Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România



Yüklə 147,85 Kb.
səhifə5/9
tarix17.03.2018
ölçüsü147,85 Kb.
#45641
1   2   3   4   5   6   7   8   9

Teme de mediu

Bacău prinde top 10 al județelelor cu cele mai multe tăieri ilegale de arbori anul trecut, conform unui raport Greenpeace


Bacăul se află pe locul 10 într-un top al județelor cu cele mai multe cazuri de tăieri ilegale de arbori, într-un raport întocmit de Greenpeace pentru anul 2016 și citat de ziarul Gândul. Cu toate acestea, în anul 2015 Bacăul stătea mult mai rău, fiind pe locul 3 în top.

În topul judeţelor cu cele mai multe cazuri identificate de tăieri ilegale, în 2016, pe primul loc s-a aflat judeţul Mureş cu 1.057 de cazuri, urmat de Braşov – 664 de cazuri și Olt – 605 cazuri. Bacăul s-a aflat pe locul 10, cu 303 cazuri identificate. În schimb, în 2015, pe primele locuri s-au clasat alte judeţe, respectiv Argeş – 3.087 de cazuri, Vrancea – 2.893 de cazuri și Bacău – 1.882. În județul nostru s-a remarcat o scădere de 6 ori a tăierilor ilegale de la un an la altul.

Noile prevederi legislative și amenzile au dus la scăderea numărului de tăieri ilegale

În raport se precizează că scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale, în 2016, „e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul şi valoarea sancţiunilor”, dar şi „unei mai mari implicări a societăţii civile în procesul de semnalare”. Practic, 42% din tăierile ilegale, depistate în 2016, au fost semnalate de către cetăţeni, iar judeţele cu cel mai mare grad de implicare a cetăţenilor au fost Argeş şi Dâmboviţa.

În ceea ce priveşte apelurile făcute la numărul de urgenţă, făcute cu scopul de a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, totalul acestora a fost de 16.214, în 2016, cu 19% mai puţine decât cele efectuate în anul anterior. Această scădere s-ar datora, în principal, „faptului că în cursul anului trecut a fost lansată aplicaţia de mobil Inspectorul Pădurii, care le permite deţinătorilor de smartphone verificarea în timp real a transporturilor de material lemnos, fără a mai fi necesar să apeleze numărul de urgenţă 112”, potrivit raportului.

În raportul precedent, se preciza faptul că datele oficiale indicau o medie de 8,8 milioane de metri cubi de lemn dispărut din păduri în intervalul 2008 -2012. În schimb, în ultimul raport, cifrele arată că, în 2016, cantitatea de lemn tăiată ilegal s-a ridicat la 140.964,85 de metri cubi, mai mult de jumătate din aceasta – respectiv 52,59 % – provenind din judeţele Maramureş, Iaşi şi Cluj. /Ziarul de Bacau, http://zdbc.ro/bacau-prinde-top-10-al-judetelelor-cu-cele-mai-multe-taieri-ilegale-de-arbori-anul-trecut-conform-unui-raport-greenpeace/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme ABA

Slabe șanse să trecem granița din Timiș în Serbia cu bicicletele sau cu vaporul, în viitorul apropiat. De ce se va rata un proiect de 14 milioane de euro


Slabe șanse ca bănățenii să poată trece granița din județul Timiș în Serbia pe bicicletă sau cu vaporul, pe Bega, în viitorul apropiat. Un proiect transfrontalier România Serbia, în valoare de aproape 14 milioane de euro, este pe punctul de a fi pierdut, pentru că între cele două țări nu a fost semnat un acord.

În cadrul acestui proiect, județul Timiș ar fi primit aproape șapte milioane de euro, bani cu care ar fi reabilitat nodul hidrotehnic de la Sânmihai, fără de care Bega nu ar putea deveni navigabilă până la graniță. De asemenea, ar fi fost realizat și punctul de trecere vamală pentru ca bicicliștii să poată trece granița pe pista realizată pe malul Begăi. Restul banilor ar fi fost folosiți de sârbi pentru a realiza o pistă de biciclete de 43 de kilometri, în continuarea celei realizate în Timiș, pe malul canalului Bega.

Titu Bojin, directorul Administrației Bazinale de Apă Banat, a declarat că sunt șanse slabe ca acest proiect să fie implementat, pentru că nu este semnat un acord româno-sârb, între ministerele de externe, de care este condiționată finanțarea. “Proiectul cu sârbii va fi foarte greu să-l realizăm, eu sunt puțin necăjit că s-ar putea chiar să pierdem acest proiect, pentru că suntem condiționați de la Biroul Regional Transfrontalier pentru îndeplinirea programului IPA să venim cu acordul româno-sârb, respectiv Ministerul de Externe român cu Ministerul de Externe sârb să poată să vină cu acordul semnat până la 30 decembrie. Dacă nu se semnează acest acord, se vor pierde banii”, a explicat Titu Bojin.

Șeful ABA Banat spune că până marți, 13 iunie, ar trebui să semneze că își asumă răspunderea cheltuielilor pentru proiect, dacă acordul între cele două țări nu va fi semnat. “Să dau semnătură că eu sunt liderul de proiect, Apele Române, pentru că ne asumăm răspunderea cheltuielilor pentru proiect, în condițiile în care nu se semnează acordul? Semnarea acordului nu depinde de mine, nu cred că depinde nici de România. România probabil că în cursul acestei luni va încheia tot ce înseamnă semnăturile și acordul părții române. Nu același lucru am înțeles că se întâmplă și în Serbia. Condiționarea este ca până marți, 13 iunie, să îmi asum răspunderea, să dau semnătură dacă ne asumăm răspunderea achitării sumelor de bani, în condițiile în care nu se semnează acordul. În cel mai rău caz, Ministerul Apelor este de acord să suporte sumele de bani pentru ecluzele noastre de la Sânmihai, respectiv 6,9 milioane de euro, din cei 13,8 milioane de euro, cât e toată investiția pe partea română și pe partea sârbă. Dar cine-mi garantează că n-o să fiu pus, pentru că eu sunt lider de proiect, dacă semnez să mă duc prin Serbia, să mai am bătăi de cap, să mă pot lua de piept și cu sârbii pentru bani sau să răspund eu de treaba asta. În aceste condiții, avem toate șansele să pierdem acest proiect”, a precizat Titu Bojin.

Potrivit șefului ABA Banat, dacă proiectul transfrontalier cu sârbii va fi pierdut, trebuie căutate alte posibilități de finanțare pentru realizarea nodului hidrotehnic de la Sânmihai. “Asta presupune că noi o vom lua de la capăt pentru ce înseamnă Apele Române și nodul hidrotehnic de la Sânmihai și se vor aștepta alte fonduri, alte posibilități să se realizeze proiectul, inclusiv cu trecerea punctului de frontieră. E un pic delicat pentru viitor. Noi trebuia să facem nodul de la Sânmihai și ei (n.r. sârbii) să facă pista de 43 de kilometri de la ei. De asemenea, guvernele din cele două țări să facă punctul de trecere a frontierei pe apă de la granița cu Serbia”, a conchis Titu Bojin.

Vă reamintim că nici autostrada Timișoara-Pancevo nu s-a putut realiza pentru că autoritățile din cele două țări nu au colaborat. /PRESS ALERT, http://www.pressalert.ro/2017/06/slabe-sanse-sa-trecem-granita-din-timis-serbia-cu-bicicletele-sau-cu-vaporul-viitorul-apropiat-de-ce-se-va-rata-un-proiect-de-14-milioane-de-euro/



Yüklə 147,85 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin