Strategia Calarasi

Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a orașului călărași

Călărașii dispun de un istoric pe cât de zbuciumat pe atât de bogat, fiind atestat pentru prima dată documentar la 1432 – 1433, cu denumirea de Tuzara.

1. Potențialul socio-uman al orașului Călărași

Resursele umane.La 01 ianuarie 2010 or. Călărași număra cca 16,1 mii locuitori, efectiv care se apropie de dimensiunea medie a unei localități urbane (15,6 mii loc. pentru 40 de orașe din republică de până la anul 2000). Deja în anul următor, conform datelor BNS, în orașul Călărași se atestă un efectiv stabil al populației de cca 16,191 mii locuitori, ceea ce reprezintă o creștere cu cca 91 locuitori (cca +0,6%) față de anul precedent. Creșterea numărului populației stabile se explică în special prin sporul natural pozitiv, dar și prin soldul migrator (sat-oraș) pozitiv.

La începutul anului în curs or. Călărași deținea locul 15 în rating-ul orașelor din Republica Moldova din cele 51 de orașe, după efectivul de locuitori, și locul 38 după caracterul dinamicii efectivului populației în perioada 2000-2011.În general, dinamica efectivului populației or. Călărași în perioada 2000-2011 a fost caracterizată de o descreștere considerabilă, determinată atât de factorii migraționali cât și de cei naturali, deși în ultimii 3 ani se produce o relativă stabilizare a efectivului populației în jur de 16 mii locuitori.

În structura populației orașului predomină femeile, diferențele dintre ponderile celor două sexe depășind nivelul general pe republică.Urmărind structura pe grupele mari de vârste a populației orașului, se remarcă o situație demografică relativ favorabilă, conform cărei populația tânără reprezintă aproape 1/4 din populația totală a orașului.Este destul de consistent și segmentul populației adulte, care angajează mai mult de 2/3 din populație. În aceste condiții, segmentului vârstnic al populației îi revine cote destul de mici din populația totală. Prin urmare, populația orașului este încă una tânără din punct de vedere demografic, bărbații abia situându-se în pragul îmbătrânirii demografice (cota vârstnicilor până la 7% considerat pragul îmbătrânirii demografice), iar femeile situându-se deja într-un proces de îmbătrânire demografică.

Mișcarea naturală în orașul Călărași, ca factor de creștere a numărului populației, se manifestă destul de favorabil. Astfel, în întreaga perioadă cuprinsă în studiu efectivul nașterilor l-a depășit pe cel al deceselor (cu excepția anului 2008), încât sporul natural în aproape întreaga perioadă a fost pozitiv, contribuind la sporirea numărului populației.

Cu siguranță o relaxare economică și socială din localitate ar putea contribui la menținerea tinerilor în localitate, și soluționarea pe perioade medii a problemelor legate de structura demografică.

Caracteristici ale grupurilor vulnerabile ale populației. În orașul Călărași poate fi atestat și fenomenul sărăciei. Conform informațiilor furnizate de primăria orașului, fenomenul sărăcie afectează cca 10% din populația orașului. Indemnizațiile și pensiile mici au determinat ca persoanele în etate să se plaseze printre cele mai afectate categorii ale populației, acestea reprezentând cca 55% din numărul total de persoane sărace.

Dezabilitatea persoanelor este un alt factor care determină sărăcia. Aproape jumătate (cca 45%) dinte persoanele sărace sunt cele cu dezabilități. Cel mai dur lucru este acela că sărăcia lovește mai puternic în copii, aceștia fiind lipsiți de alte incidențe, decât sprijinul comunității. Astfel, copiii reprezintă cca 44% din persoanele sărace. Dintre cei 697 de copii afectați de sărăcie cca 200 sunt de vârstă preșcolară, iar 5 dintre cei 200 sunt copii cu dezabilități fizice și mentale. Cca 62 de copii dintre cei în vârstă preșcolară din familiile sărace provin din familii monoparentale, încât gradul de sărăcie poate fi explicat prin insuficiența veniturilor părintelui, dintre care 50 de copii sunt din familii conduse de femei.Datele primăriei mai vorbesc că sărăcia este mai mult specifică femeilor (cca 34%) decât bărbaților
(cca 22%). În oraș dezabilitatea este mult mai specifică femeilor, acestea angajând o pondere de cca 65% din totalul cazurilor de dezabilitate mentală, și circa 72% din cazurile de dezabilitate fizică, bărbaților revenindu-le ponderea de 35% și respectiv 28%.

Unul dintre aspectele defavorabile care se resimte în oraș este cel legat de insuficiența mijloacelor necesare susținerii grupurilor vulnerabile ale populației. În acest caz se impune identificarea și exploatarea mai eficientă a unor mijloace dedicate soluționării problemelor cu care se confruntă aceste categorii ale populației.

Forța de muncă.La începutul anului 2011, în orașul Călărași s-a înregistrat un efectiv al populației economic active de 10,1 mii persoane, dintre care cca 8 mii de persoane erau ocupate iar cca o mie de persoane se aflau în șomaj. Astfel, în anul 2011, se face observată o dinamică pozitivă a efectivului populației active în raport cu anul 2010 (+2%), determinată de intrările mei mari a populației tinere în categoria economic activă, în timp ce efectivul populației ocupate s-a redus cu cca 3,6%. La fel, în localitate, se face observată o creștere considerabilă a șomajului cu cca 43%.

Salariile mici dar și cerințele majore avansate de către angajatori determină o ofertă nevalorificată de brațe de muncă. În pofida existenței șomajului, în localitate la începutul anului în curs existau mai mult de 100 de locuri vacante de muncă.

Serviciile sociale.În prezent, în oraş funcţionează 2instituţii preşcolare, unde sunt educaţi circa 452 copii. Instruirea este asigurată de către 25 educatori, fiecăruia revenind în medie un grup de circa 18 copii. Deși conform informațiilor oficiale în oraș sunt 931 copii cu vârsta de până la 7 ani, în grădinițe sunt cuprinși numai 452 copii (cca 49% din numărul total de copii de vârstă preșcolară), la o capacitate și mai mică, de cca 420 copii. În acest sens, în localitate se resimte un deficit extrem de locuri în grădinițe. În plus, în cadrul focus-grupurilor s-a enunțat problema accesibilității reduse a grădinițelor, din cauza distanței mari până la grădinițe. În acest caz locuitorii au lansat o opinie unanimă de nevoia deschiderii a unei grădinițe. Mai mult ca atât, nevoia redeschiderii încă a unei grădinițe este motivată și de nevoia pregătirii copiilor către ciclul primar. În anul 2007 în oraș s-a implementat un proiect în valoare de cca 600 mii lei, care a vizat reparația grădiniței nr.2, iar în anul curent a fost implementat un proiect de conservare a energiei termice, prin schimbare a ușilor și ferestrelor exterioare.

Sistemul de instruire de toate nivelele din oraş, cuprinde circa 2500 elevi, care îşi fac studiileîn 1 gimnaziu şi 3 licee, 1 şcoală polivalentă şi 1 colegiu. Corpul didactic este format din circa 254 profesori, fiecăruia revenind în mediu câte 10 elevi.În exclusivitate toate instituțiile de învățământ dispun de o capacitate mai mare decât este valorificată aceasta pentru moment, acesta depășind cu cca 50% numărul persoanelor încadrate în învățământul de toate nivelele.

Rețeaua de instituții culturale include o casă de cultură, o școală de arte în care activează 19 pedagogi, o bibliotecă publică cu două filiale, 7 biblioteci școlare și un cinematograf.În oraș funcționează școala sportivă de rezerve olimpice cu 76 locuri. Orașul dispune de un stadion, 4 terenuri sportive și 12 săli sportive.

Printre problemele legate de agrement s-a insistat asupra problemei renovării parcului din centru orașului, care poate servi o oportunitate de recreere pentru populației, dar și pentru copii, în cazul în care vor fi amenajate terenuri de joacă. Casa de cultură, care este la balanța consiliului raional necesită investiții considerabile în reparații capitale.

Sănătate și asistență socială. Infrastructura sănătății din oraș este reprezentată de spitalul raional Călărași, și de Centrul medicilor de Familie. Sistemul asigurărilor medicale obligatorii din localitate cuprindea în anul 2010 cca 9986 persoane, ceea ce reprezenta cca 62% din populația totală sau cca 72% din populația în vârstă de 15 ani și peste.Fondul local de susținere socială a populației din orașul Călărași reprezintă cca 2% din bugetul local total. Astfel, în anul 2010, numărul persoanelor asistate social și care au beneficiat de ajutorul public, a fost de 1121, acesta fiind în continuă scădere față de perioada anterioară, situație determinată nu de scăderea solicitărilor de asistență socială, ci de austeritatea bugetară, din ce în ce mai dură.

Analiza SWOT privind potențialul socio-uman al orașului Călărași, a pus în evidență următoarele aspecte favorabile și defavorabile, care vin să influențeze pozitiv sau negativ situația social-economică din localitate: