Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme similare

Jumătate dintre fântânile de alimentare cu apă, oprite

Municipalitatea lugojeană a fost nevoită să închidă temporar aproape jumătate dintre cele 38 de fântâni de alimentare cu apă din cartiere.

În urma probelor trimestriale de potabilitate luate de Direcţia de Sănătate Publică, 18 fântâni au fost oprite, chiar dacă în multe cazuri parametrii analizaţi au fost depăşiţi cu valori mici faţă de normele acceptate.

“În prezent s-au dispus lucrări de dezinfecţie la toate instalaţiile cu probleme, urmând să se procedeze la o nouă recoltare de probe pentru a se stabili dacă fântânile pot fi redeschise”, a comunicat Primăria Lugoj. Din lista fântânilor cu apă nepotabilă fac parte amenăjările situate în Micro I, Micro II, Micro III, Micro V, pe străzile Hezerişului, Timişoarei nr.110, Timişoarei-Filatura de mătase, 1 Decembrie 1918-bloc 21, Cotu-Mic-bloc 14, A. Vlaicu-Caraiman, Făgetului, M. Viteazul, Plopilor-parc Ştrand, Ep. Dr. Ioan Bălan-catedrală, Izlazul Mic, Stadion I-bloc 8, Bocşei, Al. Vlahuţă. Ultima dată când la Lugoj au fost închise, în număr mare, fântânile de cartier, a fost în urmă cu doar şase luni. /REDESTEPTAREA, http://redesteptarea.ro/jumatate-dintre-fantanile-de-alimentare-cu-apa-oprite/

Teme de mediu

Ecoturismul din rezervaţiile naturale din sudul Banatului are nevoie de… toalete ecologice

Grupul Ecologic de Colaborare Nera în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, a realizat în data de 10 iunie o monitorizare a stării mediului şi a modului de practicare a ecoturismului în sudul Banatului, pe traseele Valea Minişului Cheile Rudăriei şi linia ferată Oraviţa – Anina.

Principala agresiune împotriva mediului, cu impact negativ asupra drumurilor şi gospodăriilor populaţiei din Anina, o reprezintă haldele de deşeuri miniere neprotejate rezultate în urma defunctului minerit din zonă. Ploile căzute în această primăvară pot produce în orice moment alunecări ale materialului din depozite cu blocarea drumurilor şi afectarea caselor din imediata apropiere.

Transporturile masive de buşteni nemarcaţi într-o zi de weekend, pe ambele sensuri ale DN 57 B de pe Valea Minişului, par a face parte din activităţi ilegale iar tendinţa evidentă este cea de a lăsa şi aceste locuri fără păduri.

Marea afluenţă de turişti, provocată de brand-ul Cascadei Bigăr, nu este asigurată prin toalete ecologice în zonă iar malurile pârâului Miniş fac faţă cu greu unor asemenea nevoi.

Pe trenul de pe linia ferată Oraviţa – Anina nu există informaţii specifice despre emoţionantele legende ale Semmering-ului Bănăţean astfel că de cele mai multe ori nu se primeşte nici un răspuns la întrebările vizitatorilor iar dacă conductorul de pe tren îşi face timp să răspundă, între momentele când scrie de mână biletele de călătorie, informaţiile furnizate sunt distorsionate şi în doi peri. Evenimentul a fost realizat în cadrul proiectului „Interactiune ONG - autoritati pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale si nationale din sudul Banatului” realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile in parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/70243-ecoturismul-din-rezervatiile-naturale-din-sudul-banatului-are-nevoie-de-toalete-ecologice

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme ABA

Dezastrul piscicol și ecologic de la Daia Română s-ar putea lasă cu amenzi

Dezastrul piscicol și ecologic de la Daia Română s-ar putea lasă cu amenzi • Potrivit rezultatelor analizelor, Apa CTTA este pasibilă de sancţiuni care pot să ajungă la 100.000 de lei! La sfârșitul lunii mai, în județul nostru, la Daia Română, s-a produs un dezastru ecologic în mediul privat, soldat cu aproape 40 de tone de pește mort. Din cele 7 iazuri ale societății Delta Plus, de la Daia Română, doar în cel mai mare, ce acoperă aproape 10 hectare, s-a consemnat mortalitate piscicolă. A fost nevoie de aproape o săptămână pentru recoltarea peștilor morți aflați la suprafața iazului. Patronul societății Delta Plus, Gheorghe Bedreagă, susține că e vorba de 36 de tone de pește mort. ”Problema noastră principală este stația de epurare din comuna Daia Română, care nu a funcționat niciodată la parametrii la care ar fi trebuit. Au fost aplicate sancțiuni celor de la Apa CTTA, a fost stabilit un plan de măsuri ce trebuie urmat, dar…”. Peștele mort recoltat din iazul de la Daia Română a fost transportat la o firmă din Arad, pentru a fi incinerat. Dezastrul ecologic a produs pagube mari: cheltuielile cu transportul și neutralizarea peștelui au ajuns la aproape 70.000 de lei, iar paguba produsă de cele aproape 40 de tone de pește mort ajunge la aproape 300.000 de lei. Stație de epurare de… decor? Potrivit specialiștilor, dar și celor ce administrează iazurile de la Daia Română, se pare că stația de epurare din comună nu a funcționat la parametrii necesari niciodată în cei 4-5 ani de când a fost inaugurată și se află în administrarea Apa CTTA. Specialiștii au luat probe din apa iazului atât la momentul producerii accidentului ecologic, cât și în perioada de minivacanță de la începutul acestei luni. Potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu Alba, Dorin Zdrânc, rezultatele sunt clare: sunt depășiri la stația de epurare de la Daia Română, iar printre măsurile stabilite de comisari este și curățarea stației. Măsurile comisarilor vin la pachet cu sancțiunile. Pentru că s-au înregistrat depășiri ale parametrilor autorizați în toată această perioadă, mai ales la amoniu și CCO-CR (conținut chimic de oxigen, care determină gradul de poluare al apei) administratorul stației de epurare – Apa CTTA – e pasibil de amenzi cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei, în conformitate cu legislația în vigoare. /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/dezastrul-piscicol-si-ecologic-de-la-daia-romana-s-ar-putea-lasa-cu-amenzi-425368/