Strategia de dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 2020 Cuprins Contents

3.5. Sănătatea populaţiei

Sistemul public de sănătate românesc este încă incapabil să răspundă cerinţelor unei societăţi moderne în principal din cauza infrastructurii slabe, a insuficienței resurselor umane calificate in mai multe specialitati de baza, precum și în contextul unei capacităţi administrative limitate.

Problemele serviciilor de sănătate sunt legate in principal de calitatea, de capacitatea, dar şi de accesibilitatea acestora. De menţionat că, la nivelul UE, sănătatea este în continuare considerată ca fiind un domeniu subsidiar, aflat sub responsabilitate naţională.
Principalele cauze de deces. Un prim aspect care trebuie luat în considerare este că, pentru majoritatea deceselor survenite în România, clasificarea și deci codificarea corectă a cauzelor de deces se bazează pe medicul de familie, pe cunoştinţele si nivelul său de pregătire in aplicarea Clasificării Internaţionale a Maladiilor, conform standardelor existente.

Aproape 8 din 10 decese din România au ca si cauzalitate înregistrată fie bolile cardio‐vasculare, fie neoplasmele. Afecţiunile sistemului circulator sunt incriminate in 60,2% din cazurile de decese, fată de doar in 39,1% în UE27). In România, circa 1/5 decese sunt attribute neoplasmelor (18,3%) comparativ cu circa 1/4 în UE27 (26,7%).

Următoarele cauze de mortalitate sunt în ordinea frecvenţei sunt in preponderent boli cronice, anume: bolile aparatului digestiv, respirator, cauzele externe de mortalitate/morbiditate (incluzând accidentele de trafic), etc.

Speranţa de viaţă la naştere – sau durata medie a vieţii, în terminologia statistică naţională – şi speranţa de viaţă sănătoasă la naştere sunt indicatorii statistici sintetici cu utilitate in monitorizarea dezvoltării durabile în domeniul sănătăţii publice în UE 27, in măsurarea gradului de incluziune socială.

Media naţională a speranţei de viaţă la naştere in anul 2010 a fost de 75,3 ani, mai mare cu 7,5 ani la femei decât la bărbaţi (Tabelul 7). Indicatorul a înregistrat evoluţii constant favorabile în ultimele decade, la atât la femei cat si la bărbaţi. Doar intre 2010 si 2011, estimările duratei medii a vieţii s‐au îmbunătăţit cu 0,3 ani la bărbaţi (de la 69,8 la 70,1 ani) si 0,2 ani la femei (de la 77,3 la 77,5), însă aceste valori rămân net inferioare mediei europene. Discrepanţa faţă de media europeană este mai substanţială bărbaţi (‐6,4 ani) decât la femei (‐ 5,1 ani) .

De fapt, comparaţia cu alte ţări din UE27, arată că România s‐a poziţionat in 2011 pe unele din ultimele locuri, anume: locurile 4 per total populaţie si la bărbaţi, iar in cazul femeilor pe penultimul loc (Eurostat).
Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poarta de intrare digestivă, cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales dpdv bacteriologic) ale apei din surse individuale – fântâni, folosită de un procent de peste 10-12 % din locuitorii capitalei şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.

Sectorul de sănătate trebuie astfel sa înceapă sa se pregătească deja pentru amplificarea poverii bolilor cronice pe măsura îmbătrânirii populaţiei ajustându‐si progresiv capacitatea, inclusiv pregătindu‐se sa răspundă nevoilor ce au ca punct de origine nivelul comunitar.

La nivelul sectorului 4 sunt 7 spitale

SPITALUL CLINIC DE COPII MARIA SKLODOWSKA CURIE

SPITALUL CLINIC DE PSIHIATRIE PROF. DR. ALEXANDRU OBREGIA

SPITALUL CLINIC DE URGENTA BAGDASAR - ARSENI BUCURESTI

SPITALUL CLINIC DERMATO VENERICE PROF. DR. SCARLAT LONGHIN

SPITALUL CLINIC SF. IOAN

SPITALUL DE BOLNAVI CRONICI SI GERIATRIE SF. LUCA

SPITALUL JUDETEAN ILFOV SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poarta de intrare digestivă, conform tabelului următor.

Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales dpdv bacteriologic) ale apei din surse individuale – fântâni, folosită de un procent de peste 10-12 % din locuitorii capitalei şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.

Efectele slabei gestionari a deşeurilor asupra stării de sănătate

Un aspect care trebuie menţionat este faptul ca în zonele periferice mai există gospodarii care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încât reziduurile menajere sunt depuse neorganizat la capăt de stradă sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situaţia să existe depozite neorganizate de gunoi, care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei.

Consecinţele pot fi:

• 
  impurificarea solului cu consecinţe sanitare, sociale şi economice, influenţa negativă asupra psihicului şi confortului populaţiei;
  
• 
  impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplăcute, pericol de incendiu şi explozie;
  
• 
  impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a oglinzilor de apă folosită la îmbăiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitraţi, nitriţi, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);
  
• 
  favorizarea înmulţirii muştelor, ţânţarilor, gândacilor, rozătoarelor - vectori pentru germeni patogeni şi producători de disconfort, facilitând transmiterea bolilor digestive şi cutanate;
  
• 
  antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, favorizând dezvoltarea ţânţarilor;
  
• 
  persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afecţiuni respiratorii şi alergice.
  

Reziduurile stradale, la a căror producere participă ca un procentaj important şi dezvoltarea explozivă a diferitelor tipuri de comerţ stradal, autorizat şi neautorizat, produc un aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulaţie. Aceasta situaţie este generată în principal de existenţa permanentă a pământului sub forma de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de circulaţie este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită vântului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de pământ pe arterele de circulaţie, care este antrenat în acest mod în canalizarea oraşului, provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori imposibilitatea evacuării în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.

Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.

Studiile au arătat că riscul bolilor de inimă şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este de asemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

Principala problemă în municipiul Bucureşti o constituie câinii fără stăpân, care îşi asigură hrana în mare parte din gunoaiele stradale. Ei sunt într-o situaţie proastă din punct de vedere al sănătăţii, şi constituie un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră în contact cu aceştia (în special copiii).

Aproape săptămânal mass-media relatează cazuri grave în care copii, bătrâni sunt muşcaţi grav de câinii fără stăpân. Activitatea unităţilor speciale care se ocupă de strângerea câinilor fără stăpân şi castrarea acestora este de multe ori îngreunată chiar de populaţie, care ia apărarea câinilor fără stăpân, fără să ţină cont de pericolul pe care îl prezintă aceştia