Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme similare

O viață de o zi: spectacol fascinant deasupra Mureșului

Milioane de fluturi dansează la suprafața apei și își trăiesc singurele ore din viață sub privirile uimite ale trecătorilor. Efemeridele apar o singură dată pe an, în preajma Rusaliilor. Sunt mană cerească pentru pescari, care le adună și le folosesc apoi ca momeală pentru pescuit. Legenda spune că „rusaliile” (cum li se mai spune acestor fluturi), ar fi suflete pereche, ce nu s-au întâlnit în timpul vieții, dar au șansa să se găsească odată pe an. „Despre efemeridele, condamnate sa trăiască doar câteva ore, se spune ca ar fi sufletele unor băieți și fete, care au murit înainte de a se întâlni”, a declarat Gabriel Herlo, biolog al Parcului Natural „Lunca Mureșului” Arad. De la larvă la adult. Fluturii trec de la stadiul de larvă la cel de adult, depun ouă și mor, totul într-o singură zi. Apariția lor pe suprafața apei le oferă pescarilor un tablou de neuitat. Fluturii trăiesc în stadiul de larvă în mal. Apoi se arată în toată splendoarea lor la suprafața apei. O singură dată pe an. Pescarii așteaptă astfel spectacolul uimitor, imediat după Rusalii. „Dansul fascinant al efemeridelor durează doar câteva ore. Cei care l-au pierdut în acest an, au de așteptat până la Rusaliile viitoare, când efemeridele își vor trăi, din nou, scurta viață la suprafața apei”, a declarat un arădean. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/o-viata-de-o-zi-spectacol-fascinant-deasupra-muresului/1845852

/Adevărul AR, http://adevarul.ro/locale/arad/milioane-suflete-neimplinite-mures-spectacol-vazut-data-an-1_593a31415ab6550cb8f24528/index.html

Jandarmii au prins trei persoane pescuind ilegal la Milova

Marți, 6 iunie,  Grupa de Jandarmi Supraveghere și Intervenție Lipova, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad, a fost sesizată telefonic de către o persoană, în jurul orei 00:10, să intervină pe râul Mureș în zona localității Milova reclamând faptul că mai multe persoane de sex masculin pescuiesc prin metoda greblare și au introdus o plasă de tip setcă, pe râul Mureș în zona localității menționate.

La fața locului s-a deplasat un echipaj de jandarmi și au depistat în zona menționată trei persoane, care au pescuit cu unelte interzise deținerii și folosirii neautorizate, folosind un băț de pescuit prevăzut cu mulinetă, cârlige tip triplă și  plumb precum și o setcă de 30 m . Asupra lor a fost găsită și o cantitate de pește , care prezentau urme clare de agățare pe corp. Jandarmii au stabilit identitatea persoanelor, aceștia fiind bărbați, cu vârste cuprinse între de 32 și 49 de ani, domiciliați în localitatea Milova. Având în vedere că ,, producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial“  și ,, pescuitul cu japca, cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare”, constituie infracțiuni, conform prevederilor O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, jandarmii au întocmit actele de sesizare necesare organelor de urmărire penală. Uneltele găsite au fost ridicate în vederea confiscării. /Special AR, http://specialarad.ro/jandarmii-au-prins-trei-persoane-pescuind-ilegal-la-milova/

Compania de Apă Arad va amenaja o perdea de vegetaţie în jurul Stației de Epurare

Compania de Apă Arad va iniția în următoarea perioadă procedura pentru a amenaja o perdea de vegetaţie în jurul Stației de Epurare Arad, urmând ca în viitor să ia în calcul soluția eliminării nămolului într-o instalaţie de incinerare prin care se va rezolva problema mirosului neplăcut provenit de la stație. În prezent, tratarea nămolului se face prin deshidratare cu polimeri iar apoi acesta este păstrat pe paturi de depozitare, temporar, până când este valorificat în agricultură. Compania de Apă Arad intenționează să achiziționeze o instalație de incinerare care să asigure o tratare suplimentară a nămolului existent şi care va rezolva problema mirosului neplăcut. Producția de nămol generată acum de funcționarea Strației de Epurare este de aproximativ 8000 de tone pe an iar capacitatea de depozitare a celor 26 de paturi de depozitare este de 29068 tone. În prezent, există un stoc de 15286 de tone de nămol care reprezintă un procent de ocupare de 52 %. De la 1 iulie 2017, 10200 de tone de nămol vor putea fi valorificate  în agricultură după ce Compania de Apă a primit de la Agenția de Protecția Mediului Arad permis de aplicare pentru o suprafață totală de 605 ha. Compania de Apă Arad prezintă public scuze pentru disconfortul creat de mirosul neplăcut. /Live AR, http://www.livearad.ro/compania-de-apa-arad-va-amenaja-o-perdea-de-vegetatie-in-jurul-statiei-de-epurare/

/Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/266643-compania-de-apa-vrea-sa-rezolve-problema-mirosului-respingator-de-la-statia-de-epurare.html

Teme de mediu

Cât de frumos este acum la Roşia Montană. La trei ani după scandalul aurului, a devenit aproape în întregime „monument istoric“

Despre Roşia Montană se vorbeşte mult mai puţin de când compania privată care voia să exploateze zăcământul de aur din Apuseni şi-a redus la minimum activităţile în România, ca urmare a respingerii în Parlament a legii privind autorizarea proiectului minier. Au trecut mai mult de trei ani de atunci, timp în care Roşia Montană a devenit aproape în întregime „monument istoric“, iar turismul este singura soluţie de dezvoltare a zonei. Cel puţin deocamdată, turismul a rămas singura soluţie de dezvoltare pentru comunitatea mică de la Roşia Montană, redusă foarte mult din punct de vedere numeric ca urmare a activităţilor companiei private Gold Corporation, care voia să exploateze zăcământul de aur din Apuseni. Chiar dacă timid, la Roşia Montană au apărut primele iniţiative în domeniul turismului. Un grup de tineri a dezvoltat proiectul „Trai cu Rost“, destinat realizării unor trasee montane şi de bicicletă, a unor puncte de belvedere şi pentru crearea unui website cu toate informaţiile necesare pentru turişti.
„Turismul poate deveni motorul economic al unei comunităţi prin oferirea unei game variate de activităţi şi implicarea turiştilor în acestea, punerea în valoare a atracţiilor turistice, promovarea valorilor ecologice şi împuternicirea comunităţii. Prin acest proiect, vom crea trasee turistice de ciclism, drumeţii, schi de tură, alpinism şi vom centraliza toate informaţiile referitoare la serviciile şi atracţiile turistice din zonă: acces, cazare şi patrimoniu“, susţin iniţiatorii proiectul „Trai cu Rost“. Aceştia propun trecerea de la un turism bazat exclusiv pe unităţi de cazare la un turism inovativ, care oferă activităţi specific montane şi contribuie la o mai bună înţelegere a contextului socio-economic şi cultural al zonei. 

Drumul către patru tăuri. La un an de la demararea proiectului, a fost finalizată prima acţiune: Circuitul Tăurilor. Este vorba despre un traseu turistic uşor, care poate fi parcurs şi iarna, şi care ajunge la patru din cele opt tăuri din zona Roşiei Montane. Marcajul începe din Piaţa Centrală a Roşiei Montane, cu un urcuş uşor pe lângă parcul satului. Se urmează printre case drumul de maşină asfaltat până la Cimitirul Comunal, de unde drumul este pietruit. După aproximativ 20 de minute, se ajunge la Tăul Ţarina. Drumul continuă marcat pe lângă câteva case tradiţionale – inclusiv a unui fierar localnic –, trecând pe lângă intersecţiile cu satul Vârtop şi drumul spre staţia meteorologică, ajungând pe o pajişte comunală întinsă, cu o panoramă spre Masivul Vulcan. Aici se părăseşte drumul, urmând o potecă la stânga ce şerpuieşte pe deasupra minelor din Masivul Văidoaia până la Tăul Mare. Ajunşi aici, trecem un podeţ şi urmează un urcuş scurt printr-o pădure de mesteceni ce scoate turiştii deasupra Tăului Anghel. După coborârea pantei, traseul continuă pe malul Tăului Anghel, de unde, în 5 minute se ajunge la Tăul Brazi, care trebuie înconjurat. Traseul continuă până la drumul asfaltat principal, de unde continuă să coboare pe o potecă, printr-o pădurice, până la Cimitirul Romano-Catolic, iar de aici, pe o cărare, din nou în Piaţa Centrală a Roşiei Montane. Traseul poate fi parcurs în două ore şi jumătate şi este marcat prin semne omologate. Pe vremuri, 1200 de șteampuri și 100 de tăuri. Dar ce sunt tăurile din Roşia Montană? Tăurile sunt lacuri artificiale specifice pentru Roşia Montană, a căror amenajare a început în anul 1733. De-a lungul timpului, au existat 100 de astfel de tăuri, de dimensiuni mai mari sau mai mici, apa din ele fiind utilizată la funcţionarea şteampurilor ce zdrobeau minereul aurifer. Astăzi mai există doar opt astfel de tăuri. Pe lângă cele menţionate, mai există tărurile Corna, Găuri, Ţapului şi Cartuş. În perioada de glorie a Roşiei Montane, în secolul al XVIII-lea, existau în jurul localităţii aproximativ 1.200 de şteampuri. Tăurile s-au integrat, de-a lungul timpului, în peisajul natural al zonei şi au devenit atracţii turistice. Cel mai întins este Tăul Mare, situat aproape de izvoarele văii Roşia, la o altitudine de 930 de metri. Tăul Brazi este cel mai simplu de vizitat. Pornind din centrul istoric al comunei, pe Aleea Brazi, o stradă îngustă, aşa cum de altfel sunt toate străzile din Roşia Montană, turiştii ajung în zona tăului. De aici se deschide o privelişte frumoasă şi sălbatică, spre dealurile din jur. Lângă tău sunt amplasate băncuţe şi mese care par că te cheamă la un popas în mijlocul naturii. În timpul verii, există şi un bar unde se servesc băuturi şi un spaţiu special amenajat pentru cei care doresc să se bucure de gustul unui grătar. În zonă se mai poate practica pescuitul sportiv, iar turiştii se pot plimba pe lac cu hidrobicicleta. „Dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic va veni numai dacă localnicii se motivează şi încep să lucreze împreună la asta. Noi deja am organizat trei întâlniri în comunitate, şi vor mai urma, pentru a se realiza o închegare a comunităţii. Ce ne dorim noi este ca zona să nu explodeze deodată, ci să se dezvolte treptat, tocmai pentru ca localnicii să nu fie copleşiţi. Ce ne interesează este ca dezvoltarea să nu atingă cote maxime în scurt timp, cum s-a întâmplat, de exemplu, la Vama Veche“, mai susţin tinerii de la „Trai cu Rost“. Proiectul „Trai cu Rost“ mai cuprinde realizarea a încă trei trasee de drumeţie montană – Circuitul Văii Corna, Circuitul Detunatei Goale şi Circuitul Monumentelor Naturii – şi patru de mountain-bike (cross-country). Pe lângă patrimoniul construit, Roşia Montană oferă şi alte atracţii naturale. Dealul Cetăţii este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând fi observate încă galeriile şi puţurile din fostele mine romane. Se află la aproximativ o jumătate de oră de mers din centrul comunei. Aici, în apropierea fostelor exploatări romane, se află ruinele Cetăţii Alburnus Maior, care a reprezentat punctul de apărare al localităţii şi al minelor aurifere. Pe raza comunei Roşia Montană se află şi două situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată. Piatra Corbului se geseşte în sudul comunei, la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic. Formaţiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetăţi în ruine sau a capului unui corb, de unde şi denumirea. În apropierea Pietrei Corbului, între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii se află altă formaţiune geologică protejată, numită Piatra Despicată. Este formată dintr-o stâncă imensă, separată de sol şi formată dintr-un tip de rocă nemaiîntâlnit prin acele locuri. Provenienţa stâncii este necunoscută. Legenda spune că ar fi fost scăpată acolo de un uriaş ce o transporta pe braţe peste Munţii Apuseni cu mii de ani în urmă. 200 de metri de galerii antice. Un alt punct de interes obligatoriu pentru orice vizitator la Roşiei Montane este Muzeul Mineritului, cu celebrele galerii miniere romane. Aici pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi, precum şi utilaje arhaice folosite pentru spargerea minereului aurifer (şteampuri). Secţiunea din subteran a muzeului prezintă o reţea de galerii miniere realizate în adâncul masivului Orlea, cu dalta şi ciocanul, în perioada ocupaţiei romane în Dacia. Se coboară 157 de trepte în pământ şi se vizitează aproximativ 200 de metri de galerii antice. Programul muzeului este de luni până vineri, între orele 08.00 şi 16.00. Pentru grupuri mai mari de 20 de persoane, se pot face programări şi sâmbăta sau duminica. Preţul unui bilet este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. O vizită la acest muzeu durează circa o oră şi jumătate. Valentin Rus este cel care se ocupă de muzeu şi este şi ghid. „Am o satisfacţie pur personală în a fi ghid în galerii. Sunt localnic şi ţin foarte mult la locul ăsta. Şi eu, şi băieţii mei ţinem foarte mult la ce e aici la muzeu şi e păcat să se piardă. Dacă cineva va hotărî să investească mult mai mult aici, avem bucuria să spunem da, uite, noi le-am păstrat“, spune inginerul Valentin Rus. „Dacă s-ar implementa un proiect de dezvoltare turistică bine gândit în Roşia Montană, ar putea trăi tot judeţul Alba de pe urma acestuia. Din păcate, nu suntem încă vrednici de aşa ceva. Autorităţile locale şi o mare parte din comunitate au rămas cu gândul la proiectul de minerit şi aşteaptă să vină iară Goldu’ (n.r. – compania Roşia Montană Gold Corporation), iar pentru autorităţile naţionale, cuvântul Roşia Montană a fost folosit doar să dea bine prin discursuri politice. Fizic, aici, din partea lor, nu s-a făcut nimic. Zonele istorice şi clădirile de patrimoniu se degradează de la o zi la alta. Zilnic pierdem câte o bucăţică pe care alţii ar valorifica-o şi ar câştiga bine de pe urma ei“, spune proprietarul Casei Petri. Investitorul în turism crede că un proiect minier poate fi oricând reinventat: „Normal că mai e viabil un proiect de minerit aici. Încă dormim pe sute de tone de aur şi de argint, iar faptul că nu se dezvoltă activităţi alternative nu face decât să le bucure pe companiile miniere care stau şi aşteaptă să se mai schimbe un guvern, să se mai liniştească apele, să mai uite lumea. Goldu’ nu a vândut încă nici măcar o cocină, nici măcar un metru pătrat de teren. Deci investiţia lor e una foarte bună“, precizează acesta.  /Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/foto-frumos-rosia-montana-trei-ani-scandalul-aurului-devenit-aproape-intregime-monument-istoric-1_593a86225ab6550cb8f44f15/index.html