au aplicat ieri o amendă în valoare de 25.000 de lei şi au trasat măsuri cla­re ca până în a doua jumăta­te a acestei luni toate pro­blemele generate să fie re­mediate. Măsuri similare au trasat şi reprezentanţii Sis­temului de Gospodărire a Apelor Suceava, care au con­statat că fermentaţia de porumb-siloz nu a ajuns în pâ­râul Şomuz şi, în consecinţă, nu a fost afectată calitatea apei, motiv pentru care nu au aplicat nici o sancţiune.

In afara drumului care duce şi la depozitul ecologic de deşeuri de la Moara, can­titatea de aproximativ 400 mc de fermentaţie s-a scurs şi prin rigole, dar şi pe un teren învecinat aparţinând unei alte persoane private.

Explozia care a provocat această poluare a avut loc sâmbătă după-amiază, după ora 18.00, la staţia de biogaz construită de firma la care ac­ţionar este Constantin Pro­daniuc.

Din cauza acumulărilor de gaze, membrana depozitului în care se afla o mare canti­tate de bigestat, fermentaţie de porumb-siloz, nu a mai re­zistat presiunii şi a sărit în aer. In urma avariei, circa 400 mc de fermentaţie porumb-siloz s-au împrăştiat pe tere­nurile din apropiere conta­minând zona. Deocamdată, nu se cunosc motivele pentru care s-a pro­dus acumularea de gaz şi de ce clapetele care trebuiau să asigure scăderea presiunii până la valori normale nu au funcţionat.

Staţia de biogaz a fost con­struită de fostul primar din Moara pe fonduri europene, iar energia produsă era folo­sită parţial la propria fermă, iar diferenţa era livrată în sistemul naţional de ener­gie. /Monitorul de Suceava

Teme similare

Stabilizarea iazului cu 8,3 milioane de metri cubi de steril de la Tărnicioara, pusă în pericol de dispute între instituţii ale statului

Digul de gabioane şi grebla de retenţie a plu­titorilor sunt colmatate şi avariate, dar consolida­rea iazului de la Tărni­cioara nu poate continua pentru că Direcţia Silvi­că şi Ministerul Econo­miei nu sunt de acord asupra proprietăţii tere­nului pe care trebuie realizate lucrările de re­construcţie.

Una dintre cele mai grave probleme de interes public din judeţul Suceava, cea a stabilităţii iazului de decantare a sterilului uzinal de la Tărni­cioara, a fost analizată, ieri, în şedinţa Comitetului Ju­deţean pentru Situaţii de Ur­genţă, convocat în şedinţă extraordinară de prefectul Mirela Adomnicăi. Discuţii­le au arătat că lucrările de reconstrucţie, începute la Tăr­nicioara de Conversmin în 2008, s-au oprit când au ajuns la decolmatarea şi re­pararea digului de gabioane şi a greblei de retenţie a plu­titorilor pentru că acestea s-ar afla pe teren forestier. Pentru continuarea lucrărilor ar fi trebuit demarată o pro­cedură costisitoare şi labo­rioasă, de scoatere a tere­nului din domeniul forestier.

Pentru a se complica lu­crurile şi mai mult, Ministe­rul Economiei nu recunoaş­te proprietatea Direcţiei Sil­vice şi susţine că terenul îi aparţine. Practic, în dispută este o suprafaţă de circa 9 hectare în jurul iazului de steril, pe care firma care are contractul de reconstrucţie ar trebui să execute lucrările. In perioada 1972-1975, când a fost dat în folosinţă iazul de steril, suprafaţa scoasă din amenajamentul forestier a fost de 49 de hectare. Pole­mica apărută acum este le­gată de amplasamentul celor 49 de hectare. Suprafaţa ia­zului este sub 40 de hectare, iar diferenţa, până la 49, Di­recţia Silvică susţine că este în adâncimea iazului, iar Mi­nisterul Economiei susţine că este în jurul digului care tre­buie consolidat. Direcţia Sil­vică a efectuat măsurători de teren în 2015 şi afirmă că grebla de retenţie a plutito­rilor este pe teren forestier. Tot atunci, a marcat copacii de pe terenul care consideră că îi aparţine, astfel că firma care execută lucrările s-a oprit la zidul de marcaje. La 1 iunie ar fi trebuit să fie dat ordinul de începere a lucră­rilor de consolidare, doar că acest lucru nu s-a mai în­tâmplat din cauza disputei pe amplasamentul celor 9 hec­tare.

Adomnicăi: "Vreau să înţeleagă toată lumea dimensiunea dezastrului care s-ar putea produce"

Blocajul durează de doi ani, timp în care iazul se de­gradează şi devine amenin­ţător pentru comunităţile din aval. In aceste condiţii, pre­fectul Mirela Adomnicăi a cerut, ieri, companiei Con­versmin, să caute la Arhive­le Naţionale documentaţia din anii '70, de scoatere a te­renului din domeniul fores­tier, precum şi planurile de construcţie a iazului, care se află în arhiva firmei de lichi­dare, depozitată într-un sat din judeţul Iaşi.

"Vreau să înţeleagă toată lumea dimensiunea dezas­trului care s-ar putea produ­ce dacă nu se intervine cu lu­crări absolut obligatorii, pen­tru care există alocare buge­tară şi un contract cu o firmă care aşteaptă să execute lu­crările. Deocamdată iazul este stabil, dar specialiştii ne-au avertizat asupra peri­colului reprezentat de torenţii din zonă şi de o ploa­ie mai serioasă", a declarat prefectul Adomnicăi.

Stabilizarea depozitului în care se află 8,3 milioane de metri cubi de steril a reintrat pe agenda publică după ce, în data de 27 mai a.c, Primăria Ostra a informat Prefectura Suceava că din iaz se dever­sează steril, ulterior fiind identificat acest material în canalul colector care subtra-versează halda.

A doua zi, prefectul a con­vocat la o discuţie informală reprezentanţi ai tuturor in­stituţiilor implicate, inclu­siv ai Gărzii Forestiere şi ai Direcţiei Silvice. Ieri, în Co­mitetul pentru Situaţii de Urgenţă s-au stabilit şi pri­mele măsuri pentru a ajunge la o soluţie de ieşire din blo­caj.

Istoria iazului de la Tărnicioara

Iazul de decantare Tărni­cioara a fost realizat prin în­chiderea Văii Tarniţa, la 220 metri amonte cu confluenţa acesteia cu Valea Brăteasa, şi a fost realizat din steril de la Cariera de baritină Ostra. Evacuarea apelor din bazi­nele hidrografice ale celor două văi, Tărnicioara şi Scăl-dători, s-a făcut cu ajutorul unei galerii de deviere şi co­lectare a pârâului Tărnicioa­ra şi a unui canal de subtra-versare a apelor pârâului Scăldători.

Din 1975, când a fost dat în folosinţă, a fost prevăzut a fi înălţat clasic prin diguri şi berme cu retragere spre in­terior. Capacitatea proiecta­tă a iazului a fost de 9,3 mi­lioane mc, iar cantitatea de steril depozitat este de 8,329 mc.

Activitatea la Tărnicioara a încetat în data de 31 de­cembrie 2002. La 1 ia­nuarie 2007, orice activi­tate în Uzina de preparare a minereurilor cuprifere şi a baritinei Tarniţa a fost sista­tă şi au început, teoretic, lu­crările de reabilitare ecolo­gică a zonei miniere. Princi­palul factor de risc asupra mediului şi populaţiei îl re­prezenta iazul de decantare steril uzinal Tărnicioara, care are circa 80 m înălţime, ocu­pă o suprafaţă de 28,5 ha şi are depozitată o cantitate de aproximativ 15,5 tone de ste­ril uzinal. Pe malul drept al pârâului Brăteasa, în amon­te de confluenţa cu pârâul Valea Straja, sunt depozita­te circa 50.000 de tone de concentrat piritos, iar în mi-croiazuri şi în iazul de avarie, circa 8.000 mc de steril uzi­nal.

In 2008 iazul de decanta­re Tărnicioara a fost preluat de Conversmin Bucureşti de la MinBucovina Vatra Dornei şi predat unei firme pentru execuţia lucrărilor de închi-dere/ecologizare. în 2011 obiectivul a fost predat din nou societăţii MinBucovina, care prin contractul încheiat cu Conversmin Bucureşti asi­gură servicii de monitoriza­re postînchidere în perioada de garanţie. După inundaţii­le din 2012, ca urmare a fe­nomenelor repetate de pră­buşire a plajei iazului, Mi­nisterul Economiei a alocat fonduri şi lucrările de pune­re în siguranţă a iazului au continuat în baza unui con­tract încheiat cu o altă firmă, contract în valoare totală de 12,49 de milioane de lei. Până în anul 2014 s-au exe­cutat lucrări în valoare de 1,69 de milioane de lei.

Astăzi, afirmă prefectul Mirela Adomnicăi, pentru fi­nalizarea reconstrucţiei ia­zului de la Tărnicioara mai sunt necesare 51 de milioane de lei.

Intre timp, statul a vândut atât active ale fostelor ex­ploatări miniere, cât şi de­pozite de steril, pe acestea din urmă fiind efectuată o in­tensă activitate de cercetare de către firme de prospec­ţiuni româneşti şi străine. Miza o reprezintă plumbul, zincul, fierul şi cuprul din steril. /Monitorul de Suceava